Un teren de joacă, amenajat de A.S.I.C.S. la Gara Chișinău

Timpul de așteptare a trenului pentru copii, dar și părinții lor va fi mai plăcut de acum încolo, după ce în interiorul Gării Chișinău a fost inaugurat un teren de joacă. Proiectul a fost susținut și finanțat de către Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (A.S.I.C.S.), la solicitarea Căii Ferate din Moldova.

Victoria Kriukova, director A.S.I.C.S.
Apreciem mult modernizarea prin care trece acum Calea Ferată din Moldova. Dorim ca pasagerii să aibă parte de condiții europene, iată de ce am decis să susținem inițiativa CFM-ului de a amenaja aici un teren de joacă. De astăzi pentru micuții și părinții lor timpul de așteptare va fi mult mai interesant și plăcut.

Dmitri Prohnițchi, șeful Serviciului Comercial al CFM
Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Republica Moldova se bucură mult de un parteneriat frumos cu Asociația obștească A.S.I.C.S. care a adus aportul său la amenajarea unui teren de joacă în Gara Feroviară Chișinău. Deoarece în ultimi ani a crescut fluxul de pasageri, 120 de mii de anual, iar 30% dintre aceștia sunt copii, ne-am gândit că ar fi frumos să amenajăm un loc pentru distracție, pentru ca timpul de așteptare a trenului să fie mai plăcut.

Călătorii, în special părinții cu copii, apreciază inițiativa de a le crea condiții micilor pasageri, atât timp cât sunt în așteptarea trenului.

«Am călătorit foarte mult cu copiii, mai ales cu trenul. Deși în Republica Moldova trenurile nu întârzie, acest timp petrecut cu copiii pe peron, înainte de plecare, trece foarte greu, pentru că micuții sunt plini de energie și sunt mereu tentați de a explora lucruri noi, iar un astfel de teren de joacă, evident, facilitează această perioadă de așteptare.»

«De obicei, copiii suportă foarte greu drumul. Dar aici, în această gară, e foarte bine, e bine că există acest teren de joacă», a menționat o altă mamă care, la fel, a rămas încântată de terenul de joacă amenajat în interiorul Gării din Chișinău.

Și micuții sunt entuziasmați de ce au găsit pe platforma de joacă:

«Îmi place foarte mult acest castel, îmi place acest tobogan pentru că e foarte plăcut.»

«Mie îmi place acest aragaz de jucărie, care funcționează ca unul adevărat. În orașul unde locuiesc eu, în Kiev, nu am întâlnit o astfel de bucătărie care să fie funcțională.»

Proiectul inițiat de Căile Ferata din Moldova și susținut de A.S.I.C.S. ar putea fi extins.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Peste 50 de școli închise sau reorganizate în 5 ani. Perciun: „Deciziile sunt luate de consilierii raionali din toate partidele”

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că unii politicieni preferă să transforme subiectul închiderii școlilor într-un instrument de manipulare. „Adevărul este că deciziile sunt luate de consilierii raionali din toate partidele, reieșind din realitățile demografice și din dorința de a asigura copiilor acces la o educație de calitate”, a adăugat ministrul. Precizările au fost făcute în contextul unei analize realizate de Ziarul de Gardă, care a arătat că, în ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ au fost închise sau reorganizate. Totodată, publicația a prezentat și lista partidelor care domină consiliile raionale ce au votat aceste decizii.

Ziarul de Gardă a scris că, în ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ din Republica Moldova au fost închise sau reorganizate. În 2020 și 2021 au fost închise câte cinci instituții. Potrivit sursei citate, situația s-a schimbat brusc în 2022, când deciziile raionale au accelerat reorganizarea unităților școlare mici. Astfel, în 2022 au fost închise 13 instituții. Tendința s-a menținut și în 2023, când au fost închise zece școli, iar în 2024 numărul acestora a ajuns din nou la 13. În 2025, alte șase școli au fost închise.

Analiza publicației a arătat că Partidul Socialiștilor domină lista consiliilor raionale care au votat pentru închiderea școlilor în ultimii cinci ani. În această perioadă, 14 consilii raionale cu majoritate PSRM au aprobat decizii de închidere, fiind urmate de cele controlate de PAS – 11 la număr. Blocul ACUM a fost responsabil pentru 5 astfel de decizii, PDM – pentru 2, iar Partidul Nostru – pentru o decizie. În restul cazurilor, închiderile au fost decise de consilii cu componențe mixte, fără o majoritate politică clară.

„Datele arată că închiderea școlilor este un fenomen mult mai larg, transpartinic, care se manifestă în raioane conduse de partide diferite, inclusiv de cele care promovează acum narațiunea că „guvernarea închide școlile””, se arată în analiza publicației. Totodată, se precizează că deciziile privind închiderea sau reorganizarea școlilor aparțin consiliilor raionale, nu Guvernului.

Comentariul ministrului Educației

„Adevărul este că deciziile privind rețeaua școlară sunt luate de consilierii raionali din toate partidele, reieșind din realitățile demografice și din dorința de a asigura copiilor acces la o educație de calitate. Cu toate acestea, unii politicieni preferă să transforme acest subiect într-un instrument de manipulare, speculând cu emoțiile părinților și ignorând situația reală din școli”, a scris ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, pe Facebook.

Potrivit lui Perciun, „consolidarea rețelei școlare nu trebuie politizată”.

„Suntem în așteptarea momentului în care vreun deputat socialist își va trimite copilul la o instituție unde un singur profesor este nevoit să predea șase discipline. În multe localități, aceasta este realitatea dură – nu o poveste de campanie electorală. Consolidarea rețelei școlare nu trebuie politizată. Copiii nu pot fi transformați în prizonierii intereselor politice ale celor care, în fond, nu manifestă preocupare autentică pentru calitatea studiilor, ci doar pentru capitalul politic pe care îl pot obține. Educația are nevoie de soluții responsabile, nu de scandaluri fabricate. Copiii noștri merită școli moderne, profesori bine pregătiți și un sistem educațional care să le ofere cu adevărat șanse pentru viitor”, a mai declarat ministrul.

***

Amintim că, pe 26 noiembrie, Partidul Socialiștilor a cerut instituirea unui moratoriu asupra închiderii școlilor. Solicitarea a venit la câteva zile după ce Consiliul Raional Florești a decis să închidă cinci instituții de învățământ. Socialiștii au calificat această decizie drept „o greșeală strategică” și „un proces de lichidare a educației în mediul rural”.

Cu o zi înainte, ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat la Rlive că, la nivelul consiliilor raionale, deciziile privind reorganizarea instituțiilor de învățământ sunt luate, de regulă, prin consultarea mai multor partide, iar reprezentanții locali abordează aceste probleme mult mai pragmatic decât se vehiculează la tribuna Parlamentului sau în mass-media din Chișinău.

flickr.com/ Dylan C. Robertson

NM Espresso: Chișinăul «încearcă să zădărnicească alegerile» din Transnistria? Moldova va avea un «termen de probă» în UE? Și a existat cu adevărat drona?

Alegeri: Găgăuzia, Transnistria

Alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) vor avea loc la 22 martie2026. Iar la 22 decembrie curent, deputații APG trebuie să formeze comisia electorală, pentru ca aceasta să reușească să soluționeze problemele organizatorice și, începând cu 15 ianuarie, să înceapă eliberarea listelor electorale.

La Tiraspol, între timp, au declarat că «forțele de ordine moldovenești încearcă să zădărnicească alegerile» în Sovietul Suprem al regiunii transnistrene: angajații comisiilor electorale sunt telefonați și «amenințați», «încearcă să-i forțeze să demisioneze» și «amenință cu dosare penale în baza legii privind separatismul».

Biroul de Reintegrare a răspuns că aceste «alegeri» au loc «în afara cadrului constituțional», contravin legilor Moldovei și «nu pot avea putere legală».


Gazul pentru Transnistria

Regiunea transnistreană dispune de o rezervă de gaz suficientă pentru aproximativ două săptămâni, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. El a reamintit că, în caz de întreruperi ale livrărilor de gaz, Tiraspolul poate folosi mecanismul de sprijin al UE în valoare de 60 de milioane de euro.


Sandu și cetățenia

Președinta Maia Sandu a lipsit de cetățenie șapte persoane, dintre care cinci și-au făcut serviciul militar în contingentul rus, dislocat ilegal în Transnistria, iar două au obținut cetățenia prin înșelăciune.


Scandalul contrabandei cu arme: continuare

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, comentând incidentul cu contrabanda de arme, a declarat că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) «nu lucrează în interesul Moldovei». Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, în replică, i-a numit «trădători» și «mancurți» pe criticii SIS.

La rândul său, SIS a dat asigurări că instituția acționează «în strictă conformitate cu legislația în vigoare» și a îndemnat politicienii să n-o implice în dispute politice.


Eurointegrarea și «termenul de probă»

Pe fundalul situației geopolitice complicate, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a vorbit despre un posibil «termen de probă» pentru noii veniți, iar centrele europene de expertiză au elaborat planuri de «aderare etapizată» la UE. NM a analizat ce înseamnă aceste planuri pentru Moldova.


NM la Bruxelles: interviu cu ambasadoarea Moldovei la UE

Ambasadoarea Moldovei la UE, Daniela Morari, reprezintă de șase ani țara noastră la Bruxelles. Ea a contribuit la inițierea negocierilor de aderare la UE, iar acum joacă un rol-cheie în avansarea Moldovei pe calea integrării europene. În interviul acordat NM «De ce am nevoie de asta?», ea a povestit cine și ce se află în spatele succeselor Moldovei pe acest drum, cum face față momentelor dificile și ce continuă să o surprindă.


RealPolitik despre drona de pe acoperiș și camionul cu arme

Istoriile cu drona și cu camionul cu arme au lăsat multe întrebări: cât de departe suntem, de fapt, de război, dacă ne putem simți în siguranță și ce au arătat în realitate aceste incidente? NM a discutat aceste întrebări cu directorul Centrului de Documentare și Informare NATO în Moldova, Ion Tăbîrță, în noul episod al RealPolitik, «A existat cu adevărat drona? Cine aduce arme în Moldova?».


Închiderea școlilor în Moldova

În ultimii cinci ani, în Moldova au fost închise sau reorganizate mai mult de 50 de școli, cele mai multe instituții de învățământ fiind închise în anii 2022 și 2024 — câte 13 în fiecare an. Deciziile de închidere au fost luate de consiliile raionale. În același timp, consiliile raionale cu majoritate PSRM au închis 14 școli, cele cu majoritate PAS — 11, iar cele cu majoritate bloc ACUM — cinci.


«Yandex Go» și datele cu caracter personal

Consiliul Concurenței a amendat cu 776,3 mii de lei compania Ridetech International, care prestează servicii de taxi sub brandul «Yandex Go», pentru refuzul de a furniza informații despre utilizatori. Ridetech International a declarat că, potrivit legislației Uniunii Europene, nu are dreptul să dezvăluie astfel de informații autorităților statelor care nu fac parte din UE și va contesta amenda.


Pe scurt

Parlamentul Moldovei a aprobat în lectură finală denunțarea acordului cu Rusia privind funcționarea centrelor culturale, în urma căruia la Chișinău va fi închisă «Casa Rusă».

Liderul «Partidului Nostru», Renato Usatîi, a declarat că Moldova nu ar trebui să-l expulzeze pe ambasadorul rus după incidentul cu dronele, deoarece «nicio țară care susține Ucraina nu a făcut acest lucru».

Estonia intenționează să deschidă o ambasadă în Moldova, a anunțat ministrul de Externe, Mihai Popșoi.


Agenda zilei, 28 noiembrie:

  • 09:00 — Ședința Curții de Apel în dosarul «Eurasia»;
  • 10:00 — Ședința Consiliului municipal;
  • 13:00 — Ședința de judecată în dosarul fostului primar al satului Boldurești, Nicanor Ciocină.

(VIDEO) „De ce am nevoie de asta?”: Ambasadoarea R. Moldova pe lângă UE, Daniela Morari, despre misiune, rolul ei și negocierile dificile

Șefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, Daniela Morari, reprezintă de șase ani țara noastră la Bruxelles. Anume ea, în 2023, a contribuit la începerea negocierilor de aderare la UE, iar acum joacă un rol-cheie în avansarea țării noastre pe calea integrării europene.
Aflată într-o deplasare de serviciu la Bruxelles, reportera NewsMaker, Alexandra Mereuța, a întrebat-o pe Daniela Morari cine și ce stă în spatele succeselor Moldovei pe calea integrării, cum face față momentelor dificile, inclusiv frustrării, și ce continuă să o surprindă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Sandu retrage cetățenia a 7 moldoveni/ Ardezia moldovenească, un meme/ Alegeri în Găgăuzia: când?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Locuitorii Găgăuziei își vor alege deputații locali în data de 22 martie
— Șapte moldoveni au rămas fără cetățenie
— Festivalul de film Moldox, la a 10-a ediție: ce documentare vor fi proiectate
— Șofer decedat după ce s-a izbit cu mașina într-o stație de la Criuleni
— Tiraspolul acuză Chișinăul de provocări la așa-zisele alegeri din regiune
— Doar 9 minute cu trenul din centrul Chișinăului la Revaca
— Operatorul platformei „Yandex Go”, amendat cu aproape 800 de mii de lei
— Deputat: șeful vămii nu este responsabil pentru camionul cu muniții
— Deputați, despre expulzarea ambasadorului rus: „Să fim realiști”
— Junghietu: rezervele de gaz pentru Transnistria ajung pentru două săptămâni
— Tiraspolul: planul de reintegrare al Chișinăului, un mit politic
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: