Timpul de așteptare a trenului pentru copii, dar și părinții lor va fi mai plăcut de acum încolo, după ce în interiorul Gării Chișinău a fost inaugurat un teren de joacă. Proiectul a fost susținut și finanțat de către Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (A.S.I.C.S.), la solicitarea Căii Ferate din Moldova.
Victoria Kriukova, director A.S.I.C.S. Apreciem mult modernizarea prin care trece acum Calea Ferată din Moldova. Dorim ca pasagerii să aibă parte de condiții europene, iată de ce am decis să susținem inițiativa CFM-ului de a amenaja aici un teren de joacă. De astăzi pentru micuții și părinții lor timpul de așteptare va fi mult mai interesant și plăcut.
Dmitri Prohnițchi, șeful Serviciului Comercial al CFM Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Republica Moldova se bucură mult de un parteneriat frumos cu Asociația obștească A.S.I.C.S. care a adus aportul său la amenajarea unui teren de joacă în Gara Feroviară Chișinău. Deoarece în ultimi ani a crescut fluxul de pasageri, 120 de mii de anual, iar 30% dintre aceștia sunt copii, ne-am gândit că ar fi frumos să amenajăm un loc pentru distracție, pentru ca timpul de așteptare a trenului să fie mai plăcut.
Călătorii, în special părinții cu copii, apreciază inițiativa de a le crea condiții micilor pasageri, atât timp cât sunt în așteptarea trenului.
«Am călătorit foarte mult cu copiii, mai ales cu trenul. Deși în Republica Moldova trenurile nu întârzie, acest timp petrecut cu copiii pe peron, înainte de plecare, trece foarte greu, pentru că micuții sunt plini de energie și sunt mereu tentați de a explora lucruri noi, iar un astfel de teren de joacă, evident, facilitează această perioadă de așteptare.»
«De obicei, copiii suportă foarte greu drumul. Dar aici, în această gară, e foarte bine, e bine că există acest teren de joacă», a menționat o altă mamă care, la fel, a rămas încântată de terenul de joacă amenajat în interiorul Gării din Chișinău.
Și micuții sunt entuziasmați de ce au găsit pe platforma de joacă:
«Îmi place foarte mult acest castel, îmi place acest tobogan pentru că e foarte plăcut.»
«Mie îmi place acest aragaz de jucărie, care funcționează ca unul adevărat. În orașul unde locuiesc eu, în Kiev, nu am întâlnit o astfel de bucătărie care să fie funcțională.»
Proiectul inițiat de Căile Ferata din Moldova și susținut de A.S.I.C.S. ar putea fi extins.
În această săptămână, Guvernul va aproba conceptul sistemului național de avertizare publică „MD-ALERT”. Pe agenda ședinței din 18 martie figurează un proiect de hotărâre în acest sens. Proiectul, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne, prevede că sistemul va permite autorităților să transmită mesaje rapide de avertizare și alarmare a populației aflate în zone de risc. Potrivit documentului, după aprobarea conceptului, urmează să fie creat sistemul și să se elaboreze regulamentul acestuia.
Conform proiectului, sistemul „MD-ALERT” va permite autorităților să transmită mesaje rapide și precise de avertizare și alarmare a populației aflate în zone de risc.
După aprobarea conceptului, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va asigura crearea și implementarea sistemului. Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu Centrul Național de Management al Crizelor, va elabora și va prezenta Guvernului spre aprobare regulamentul sistemului. După punerea în exploatare a sistemului, calitatea de posesor și deținător va reveni Centrului Național de Management al Crizelor. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică va asigura administrarea tehnică și gestionarea sistemului.
Conform proiectului, pe parcursul anului 2024, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a elaborat studiul de fezabilitate și documentația pentru implementarea sistemului. Astfel, conform studiului de fezabilitate, costul pentru implementarea sistemului „MD-ALERT” este estimat la circa 5 milioane de euro, sumă care include și costurile de mentenanță pentru o perioadă de 5 ani.
În același proiect se menționează că implementarea sistemului se va efectua prin intermediul Proiectului de susținere a managementului riscurilor de dezastre şi rezilienței R. Moldova, care se realizează în baza Acordului de împrumut dintre R. Moldova şi Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare. Împrumutul va acoperi integral costurile de implementare pentru o perioadă de garanție de 5 ani. Ulterior expirării perioadei menționate, costul anual de mentenanță al sistemului este estimat la 340 de mii de euro și urmează a fi acoperit din contul și în limitele mijloacelor financiare aprobate prin legea bugetară anuală, precum și din alte surse prevăzute de legislație. În acest context, în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 sunt planificate mijloace financiare pentru Ministerul Afacerilor Interne, de 48175,0 de mii de lei, iar pentru anul 2027 sunt estimate alocări în sumă de 49175,0 de mii de lei.
Potrivit documentului, punerea în funcțiune a sistemului este planificată pentru luna decembrie a anului 2027.
***
În iunie 2024, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență declara că sistemul de alertă MD-Alert ar putea funcționa în Republica Moldova nu mai devreme de anul 2025.
În martie 2025, reprezentanții Parlamentului au declarat că termenul de implementare a proiectului este de cinci ani. Legislativul menționa că locuitorii Republicii Moldova vor primi avertizări despre situații de urgență și dezastre direct pe telefonul mobil. Pentru acest lucru, va fi instalat un sistem național de avertizare publică, bazat pe telefonie mobilă. Acesta va permite trimiterea rapidă a avertismentelor de urgență.
Un alt termen estimat de autorități a fost luna mai 2027.
Evghenia Guțul s-a adresat, pe 16 martie, din închisoare, membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Bașcana îi îndeamnă să adopte „o poziție clară și principială” și să apere „competențele autonomiei”, după ce legea privind statutul juridic special al Găgăuziei a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională. Mesajul a fost transmis cu o zi înainte de ședința extraordinară convocată de Adunarea Populară a Găgăuziei pentru a discuta acest subiect.
„Chiar și aflându-mă astăzi în detenție, continui să urmăresc cu atenție evenimentele care au loc în jurul autonomiei noastre. Am primit cu o serioasă îngrijorare informația despre sesizarea adresată de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, Curții Constituționale a Republicii Moldova. De fapt, este vorba despre o încercare de a pune sub semnul întrebării unele prevederi ale Legii nr. 344 „Privind statutul juridic special al Găgăuziei”, lege care a devenit fundamentul soluționării pașnice a problemei găgăuze și a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în 1994”, susține Guțul.
Bașcana susține că sesizarea nu ar fi nimic altceva decât „o încercare consecventă de a limita competențele reale ale autonomiei găgăuze”. Potrivit ei, încercările de a revizui conținutul Legii privind statutul special al Găgăuziei, prin decizii ale Curții Constituționale, ar crea „un precedent periculos și ar putea duce, în viitor, la lichidarea completă a autonomiei”.
„Sunt convinsă că, în această situație, Comitetul Executiv trebuie să adopte o poziție clară și principială în apărarea competențelor autonomiei. Cerem respectarea strictă a garanțiilor care au fost oferite poporului nostru și care sunt consfințite în Constituția Republicii Moldova și în Legea Republicii Moldova „Privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia (Găgăuz-Yeri)”, a mai transmis Guțul din închisoare.
Reamintim, Ministerul Justiției a cerut Curții Constituționale, pe 9 martie, să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză și numirea conducătorilor subdiviziunilor locale ale instituțiilor centrale. În special, este vizată legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”. Ministerul Justiției cere examinarea următoarei prevederi: „[De asemenea, în competența Adunării Populare intră] aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor”.
Ministerul Justiției consideră că această prevedere creează un dualism instituțional în cadrul sistemului electoral unic al Republicii Moldova. Autorii sesizării au menționat că „autonomia este o formă de autoguvernare, nu un «stat în stat», și trebuie să rămână sub controlul statului Republica Moldova”. Totuși, articolul 111 din Constituție prevede că autonomia găgăuză are dreptul să soluționeze independent, în limitele competențelor sale, chestiuni politice, economice și culturale. De asemenea, potrivit Constituției, pentru modificarea legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” este necesară o majoritate de 3/5 (61) din voturile deputaților Parlamentului Republicii Moldova.
Comratul a anunțat deja că pregătește un răspuns. În acest scop, președintele interimar al Adunării Populare a Găgăuziei, Nicolai Ormanji, a convocat o ședință extraordinară a APG pentru data de 17 martie. Aceasta urmează să se desfășoare la Casa de Cultură. Deputatul socialist, fostul președinte Igor Dodon a anunțat deja că a fost invitat să participe. Liderul PSRM a făcut apel la dialog, într-o reacție publică.
Între timp, mandatul actualei componențe a APG a expirat încă acum un an, iar noi alegeri nu au fost încă stabilite din cauza unor blocaje juridice. NewsMaker a explicat AICI cum a ajuns Găgăuzia într-un impas electoral, ce soluții sunt discutate și ce urmărește Ministerul Justiției.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Deputații Partidul Acțiune și Solidaritate au înregistrat în Parlamentul Republica Moldova un proiect de lege care prevede eliminarea taxelor de import pentru majoritatea produselor originare din Statele Unite ale Americii, în scopul dinamizării relațiilor economice dintre cele două state. Inițiativa urmărește stimularea interesului companiilor americane pentru piața moldovenească și facilitarea accesului agenților economici locali la echipamente industriale, aparatură medicală și tehnologie IT la costuri mai mici. Anunțul a fost făcut pe 16 martie de autorul proiectului, Adrian Băluțel.
„Am înregistrat un proiect de lege pentru dinamizarea relațiilor moldo-americane și aprofundarea cooperării noastre economice. Această inițiativă reprezintă un semnal clar de deschidere și o invitație la un parteneriat economic mult mai strâns cu Statele Unite, în beneficiul direct al cetățenilor și al mediului de afaceri din Republica Moldova”, a declarat Băluțel.
Proiectul prevede menținerea taxelor vamale pentru produsele sensibile — carne, lactate și zahăr — pentru a proteja producătorii autohtoni. Costul estimat pentru bugetul de stat este de aproximativ 2,8 milioane de dolari anual, iar inițiativa, potrivit autorului, este compatibilă cu procesul de integrare europeană și nu contravine Acordului de Asociere cu UE.
Deputatul argumentează că o parte semnificativă a importurilor din SUA constă în tehnologii avansate, iar eliminarea taxelor ar facilita modernizarea proceselor de producție și creșterea valorii adăugate în economia locală.
„Această inițiativă reprezintă un semnal clar de deschidere și o invitație la un parteneriat economic mult mai strâns cu Statele Unite, în beneficiul direct al cetățenilor și al mediului de afaceri din Republica Moldova”, a mai adăugat parlamentarul.
Reamintim că, începând cu 1 august 2025, Statele Unite ale Americii au introdus un tarif vamal de 25% pentru produsele moldovenești exportate pe piața americană. Nivelul este mai mic decât cel propus inițial de partea americană, de 31%. Anterior, președintele Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a revizui această taxă în anumite condiții.
Ulterior, taxa de 25% a fost anulată în urma unei decizii pronunțate pe 20 februarie 2026 de Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii. Totuși, începând cu 24 februarie 2026, Statele Unite ale Americii au introdus însă o suprataxă temporară de 10% la toate importurile, inclusiv pentru produsele originare din Republica Moldova. Măsura are caracter general și se aplică tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a precizat că măsura are caracter general și temporar — aplicată tuturor partenerilor comerciali ai SUA, nu doar Moldovei — și poate dura maximum 150 de zile.
Relațiile comerciale bilaterale rămân dinamice: în 2025, schimburile comerciale moldo-americane au însumat 244,9 milioane USD, în creștere cu 8,6% față de anul precedent.
Pe dimensiunea energetică, Statele Unite au oferit un sprijin consistent Republicii Moldova, în special după invazia rusă în Ucraina, inclusiv prin programele USAID, sistate în 2025. Pe 17 septembrie 2025 – cu doar zece zile înainte de alegerile parlamentare – premierul de atunci, Dorin Recean, a anunțat construcția unei noi linii electrice de înaltă tensiune pe segmentul Strășeni – Gutinaș. Pentru acest proiect, Guvernul SUA a alocat 130 de milioane de dolari, investiția fiind calificată drept una strategică pentru modernizarea infrastructurii energetice a Republicii Moldova. Noua linie, cu o lungime de aproximativ 190 de kilometri, va conecta direct Moldova la România și la rețeaua energetică europeană.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Teheranul a transmis că va răspunde „politic” și „juridic” dacă România va permite SUA să folosească bazele de pe teritoriul său pentru atacuri împotriva Iranului. Amenințarea a fost lansată astăzi, 16 martie.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că, dacă România își va pune bazele la dispoziția SUA pentru atacuri împotriva Iranului, acțiunea va fi considerată o „participare la agresiunea militară împotriva Iranului”.
„Această acțiune este complet inacceptabilă din punctul de vedere al dreptului internațional și, dacă va fi pusă în practică, va atrage răspunderea internațională a guvernului român. (…) Va exista cu siguranță un răspuns adecvat din partea noastră, atât din punct de vedere juridic, cât și politic”, a mai spus Baghaei, potrivit TVR Info.
Amintim că Washingtonul a solicitat Bucureștiului să permită dislocarea temporară de forțe și echipamente militare pe teritoriul României, în contextul operațiunii militare împotriva Iranului. Pe 11 martie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România, care este prezidat de președintele Nicușor Dan, a dat undă verde dislocării de militari, avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare. Parlamentul a aprobat hotărârea cu o majoritate largă în aceiași zi.
Conform TVR Info, primele trei avioane de realimentare au ajuns deja în România, deși nu se află în bazele pentru care au primit aprobare.
SUA și Israelul au început operațiunea împotriva Iranului pe 28 februarie, cu scopul de a elimina programul nuclear și capacitățile militare ale țării. Acțiunile militare constau în atacuri aeriene. Drept răspuns, regimul teocratic de la Teheran a lansat bombardamente asupra Israelului și altor state din Orientul Mijlociu, inclusiv asupra bazelor militare americane din regiune.
Iranul a avertizat în repetate rânduri statele care găzduiesc baze americane că orice sprijin logistic sau militar acordat Washingtonului va fi considerat un act de ostilitate.
Pe 17 martie, Tekwill aniversează 9 ani de activitate și contribuție strategică la dezvoltarea economiei digitale a Republicii Moldova. De la lansarea sa în 2017, Tekwill a devenit unul dintre cele mai importante hub-uri de inovare și educație din regiune, contribuind la formarea capitalului uman, susținerea antreprenoriatului tehnologic și consolidarea ecosistemului digital al țării.
Lansat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC) și Universitatea Tehnică a Moldovei, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare și al industriei ICT, Tekwill s-a dezvoltat într-o platformă integrată care conectează educația, inovația și mediul de afaceri.
De-a lungul anilor, inițiativele dezvoltate sub umbrela Tekwill au contribuit la pregătirea unei noi generații de specialiști și antreprenori, la stimularea industriilor emergente și la crearea unor oportunități reale de dezvoltare profesională și economică. Prin programe educaționale, accelerarea startupurilor, inițiative dedicate incluziunii femeilor în IT și consolidarea comunităților tech, Tekwill a devenit un catalizator al transformării digitale în Republica Moldova.
În 2026, aniversarea Tekwill este organizată sub conceptul „9 ani de oportunități în industriile emergente”, programul reunind patru direcții relevante pentru modernizarea economiei: viitorul fintech și integrarea în ecosistemul financiar european, tranziția către modele de business sustenabile, impactul inteligenței artificiale asupra organizațiilor și societății, precum și consolidarea unui spațiu digital mai sigur și incluziv pentru fete și femei.
Programul aniversar din 17 martie reunește inițiative dedicate transformării economiei digitale, dezvoltării sustenabile și impactului tehnologiilor emergente asupra societății.
Fintech Future Conference 3.0
Unul dintre evenimentele centrale ale programului este Fintech Future Conference 3.0, dedicată transformării sectorului financiar în contextul integrării europene și al accelerării digitalizării economiei.
În contextul obiectivului „Moldova europeană 2030”, conferința explorează provocările și oportunitățile adoptării tehnologiilor fintech, cu accent pe inteligența artificială, Open Finance și dezvoltarea unor coridoare fintech transfrontaliere care facilitează conexiunea cu piața financiară a Uniunii Europene.
Evenimentul va reuni companii și startupuri fintech, instituții bancare, autorități de reglementare, hub-uri digitale și investitori pentru a discuta dezvoltarea unui ecosistem financiar mai incluziv, interoperabil și orientat către economia reală. Agenda conferinței abordează subiecte precum extinderea accesului la servicii financiare în zonele rurale, dezvoltarea Open Banking, securitatea datelor și identitatea digitală, modele de embedded finance și Banking-as-a-Service pentru industrie și export, securitatea cibernetică, automatizarea proceselor de conformitate și finanțarea inovației prin instrumente europene și fonduri regionale.
Conferința este organizată de ATIC, Tekwill și Fintech Hub, cu susținerea Comitetului Național în domeniul FinTech și va începe la ora 09:00.
Programul aniversar include și Green & Sustainability Investor Connect Event, dedicat conectării startup-urilor verzi cu investitori și experți în domeniul sustenabilității.
Evenimentul oferă participanților oportunitatea de a descoperi soluții inovatoare în domeniul energiei și mediului, de a participa la discuții strategice și sesiuni de mentorat cu lideri din ecosistem și de a stabili parteneriate prin sesiuni structurate de matchmaking. Agenda va include prezentări ale startupurilor și studii de caz dedicate scalării afacerilor verzi, facilitând conexiuni valoroase între antreprenori și investitori.
Inițiativa este organizată de Centrul Național pentru Energie Durabilă, în colaborare cu Tekwill, în cadrul proiectului GCIP Moldova implementat de UNIDO și GEF și va începe la ora 09:00.
„Эра Интеллектов – Cum coexistă inteligența umană și cea artificială?”
În cadrul programului aniversar va avea loc și sesiunea „Эра Интеллектов – Cum coexistă inteligența umană și cea artificială?”, organizată în parteneriat cu Deeplace.
Evenimentul va explora modul în care oamenii și sistemele de inteligență artificială pot interacționa eficient în organizații și societate, într-un context în care tehnologiile AI transformă rapid modul de lucru, procesele de decizie și competențele necesare pe piața muncii.
Discuția va aborda teme precum importanța formulării corecte a problemelor în era inteligenței artificiale, utilizarea conceptului de Pareto frontier în luarea deciziilor, metode de obținere a unor răspunsuri clare și structurate de la sistemele AI și competențele care vor deveni esențiale în următorii ani.
Sesiunea va fi susținută de Veaceslav Cunev, CEO Deeplace, și va începe la ora 10:00.
Lansarea cursului „Siguranță digitală pentru fete și femei”
Programul aniversar va include și lansarea cursului online gratuit „Siguranță digitală pentru fete și femei”, dezvoltat de ATIC cu sprijinul ARTICLE 19 Europe, în cadrul proiectului DigitalSafeguard.
Inițiativa își propune să contribuie la crearea unui ecosistem digital mai sigur și incluziv, oferind participantelor instrumente practice pentru protecția identității și a datelor personale în mediul online, precum și pentru gestionarea și raportarea situațiilor de abuz digital.
Evenimentul de lansare va marca începutul acestui parcurs de învățare și va oferi participanților ocazia de a afla mai multe despre structura cursului, opțiunile de participare și sprijinul disponibil pe durata desfășurării programului. Totodată, momentul va reprezenta prima întâlnire a comunității formate în jurul acestei inițiative – un spațiu construit pe încredere, solidaritate și susținere reciprocă.
În cadrul evenimentului vor fi prezentate și mesaje inspiraționale din partea unor invitate speciale, urmate de o discuție deschisă despre provocările și oportunitățile participării active și sigure în mediul digital.
Prin această suită de inițiative, aniversarea Tekwill nu marchează doar un moment simbolic, ci reafirmă rolul hub-ului ca infrastructură strategică pentru inovare, dezvoltarea capitalului uman și poziționarea Republicii Moldova în noile industrii cu potențial global.
