Tribuna.md

Vasiloi n-a fost demis după atacul de la Aeroport pentru că l-a „protejat” președintele Parlamentului? Grosu: „Minciuni”

Președintele Parlamentului Igor Grosu a comentat în cadrul unui interviu pentru ZdG, publicat pe 15 octombrie, informațiile potrivit cărora șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) Rosian Vasiloi nu a fost demis în urma tragicului atac de la Aeroportul Internațional Chișinău pentru că a fost „protejat” de el. Șeful legislativului de la Chișinău a declarat că informația respectivă este „o minciună” și a sugerat că aceasta a fost lansată în spațiul public de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei prin intermediul canalelor de Telegram.

În cadrul interviului, președintele Parlamentului a comentat informațiile apărute în spațiul public despre faptul că Rosian Vasiloi n-a fost demis în urma atacului de la Aeroport, inclusiv pentru că ar fi fost „protejat” de el.

Eu știu că, de obicei, sursele astea de informație sunt Telegram-uri. Astea-s minciuni și mie îmi pare rău că nu doar presa, dar și altă lume bună, foarte insistent, se informează de pe Telegram. Vă amintesc că această platformă este gestionată de FSB”, a spus șeful legislativului.

La precizarea moderatoarei că nu FSB-ul a scris pe Telegram informația respectivă, Grosu a spus: „Ei, nu, dar FSB-ul crează condiții pentru cei care scriu minciuni de acestea”.

Întrebat dacă „Rosian Vasiloi trebuia demis sau nu”, speaker-ul a declarat: „Lucrul ăsta trebuie să-l decidă Ministerul de Interne – instituția care gestionează acest segment de securitate (Poliția de Frontieră – n. r.) din Republica Moldova. Nu-i nici treaba mea, nici trebea majorității parlamentare. Deci, trebuie să vină ministrul și să spună: „Eu am evaluat, am făcut analiza a ce se putea face, ce nu s-a făcut, ce s-a făcut și așa mai departe. Și, în consecință, am luată această decizie”. Iată așa trebuie să funcționeze lucrurile”.

***

Amintim că un cetățean al Tadjikistanului, cercetat penal pentru răpire în țara de baștină, a deschis focul pe Aeroportul Internațional Chișinău, în seara de 30 iunie, după ce i-a fost refuzată intrarea în Moldova. La scurt timp, agresorul, pe nume Rustam Așurov, a fost capturat de brigada de poliție cu destinație specială Fulger, acesta fiind grav rănit. În urma atacului, polițistul de frontieră Serghei Muntean și angajatul din securitatea aeroportuară, Igor Ciofu, au fost omorâți. Grav rănit în urma schimbului de focuri de la Aeroport, atacatorul acuzat de dublu omor,  s-a stins pe patul de spital pe 3 iulie. Atunci procuratura de la Chișinău a inițiat un dosar penal, iar autoritățile au cerut rapoarte oficiale privind cele întâmplate.

De menționat că, în contextul atacului de la Aeroport, Coaliția pentru Bunăstare și Unitate (CUB) și Partidul Social Democrat European (PSDE) au cerut repetat demiterea lui Rosian Vasiloi și a ex-ministrei de Interne Ana Revenco. Pe 14 iulie, Ana Revenco și-a dat demisia.

Pe 5 septembrie, ministrul de Interne, Adrian Efros, a prezentat raportul autorităților privind atacul armat de pe Aeroportul Chișinău. Efros a anunțat atunci că șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a fost sancționat cu mustrare aspră. Iar pe 18 septembrie, Rosian Vasiloi a anunțat că are statut de bănuit în dosarul penal privind atacul de la Aeroport.

De menționat că, pe 23 septembrie, a devenit public faptul că șeful IGPF a contestat în instanța de judecată sancțiunea cu mustrare aspră care i-a fost aplicată. Astfel, prima ședință în dosarul Vasiloi vs MAI va avea loc pe 1 februarie 2024, la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: