Victoriabank aplică practicile europene privind protecția datelor personale

Victoriabank aplică practicile Uniunii Europene privind protecția datelor cu caracter personal și a început colectarea Acordurilor de Marketing, prin care clienții își exprimă consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Acordul de Marketing poate fi completat  atât la ghișeele băncii, cât și online. Prin intermediul documentului, clienții Victoriabank decid dacă doresc să primească de la bancă mesaje publicitare, informații despre campanii promoționale, newsletter-uri, invitații la evenimentele organizate de bancă sau de către partenerii săi.

Victoriabank, fiind parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, preia bunele practici ale acestuia și le implementează în conformitate cu  GDPR al UE, care  este în proces de aprobare în Republica Moldova. Noi, reprezentanții  Victoriabank, considerăm că o relație sinceră și onestă, fie ea una de familie sau una de afaceri, necesită multă transparență și tindem să creăm relații de durată și parteneriate de succes. Din acest motiv, am demarat proiectul cu privire la semnarea de către clienții Victoriabank a Acordurilor de Marketing, iar acum suntem la etapa de colectare a acestora”, a subliniat vicepreședintele Victoriabank Vasile Donica.

Începând cu 20 mai, clienții Victoriabank au posibilitatea să completeze un formular online, accesibil 24/24. Astfel, fiecare client are acces la exprimarea Acordului de Marketing și  poate alege dacă vrea să primească date cu caracter informativ/publicitar sau nu, bifând din opțiunile valabile. De asemenea, acest document poate fi completat și depus la ghișeele băncii.

„O întreagă echipă de profesioniști a muncit  cot la cot pentru a oferi un instrument util prin care Victoriabank vrea să comunice corect și prin care să-și asculte clienții și să înțeleagă ce își doresc ei. În consecință, clienții noștri vor primi mesaje care reprezintă un real interes pentru ei, nu spam”, a adăugat vicepreședintele băncii.

Victoriabank investește în digitalizare

În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Victoriabank este prima bancă care a introdus plățile cu telefonul, prin aplicația gratuită VB24 Pay, iar în 2019 plățile cu Garmin Pay. Utilizatorii de carduri își pot gestiona conturile de la distanță, prin: VB24 Web, VB24 Mobile, iar persoanele juridice prin VB24 Business. Victoriabank este inclusă în Registrul global al furnizorilor de servicii Visa în ceea ce privește securitatea plăților digitale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

jurnaluldearges.ro

România: Un microbuz cu 18 pasageri din Republica Moldova a luat foc în mers

Un microbuz care transporta 18 persoane din Republica Moldova a fost cuprins de flăcări în timp ce se deplasa pe drumul național 11A, în județul Bacău. Informațiile au fost confirmate de Centrul Infotrafic al Poliției Române, potrivit Jurnalul de Argeș.

Potrivit sursei citate, incidentul s-a produs pe porțiunea dintre localitățile Huruiești și Homocea.

Vehiculul a luat foc în mers, însă șoferul a reușit să oprească rapid, iar pasagerii au evacuat microbuzul înainte ca incendiul să se extindă. Nimeni nu a fost rănit, oamenii reușind să se îndepărteze în siguranță.

La fața locului au intervenit echipaje de pompieri pentru stingerea completă a focului și pentru îndepărtarea riscului de reaprindere. Pe durata intervenției, circulația rutieră către Bârlad a fost restricționată, traficul desfășurându-se alternativ pe sensul opus.

captură de ecran

Jaf într-un schimb valutar din Florești, în toiul nopții. Poliția caută făptașii (VIDEO)

Doi bărbați au jefuit, în noaptea de 22 spre 23 noiembrie, un schimb valutar din Florești. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP), precizând că făptașii au furat „o sumă mare de bani”, care a fost ulterior găsită în stradă.

Potrivit unui comunicat emis de IGP, în jurul orei 03:00, oamenii legii au fost sesizați despre un furt într-un schimb valutar din Florești. Sesizarea a parvenit din partea unei companii private de pază, responsabilă de paza sediului respectiv.

La fața locului, polițiștii au depistat dispariția unei sume mari de bani. Conform primelor cercetări, safeul era descuiat în momentul pătrunderii în încăpere, ușa de la intrare fiind însǎ deteriorată cu o rangă metalică, depistatǎ la fața locului. Grupul operativ de documentare a întreprins toate cercetările de rigoare, o sumă mare de bani fiind depistată în stradă (într-un sac și un plic)”, a transmis IGP.

Inspectoratul General al Poliției a menționat că primele investigații aratǎ cǎ făptașii sunt doi bărbați, care aveau complici în comiterea infracțiunii.

Suma respectivă a fost preluatǎ, pe 22 noiembrie, de la o filialǎ din Bălți și depozitatǎ la Florești.

La moment au loc acțiuni de investigație pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea făptașilor.

Facebook/Igor Grosu

Igor Grosu va participa la o nouă ediție a Summit-ului Platforma Internațională Crimeea

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va participa la cea de-a patra ediție a Summitului parlamentar al Platformei Internaționale Crimeea. Evenimentul se va desfășura luni, 24 noiembrie, și va fi găzduit de Riksdagul Suediei.

Summitul va reuni președinți ai parlamentelor naționale și ai organizațiilor interparlamentare. Din delegația legislativului Republicii Moldova face parte Igor Grosu și Ana Calinici, vicepreședinta Comisiei pentru integrare europeană.

Evenimentul este organizat pentru a evidenția consecințele anexării Crimeei de către Rusia. De asemenea, subiectele abordate în discuții vor viza sancțiunile, drepturile omului, securitatea, precum și consecințele economice și de mediu. În context, vor susține discursuri președintele Riksdagului Suediei, Andreas Norlén, președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, iar președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, va avea un mesaj video. De asemenea, președintele Parlamentului, Igor Grosu, va susține un discurs în care se va referi la consecințele războiului din Ucrainei, inclusiv asupra Republicii Moldova.

Platforma Crimeea a fost lansată la nivel guvernamental la Kiev în 2021, la inițiativa președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, și este un forum internațional de consultare și coordonare. Ea are loc la diferite niveluri – între guverne, miniștri de externe, parlamente și adunări interparlamentare, precum și societatea civilă și comunitățile de experți. Scopul este încetarea ocupației Crimeei și returnarea sa pașnică Ucrainei.

Totodată, la Stockholm, președintele Parlamentului, Igor Grosu, mai are planificate întrevederi cu omologii săi din Bulgaria, Croația și Lituania. Iar în după-amiaza zilei de 24 noiembrie, șeful legislativului se va întâlni cu moldovenii stabiliți cu traiul în Suedia.

Incendiu la o centrală electrică din regiunea Moscova, după un atac cu drone (VIDEO)

Pe teritoriul centralei electrice din orașul Șatura, regiunea Moscova, în noaptea de 22 spre 23 noiembrie, a izbucnit un incendiu, după un atac cu drone. Informația a fost confirmată de guvernatorul regiunii, Andrei Vorobiov.

Potrivit lui Vorobiov, o parte din drone care au atacat centrala au fost doborâte, iar câteva au căzut pe teritoriul acesteia. El susține că incendiul a fost localizat la scurt timp, iar alimentarea cu electricitate din oraș nu a fost afectată.

De cealaltă parte, canalele de Telegram locale scriu că lumina a dispărut parțial în localitate, potrivt Nexta.

Ministerul pentru Situații de Urgență al regiunii a comunicat că, la momentul sosirii pompierilor, ardeau 3 transformatoare ale centralei electrice.

Centrala electrică din Șatura, care este una dintre cele mai vechi din Rusia, are o capacitate de 1 500 MW. Aceasta asigură energie electrică pentru o parte a regiunii Moscova.

Conform Meduza, Ministerul Apărării al Rusiei a raportat că sistemele de apărare antiaeriană ar fi interceptat și distrus, pe parcursul nopții, 75 de drone ucrainene — deasupra regiunilor de la graniță, în zonele din jurul Moscovei, iar cele mai multe — deasupra Mării Negre (36).

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: