AFP

(VIDEO ) Haz de necaz în Parlament. Voronin: „După Șor vine Vitiuc și dacă scăpăm de Vitiuc vine – krasavitsa Ivanova”

Haz de necaz azi în Parlamentul Republicii Moldova, în timpul examinării proiectului de hotărâre prin care se constată încetarea de drept a calității de deputat în Parlament a lui Ilan Șor. Liderul comuniștilor, deputatul BCS Vladimir Voronin, s-a întrebat, în timpul rundei întrebări și răspunsuri, cine îl va urma pe politicianul Ilan Șor. Întrebarea, precum și răspunsul oferit de liderul comunist, a stârnit hohote de râs în Parlament.

„Scăpăm de o nevoie și dăm peste două deodată. Și cine vine după Șor? Vitiuc! Da la el eu nu știu, e terminat dosarul sau dedată noi să votam și pentru Vitiuc, să vadă ce-i cu dânsu? Și dacă noi scăpăm de Vitiuc, cine vine? Krasavitsa Violeta Ivanov! Poate nu luăm nicio decizie, să rămână la 100, ca aici e tupik polnîi”, a spus Voronin, îndemnând-o pe deputata PAS, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, să răspundă.

„Cred ca asta mai degrabă a fost o constatare decât o întrebare”, a declarat, în replică, Olesea Stamate.

„Dl. președinte, ce înseamnă răspunde? Cine i-a crescut și cine să răspundă”, a declarat, în glumă, președintele Parlamentului, Igor Grosu.

De menționat că Ilan Șor a rămas fără mandatul de deputat, urmare a deciziei de azi a majorității parlamentare, PAS. Atât Șor, cât și partidul pe care îl conduce, au calificat decizia drept una „ilegală”, care ar contravine Constituției.

***

Amintim că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, pe 13 aprilie, sentința în privința lui Ilan Șor în dosarul „Frauda Bancară”. Astfel, deputatul fugar a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Totodată, instanța i-a pus sub sechestru bunuri în valoare de 5 miliarde de lei.

Parlamentul va examina proiectul de hotărâre prin care se constată încetarea de drept a calității de deputat în Parlament a lui Ilan Șor. La ședința din 26 aprilie, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități au aprobat raportul pentru această inițiativă legislativă.

***

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel. La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

În data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Lista completă AICI.

Ulterior, pe 9 decembrie, Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost incluși în lista sancțiunilor și de către Guvernul Marii Britanii. Potrivit deciziei autorităților de la Londra, toate bunurile deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor britanici li se va interzice orice tranzacție economică cu oricare dintre persoanele sancționate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Va lovi cetățeanul simplu” vs „Acest acord este diferit”: Opinii împărțite între opoziție și guvernare privind noul program cu FMI

Acordul semnat de Republica Moldova cu Fondul Monetar Internațional a împărțit Parlamentul în două tabere. Reprezentanții guvernării îl prezintă ca pe un semnal de credibilitate pentru partenerii externi și un instrument prin care Moldova va implementa reformele pe care și le dorește, recunoscând totodată că prognozele economice nu sunt îmbucurătoare, iar statul va trebui să intervină pe partea de venituri și cheltuieli sociale pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Opoziția, în schimb, califică acordul drept dovada eșecului economic al guvernării în cinci ani, avertizând că cetățeanul simplu va fi lovit prin tăieri bugetare și creșterea taxelor și că „ne așteaptă o criză foarte serioasă”. Declarațiile au fost făcute pe 21 mai înaintea ședinței Parlamentului.

Igor Grosu: „Mai bine să ai niște prognoze reale decât să te îmbeți cu apă chioară

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat acordul cu FMI, drept un instrument util, subliniind că acesta nu impune angajamente financiare, ci servește ca indicator de credibilitate pentru partenerii bilaterali și multilaterali, inclusiv pentru UE.

„Acordul e bine că îl avem. Nu ne impune, nu facem angajamente financiare, dar e bine să avem un astfel de acord cu FMI, deoarece este și un indicator pentru mulți parteneri bilaterali sau multilaterali, inclusiv europeni. Prognozele sunt cele care sunt, mai bine să ai niște prognoze reale decât să te îmbeți cu apă chioară”, a declarat Grosu.

Opoziția: criză economică, eșecul guvernării și „administrația externă”

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a avertizat că acordul cu FMI vine în contextul unei crize economice iminente și că va lovi cetățeanul simplu prin reducerea cheltuielilor bugetare sau creșterea impozitelor.

„S-a întâmplat ceea despre ce noi vorbim de câteva luni, că vine o criză economică majoră și că Guvernul va fi într-un impas bugetar financiar. Programul cu FMI înseamnă câteva lucruri: reducerea cheltuielilor bugetare, care poate lovi în alocațiile sociale sau în investițiile capitale, și creșterea impozitelor. Aceste două elemente vor lovi dur în cetățeanul simplu și în sectorul real al economiei. Ne așteaptă o criză foarte serioasă”, a declarat Dodon.

La rândul său, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat semnarea acordului, drept un eșec total al guvernării în cei cinci ani de mandat, și a acuzat că Moldova intră sub administrație externă.

„Dacă te uiți la condiționalitățile scrise în acest acord, înseamnă lucruri concrete care trebuiau să le facă guvernarea. Acordul nu vine cu componentă financiară, ceea ce înseamnă că intrăm sub administrație externă. Incapacitatea noastră de a interveni la timp pentru a stimula agenții economici ne-a adus practic în pragul falimentului. FMI și alte instituții internaționale intervin ca să salveze de la falimentare, pentru că mai târziu va fi mult mai scump de recuperat”, a declarat Costiuc.

Fostul premier Ion Chicu, și lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a atras atenția că acordul presupune reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB, față de nivelul actual aproape dublu, și extinderea TVA prin eliminarea unor facilități fiscale, ceea ce va afecta consumul.

„Creșterea cotelor TVA lovește direct în creșterea economică, pentru că descurajează consumul. Nu este o măsură care stimulează investițiile. Sunt foarte sceptic în privința creșterii veniturilor bugetare, pentru că tot ce face această guvernare descurajează creșterea economică”, a declarat Chicu, adăugând că legea care a interzis plățile în numerar pentru achiziția apartamentelor a dus deja la o scădere a pieței construcțiilor cu 13-17%..

Acesta a mai respins argumentul guvernării că deficitul poate fi redus prin creșterea veniturilor, nu prin tăierea cheltuielilor, susținând că politicile economice actuale descurajează mai degrabă investițiile.

„Domnul Marian are dreptate că deficitul bugetar poate fi redus prin două modalități: ori scazi cheltuielile, ori mărești veniturile. Dar sunt foarte sceptic în privința creșterii veniturilor bugetare, pentru că tot ce face această guvernare descurajează creșterea economică. Creșterea cotelor TVA lovește direct în creșterea economică, pentru că descurajează consumul. Nu este o măsură care stimulează investițiile”, a declarat Chicu.

Iar liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că Moldova trebuie „să se bucure de orice susținere care este”, și a adăugat că trebuie să „vadă detaliat acordul și condițiile”, pentru a formula o poziție concretă.

Marian, despre acuzațiile opoziției că vor fi tăieri de buget pe partea socială: Vrem să optimizăm

Președintele Comisiei parlamentare de profil, deputatul PAS Radu Marian, a explicat că reducerea deficitului bugetar nu înseamnă automat reducerea cheltuielilor sociale, ci poate fi realizată și prin creșterea veniturilor.

„Reducerea deficitului nu înseamnă neapărat reducerea cheltuielilor, ci poate însemna și creșterea veniturilor. Acest acord este diferit față de cele precedente, pentru prima dată după mult timp nu mai luăm finanțare de la FMI, este un acord de suport de politici prin care comunicăm reforme pe care vrem să le facem”, a explicat Marian.

Deputatul a dat exemplu cum pot fi reduse unele cheltuieli bugetare și crescute veniturile în același timp prin îmbunătățirea administrării fiscale, reducerea unor facilități fiscale nejustificate, simplificarea regimurilor de impozitare pe venit de la mai multe la două-trei, îmbunătățirea mecanismului de rambursare a TVA și stimularea investițiilor.

Întrebat dacă reducerea deficitului bugetar până în 2029 este realistă, Marian a răspuns că totul depinde de ritmul reformelor fiscale. El a respins și acuzațiile opoziției că acordul va duce la tăieri sociale.

„Nu, nu neapărat. Cheltuielile sociale au crescut în ultimii ani. Este vorba de administrare fiscală mai bună, de creștere a veniturilor. Obiectivul fundamental al reformelor fiscale este stimularea investițiilor. Există foarte multe facilități fiscale de care beneficiază toată lumea, inclusiv cei care au venituri mari și nu au neapărat nevoie de ele. Vrem să targetăm, să încasăm mai mult la buget și să ajutăm pe cei mai vulnerabili”, a declarat Marian.

Referitor la prognozele de încetinire a creșterii economice, deputatul a recunoscut că Moldova a fost afectată de șocul creat de războiul din Orientul Mijlociu.

„Din păcate, am fost afectați de șocul creat de războiul din Orientul Mijlociu. Noi, fiind o țară mică, simțim impactul mai mare. Asta înseamnă că ritmul de creștere economică se va încetini și inflația va fi mai mare, ca urmare a creșterii prețurilor la energie internațională. Ceea ce putem face este să intervenim pe partea de venituri și pe cheltuielile sociale, să îi ajutăm pe cei mai vulnerabili”, a adăugat Marian.

***

Pe 20 mai, Fondul Monetar Internațional a anunțat că a ajuns la un acord cu autoritățile de la Chișinău privind un nou program de 36 de luni, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor. Conducătoarea misiunii FMI, Alina Iancu, a precizat că programul nu presupune finanțare directă, ci angajamente de reformă fiscală și reducere a deficitului bugetar.

Totodată, FMI a revizuit în scădere prognozele economice pentru Moldova în 2026: creșterea PIB va încetini la 1,5%, față de 2,4% în 2025, iar inflația medie va ajunge la 8,1%, pe fondul șocului energetic generat de tensiunile din Orientul Mijlociu. Deficitul de cont curent va urca până la 22,1% din PIB.

Guvernul și-a asumat angajamentul să reducă deficitul bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, prin reforme de consolidare a sistemului fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea impozitului pe venit și îmbunătățirea administrării fiscale. FMI avertizează că perspectivele economice rămân incerte și depind de evoluțiile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, de volatilitatea piețelor energetice și de condițiile financiare globale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: