Vinuri de calitate — în fiecare an

„Vinurile noastre pot fi găsite pe aproape toate continentele”

Directorul general al Chateau Vartely, despre aniversarea de 20 de ani și „surpriza” pregătită pentru vizitatori de Ziua Vinului

Anul acesta, compania vinicolă Chateau Vartely sărbătorește 20 de ani de la înființare. În ajunul Zilei Naționale a Vinului, directorul general al Chateau Vartely, Valeriu Mîhăluță, a povestit pentru NM cum a evoluat compania, cum s-a modificat geografia exporturilor și ce surpriza a pregătit pentru clienți de Ziua Vinului.


Anul acesta, compania dumneavoastră împlinește 20 de ani. Cum s-a schimbat compania în tot acest timp? De unde ați început și unde ați ajuns acum?

Inițial, planul a fost să creăm una dintre primele companii vinicole din Moldova de tip chateau, așa ca în Franța. Adică o întreprindere care să îmbine propriile podgorii, procesarea strugurilor, îmbutelierea și infrastructura turistică, adică hotel și restaurant.

Atunci, majoritatea întreprinderilor erau de tip sovietic. Acționarii aveau un vis — să creeze o companie de tip chateau. De ce? Pentru a asigura o calitate înaltă a produselor, adică să producem vinuri premium și, cum se spune, să educăm consumatorul să aprecieze vinul de calitate.

În 20 de ani, am extins suprafața podgoriilor noastre la 500 de hectare. Dacă inițial planul era să producem până la 1 milion de sticle pe an, acum producem până la 4 milioane de sticle pe an. Am crescut dintr-o companie mică într-o întreprindere industrială serioasă.

Acum avem peste 400 de angajați. Plantațiile noastre sunt situate în două regiuni vinicole: în Orhei, regiunea Codru, și în raionul Cantemir, regiunea Valul lui Traian.

De ce ați decis să deschideți compania în Orhei? Avem multe vinării, iar majoritatea sunt amplasate în sudul Moldovei.

Acționarii noștri au analizat situația și era important ca să se ajungă ușor de la Chișinău (Orheiul se află la aproximativ 50 km de Chișinău și drumul este bun) și să existe infrastructura necesară. În plus, acolo exista deja o mică fabrică. Un alt aspect important a fost peisajul. Avem o panoramă foarte frumoasă, și se pot admira cele mai frumoase apusuri cu un pahar de vin în mână.

De ce plantațiile de viță-de-vie sunt situate geografic în două locuri? În zona de sud se cultivă, de obicei, soiuri de struguri roșii, iar soiurile albe de struguri se cultivă în zona centrală. Așa s-a format istoric — soiurile albe erau cultivate în centrul republicii. De aceea, ne-am dorit să combinăm ambele soiuri, și cele albe, și cele roșii, și în așa mod am obținut un echilibru.

De obicei, marile companii dețin fabrici și plantații de viță-de-vie în mai multe regiuni. Chateau Vartely, în decurs de 20 de ani, a crescut și a devenit o companie destul de mare, renumită pentru calitatea vinurilor sale la nivel mondial.


Conceptul chateau include și infrastructura turistică. Cât de populară este vinăria dumneavoastră printre turiști?

Drumurile care duc la vinăria noastră sunt foarte bune. Acesta este unul dintre factorii care fac vinăria accesibilă. Anual, ne vizitează aproximativ 20.000 de turiști. În mare parte, oamenii vin singuri la noi. Organizăm multe team building-uri pentru bănci, companii farmaceutice și de IT. În weekenduri vin turiști obișnuiți, în special moldoveni. Avem o terasă frumoasă, unde se poate admira apusul, bucate gustoasă și o echipă foarte prietenoasă.

Tururile noastre vinicole includ vizitarea secției de producție a întreprinderii. Avem un beci unde păstrăm vinurile, și vizitatorii pot vedea că avem vinuri de calitate, maturate în butoaie. Ne bucură faptul că mulți turiști revin la noi de mai multe ori.

Cum s-a schimbat piața vinului în ultimii 20 de ani? În special, cum s-au schimbat vinurile dumneavoastră?

Evident, au existat provocări care au afectat sectorul vinicol. Embargoul rusesc ne-a forțat să ne reorientăm către alte piețe. Desigur, acolo trebuia să ieșim cu vinuri de înaltă calitate. Întregul sector vinicol moldovenesc a crescut semnificativ în ultimii 10-15 ani, deoarece a trebuit să implementăm tehnologii noi și să colaborăm cu consultanți europeni care ne-au ajutat să creăm cele mai bune vinuri. De asemenea, am revizuit modul în care gestionăm viile noastre.

În Rusia exportam vinuri semi-dulci ordinare, adică vinuri albe și roșii simple, fără specificații de soi. Acum ne concentrăm mult pe dezvoltarea vinurilor din soiuri locale de struguri și pe segmentul vinurilor cu indicație geografică protejată.

În ce țări exportați vinurile în prezent?

În prezent, exportăm vinuri aproape în întreaga lume. Ele sunt prezente pe aproape toate continentele: în America de Nord — SUA, Canada, în America de Sud — Brazilia, în Africa — Nigeria și Coasta de Fildeș. Nigeria este o piață cu 220 de milioane de consumatori, iar Coasta de Fildeș nu este o țară foarte mare, dar a fost colonie franceză, iar acolo sunt dezvoltate tradițiile vinicole.

În Europa — Marea Britanie, Polonia, Cehia, Slovacia și chiar Franța. De asemenea, activăm pe piața Europei de Est: România, Ucraina, Belarus, Rusia. În Asia — China, Vietnam, Coreea de Sud, Japonia.

Care sunt tendințele actuale de consum al vinului?

Dacă ne uităm la categoria de persoane de peste 30-35 de ani, acestea preferă vinurile clasice seci. Tineretul, în schimb, preferă vinurile mai ușoare, mai aromate și spumante. Deci, tinerii nu sunt foarte atrași de vinurile roșii tari.

Gama noastră include vinuri IGP (Indicație Geografică Protejată) de bază, seria Totem — vinuri din soiuri autohtone de struguri, Individo — cupaje, și Taraboste — vinuri premium maturate. Acestea sunt maturate în butoaie de la 12 până la 36 de luni. Sunt vinuri pentru cunoscători, pentru acei pasionați care iubesc vinurile serioase.

În 2018 ați decis să intrați pe piața divinurilor. De ce ați luat această decizie și cum evaluați succesul pe această piață?

În ciclurile tehnologice de producție rămân materiale vinicole. Aceste resturi le dăm la distilat. Evident, distilatul este de foarte bună calitate, deoarece provine din soiuri tehnice de struguri, din care se face vin. Prin urmare, am decis să intrăm pe piața divinurilor, deoarece piața internă de distilate este foarte interesantă. Am vrut să bucurăm consumatorii noștri. Am început cu volume mici de producție, aproximativ 20.000-30.000 de sticle pe an, dar acum vindem deja peste 150.000 de sticle pe an.

Weekendul acesta se va sărbători Ziua Națională a Vinului. Ce ați pregătit pentru consumatorii dumneavoastră?

Având în vedere că sărbătorim o dată aniversară, 20 de ani de la înființare, am decis să le facem o surpriză clienților noștri de Ziua Vinului. Am invitat una dintre cele mai renumite trupe din Moldova — Lupii lui Calancea.

Așadar, invităm toți iubitorii de vin și de muzică bună să ne viziteze pe 5 octombrie.

Chiar în această zi, dorim să sărbătorim cea de-a 20-a aniversare împreună cu clienții noștri. Este necesar să rezervați biletele din timp, deoarece avem un număr limitat de locuri și nu putem primi mai mult de 1000 de persoane.

Pe 6 octombrie, duminică, vom avea o zi a porților deschise: vom oferi tururi vinicole gratuite la fiecare oră și un meniu festiv special.

Anul acesta, la festivalul vinului, vom prezenta un nou vin premium din seria Taraboste, produs dintr-un soi local de struguri — Feteasca Neagră. Este pentru prima dată când un vin de acest nivel de calitate este făcut dintr-un soi autohton. Acest vin va deveni, fără îndoială, cartea de vizită a Republicii Moldova.

Participăm la numeroase concursuri internaționale și adunăm anual cel puțin  40-50 de medalii la aceste competiții. Acest lucru demonstrează că în fiecare an ne menținem constant calitatea vinurilor noastre.

Compania Chateau Vartely rămâne fidelă motto-ului său: calitate la un preț accesibil. Nu vom specula niciodată, oferim calitatea corectă la prețul corect.

Material de parteneriat

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Daniel Vodă

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, despre interdicția lui Ion Ceban în Schengen: „Nu e știrea zilei”

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că interdicția de intrare în România și în spațiul Schengen a primarului Chișinăului, Ion Ceban, nu reprezintă o „știre a zilei”. El susține că, cel mai probabil, Ceban era deja informat despre această măsură înainte ca informația să fie făcută publică și că el ar trebui să ofere explicații. Totodată, Vodă a subliniat că informațiile transmise de instituțiile statului, inclusiv ale României, „se bazează pe fapte concrete”.

„Nu aș spune că este neapărat știrea zilei,” a afirmat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, în cadrul emisiunii Puterea a Patra.

El a explicat că toate detaliile legate de acest caz ar trebui să vină din partea lui Ceban și că probabil el știa deja despre această interdicție.

„Toate explicațiile referitor la acest caz ar trebui să le ofere domnia sa. Am văzut un video filmat, dar dumneavoastră, ca jurnalist, nu ați avut posibilitatea să adresați întrebări sau să faceți precizări. Nimeni din presă probabil nu a putut să o facă. Pentru mine, întrebarea centrală este că — pentru orice cetățean, când se aplică interdicția, persoana este informată. Deci, probabil, persoana a știut această informație înainte să devină publică, dar a ținut-o și nu a comunicat despre acest lucru”, a menționat Vodă.

Fiind întrebat „ce pericol” reprezintă Ion Ceban, întrucât acesta a fost argumentul autorităților române, Daniel Vodă a menționat:

„Cetățenii trebuie să fie atenți și pe viitor când unii politicieni ar putea să se prefacă și să aibă cu totul alte interese. Atunci când unele instituții ale statului, fie ale României, fie ale altor democrații cu instituții consolidate, transmit anumite informații, cu siguranță acestea se sprijină pe fapte”, a subliniat reprezentantul Guvernului.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. În presa din Moldova și România se vehiculează că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și fostul premier Vasile Tarlev.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

Igor Dodon

Igor Dodon, reacție la interdicția lui Ion Ceban în Schengen: „UE nu mai e ce-a fost odată

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a reacționat la decizia autorităților române de a interzice intrarea primarului Chișinăului, Ion Ceban, și a altor doi cetățeni moldoveni în România și în spațiul Schengen. Fostul președinte acuză Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de „presiune politică după principiul scopul scuză mijloacele”.

Ceea ce s-a întâmplat azi este grav. Este semnalul unei degradări a democrației, a libertăților și a drepturilor omului în Uniunea Europeană. Idealul UE este un mit care s-a spart. Abuzul exercitat asupra primarului general Ion Ceban și asupra altor cetățeni moldoveni, este o dovadă în plus că Uniunea Europeană nu mai este ceea ce-a fost odată. Noi ne miram de câțiva ani cum de oficialii europeni pot tolera cenzura, dictatura și represaliile politice din partea partidului PAS în Republica Moldova. Și iată că acum vedem că aceste practici sunt, de fapt, tipice pentru felul de a gândi și a acționa a oficialilor din Occident”, a scris Igor Dodon.

Potrivit lui Dodon, presupusele „abuzuri împotriva opoziției” ar avea sprijinul Bruxelles-ului și al altor capitale occidentale.

„Orice abuz al guvernării PAS împotriva opoziției a găsit și găsește în continuare sprijin în cabinetele de la Bruxelles și din alte capitale occidentale. Aici nu mai putem vorbi despre valori și integritate politică, ci despre cinism și presiune politică după principiul scopul scuză mijloacele. Iar scopul PAS e să păstreze controlul asupra statului pe care l-a capturat, cu complicitatea oficialilor europeni. Ceea ce fac în Moldova PAS și Maia Sandu reprezintă un model politic pentru întregul UE. Din spațiu al libertății, al democrației și al păcii, UE se transformă în regim dictatorial care își permite să anuleze alegeri, să sufoce suveranitatea, să cenzureze mass-media, să se implice direct în campanii electorale, să hărțuiască politicieni din opoziție și să se comporte abuziv, obraznic și dictatorial cu țările din sfera sa de influență”, a mai scris fostul șef al statului.

PAS nu au comentat deocamdată acuzațiile.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. În presa din Moldova și România se vehiculează că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și fostul premier Vasile Tarlev.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

SUA impun taxe comerciale de 25% pentru Moldova. Trump, în scrisoarea către Sandu: „Este o mare onoare”

Statele Unite ale Americii vor impune, începând cu 1 august 2025, un tarif comercial de 25% pentru toate produsele moldovenești exportate pe piața americană. Decizia este anunțată într-o scrisoare adresată președintei Maia Sandu, semnată de președintele american Donald Trump și publicată pe rețeaua sa socială. Guvernul de la Chișinău confirmă că a fost notificat oficial și precizează că această cotă este mai redusă decât propunerea inițială a părții americane, de 31%, avansată în urmă cu trei luni.

Donald Trump precizează în scrisoarea adresată Maiei Sandu că tariful de 25% este „mai mic decât nivelul necesar pentru a corecta dezechilibrul comercial cu Republica Moldova”.

Totodată, liderul de la Casa Albă dă asigurări că, în cazul în care investitorii moldoveni vor produce direct pe teritoriul american, aceste tarife nu vor fi aplicate, iar aprobările vor fi acordate „rapid și eficient”.

În schimb, avertizează Trump, dacă autoritățile de la Chișinău vor decide să majoreze propriile taxe, valoarea acestora va fi adăugată peste cei 25% impuse deja de Washington.

Pe lângă Republica Moldova, noile tarife anunțate de Washington vizează și alte cinci state: Algeria, Brunei, Irak, Libia și Filipine. Tarifele variază între 20% și 30%, în funcție de țară. Potrivit administrației americane, măsura are scopul de a corecta dezechilibrele comerciale și de a proteja securitatea economică a Statelor Unite.

Truth social/Donald Trump
Truth social/Donald Trump

ACTUALIZARE: Autoritățile de la Chișinău au fost informate că, începând cu 1 august 2025, Statele Unite ale Americii vor impune un tarif vamal de 25% pentru produsele exportate din Republica Moldova — o cotă mai redusă decât cea propusă inițial de Guvernul american, de 31%, anunțată în urmă cu trei luni. Precizările au fost făcute de ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, într-o postare pe rețelele sociale.

„Decizia vine într-un context comercial global complicat, iar Guvernul a făcut demersurile necesare pentru a avea un impact minim al schimbării politicii comerciale a SUA. Astfel, în ultimele luni, am avut consultări directe cu exportatorii moldoveni care activează pe piața americană și am purtat discuții diplomatice și tehnice cu autoritățile americane, inclusiv cu reprezentanții U.S. Trade Representative (USTR)”, a declarat Doina Nistor.

Potrivit ministrei, SUA s-au situat anul trecut pe locul 14 în topul partenerilor comerciali ai Moldovei, cu o pondere de 2,5%. Cu toate acestea, exporturile moldovenești către piața americană au înregistrat o scădere de 40% în ultimele luni.

„Vom continua dialogul cu autoritățile americane și cu producătorii locali pentru a identifica cele mai viabile soluții care să mențină competitivitatea pe piața externă. În paralel, explorăm piețe alternative de export, în special în Uniunea Europeană, unde sunt direcționate deja 3 din 4 produse moldovenești,” a mai spus Doina Nistor.

Tarifele lui Trump

Amintim că administrația Trump, în aprilie anul acesta, a introdus tarife de import împotriva majorității partenerilor comerciali ai SUA. Taxele variau între 10% și 49%.

S-a anunțat că pentru China tarifele vamale vor fi de 34%, pentru Uniunea Europeană – 20%, pentru Marea Britanie – 10%. Cele mai ridicate tarife au fost impuse Cambodgiei – 49%, Vietnamului – 46% și Sri Lankăi 44%. Tarifele vamale au afectat și Moldova – 31%, Kazahstanul – 27% și Ucraina – 10%. Federația Rusă nu s-a regăsit pe lista țărilor afectate de taxele vamale. Se menționa că tarifele vor intra în vigoare pe 9 aprilie. Ulterior, Trump a adăugat încă 50% pentru China, majorând astfel suma totală a taxelor vamale la 104%.

Totuși, Trump a anunțat ulterior o pauză de 90 de zile, până pe 9 iulie, pentru a permite încheierea unor acorduri comerciale. În același timp, tariful de bază de 10% a fost, totuși, aplicat.

Referindu-se la scrisori, Trump a anunțat că în curând guvernele străine le vor primi. În acestea vor fi precizate valorile tarifelor pe care țările respective vor trebui să le plătească pentru importul de bunuri în SUA. Se subliniază că este vorba despre acele state care nu vor încheia acorduri cu Washingtonul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Ceban, interzis în Schengen/Alegerea „va fi între UE și Rusia”/S-au dat bani la protestul lui Guțul

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— Energocom a cumpărat jumătate din gazele necesare pentru sezonul rece
— Internetul, întrerupt tot mai des în Federația Rusă
— Declarațiile lui Șor despre uniunea cu Rusia  — trădare de patrie
— Amenzi mai mari pentru tăierile ilegale de pădure
— Ceban, interzis în România și în spațiul Schengen „din motive de securitate”
— Eșec la achiziția vaccinului anti-meningită
— Partidul ALDE riscă să nu fie admis în cursa electorală
— Transportatorii cer scumpirea călătoriilor. Guvernul: întâi condiții mai bune
— Deputat: fie PAS ia majoritatatea, fie vom avea „vinegret” în Parlament
— Protest cu bani la judecătoria Ciocana, în susținerea luI Guțul
— A furat 1,8 milioane de lei și i-a cheltuit la jocuri de noroc
— Averile confiscate din infracțiuni vor fi folosite în scopuri sociale
— Un nou cod galben: sunt posibile ploi cu grindină și vijelii
— Ministerul Mediului: Nistrul nu este în pericol de secare
— Guvernul: Declarațiile lui Șor despre unirea cu Rusia – trădare de patrie
— Noi percheziții în dosarul incendiului de la Durlești
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: