Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, împreună cu Ambasadele Statelor Membre ale UE, marchează Ziua Europei 2022 printr-o serie de evenimente culturale și educative, în mai multe regiuni din Republica Moldova.
La 21 mai 2022, locuitorii municipiului Edineț sunt invitați la Orășelul European, care va avea loc în Piața principală din Edineț. Vizitatorii vor avea posibilitatea să cunoască mai multe despre tradițiile, bucătăria și cultura statelor membre ale UE. Evenimentul va găzdui o serie de activități culturale și interactive pentru toată lumea, inclusiv pentru copii, și va culmina un concert susținut de artiștii locali acompaniați de Moldovan National Youth Orchestra.
În acest an, Ziua Europei este organizată sub genericul „SOLIDARITATE PENTRU PACE”, iar activitățile planificate vor evidenția atât cultura și valorile Uniunii Europene, precum și asistența oferită de UE și statele sale membre, în spiritul Echipei Europa, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.
„Dragi prieteni, Ziua Europei este marcată în acest an într-un context care ne-a întristat și tulburat profund. În Ucraina, un război crud și nejustificat ucide oameni nevinovați. Localități întregi sunt distruse de ferocitatea forțelor militare ruse. Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării și activității Uniunii Europene – unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, în special a dreptului fundamental la viață – devin indispensabile. Războiul din țara vecinăaduce pentru noi toți datoria personală de a proteja pacea. Astfel, doresc să vă invit să primiți pacea în casele dumneavoastră: Solidaritatea pentru pace este principalul mesaj pe care dorim să-l transmitem în cadrul activităților planificate cu ocazia Zilei Europei”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.
Evenimente adiționale pentru a marca Ziua Europei 2022 vor fi organizate la Soroca, Ștefan Vodă, Cahul, etc., în colaborare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), autoritățile locale și rețeaua de Eurocluburi și Centre de Informare Europeană din întreaga țară.
Evenimentele dedicate Zilei Europei se vor desfășura în perioada 9 – 31 mai, iar agenda poate fi accesată pe https://eu4moldova.eu/ro/europe-day-2022/. Vă invităm să fiți parte la aceste evenimente creative organizate cu prilejul Zilei Europei!
Planul responsabililor pentru extrădarea lui Vladimir Plahotniuc a fost definitivat. Între timp, au fost rezervate biletele pentru data de 25 septembrie. Cel puțin aceasta a comunicat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, în cadrul ediției din 11 septembrie a emisiunii Rezoomat de la Rlive. Totuși, ministra a precizat că această dată este una „estimativă”.
În timpul emisiunii, ministra a fost întrebată dacă rămâne în vigoare data de 25 septembrie pentru extrădarea lui Plahotniuc.
„Planul de extrădare este definitivat deja. (…) Data de 25 este una estimativă pentru că au fost analizate și opțiunile de zbor, sunt anumite criterii și cerințe față de unde în aeronavă este amplasată persoana care este escortată, dar și ofițerii care îl însoțesc, și în dependență de disponibilitatea locurilor în aeronavă au fost rezervate biletele pentru această dată”, a răspuns ministra.
Solicitată să comenteze opiniile din spațiul public potrivit cărora poliția ar fi tergiversat intenționat procesul de extrădare pentru a plasa evenimentul cât mai aproape de ziua alegerilor parlamentare, astfel încât partidele să îl transforme în subiect de campanie, ministra a spus: „Instanța din Grecia s-a expus în luna iulie. Efectiv, la început de septembrie a parvenit solicitarea oficială de extrădare pe linia Interpolului. Din punct de vedere al procedurilor s-au respectat absolut toți termenii. Nu este un subiect politic. Poliția își face meseria așa cum prevăd normele internaționale în aceste situații”.
***
Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia pe 22 iulie, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, pe aeroportul din Atena a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care aceștia o închiriau în Elveția zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.
Între timp, Țuțu a fost eliberat. Plahotniuc se află în arest preventiv în Grecia. Atât Republica Moldova, cât și Federația Rusă au solicitat extrădarea acestuia în propriile jurisdicții.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că dacă Ministerul grec al Justiției va da verdictul de extrădare, Plahotniuc va fi adus în Moldova cu un zbor obișnuit și la „cel mai favorabil” preț al biletelor. Ulterior, el va fi prezentat procurorilor și plasat în arest pentru 30 de zile la Penitenciarul nr. 13.
Pe 28 august, avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a anunțat că „judecătorii Curții de Apel din Atena s-au pronunțat pentru extrădarea dumnealui (nota red. lui Plahotniuc) și, de acum încolo, ministerele Justiției din Grecia și Republica Moldova urmează să se ocupe de procedurile tehnice și logistice, care se impun în asemenea cazuri”.
Pe 10 septembrie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a menționat că instituția pe care o conduce a fost informată de autoritățile elene despre acceptarea cererii de extrădare. Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat că Plahotniuc ar putea fi extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie. De asemenea, ea a precizat că, la acel moment, erau rezervate biletele de avion pentru echipa care urmează să plece în Grecia și să asigure procedura de extrădare.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a criticat decizia autorităților poloneze de a închide punctele de trecere de la frontiera cu Federația Rusă și Belarus, menționând că această măsură ar încălca dreptul cetățenilor la libera circulație. Totodată, Zaharova susține că acțiunile Poloniei ar avea ca scop justificarea escaladării tensiunilor în Europa Centrală.
„Varșovia a ignorat demonstrativ deciziile adoptate ca gest de bunăvoință privind mutarea manevrelor departe de granița poloneză, în partea centrală a Belarusului, și reducerea numărului de militari și a tehnicii de luptă implicate. Este evident că pașii confruntaționali întreprinși de conducerea poloneză sunt subordonați unui singur scop – justificarea liniei de escaladare suplimentară a tensiunilor în Europa Centrală”, se arată în comunicatul transmis de instituția diplomatică.
Zaharova a îndemnat Varșovia să reexamineze decizia adoptată „în cel mai scurt timp”. Potrivit acesteia, acțiunile unilaterale ale Poloniei vor provoca „daune serioase” partenerilor internaționali care utilizează granița polono-belarusă pentru schimburi comerciale.
„În același timp, victimele ambițiilor politice ale actualelor autorități de la Varșovia vor fi atât antreprenorii din țările aliate Poloniei, cât și mediul de afaceri național. Este limpede, de asemenea, că restricțiile impuse de conducerea poloneză subminează principii umanitare fundamentale, în primul rând libertatea de circulație a persoanelor. Locuitorii regiunilor de frontieră din Polonia și Belarus sunt privați de posibilitatea de a menține tradiționalele legături de familie și contactele umane”, mai susține Zaharova.
***
Amintim că Polonia a introdus începând cu 12 septembrie, ora 00:00, restricții temporare de traversare pe ambele sensuri ale frontierei cu Federația Rusă și Belarus, după multiple încălcări ale spațiului aerian polonez de către drone rusești. În acest context, Ambasada Republicii Moldova la Varșovia a emis o avertizare de călătorie pentru cetățenii moldoveni.
La frontiera cu Rusia, restricțiile vizează punctele de trecere rutieră Gronowo și Gołdap. La granița cu Belarus, vor fi afectate punctele Połowce, Sławatycze, Kuźnica și Bobrowniki (auto), Białowieża și Rudawka (traversare terestră, pietonală), precum și Terespol și Kuźnica (feroviar).
Decizia Poloniei a fost urmată și de Letonia, care a anunțat că își închide spațiul aerian de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus începând cu 11 septembrie, ora 18:00, până cel puțin pe 18 septembrie. Ministrul apărării, Andris Spruds, a precizat că măsura este una preventivă, în contextul atacurilor cu drone asupra Poloniei, chiar dacă în prezent nu există o amenințare directă pentru Letonia. În același timp, Seimul de la Riga examinează posibilitatea închiderii totale a frontierei terestre cu Rusia și Belarus pe durata exercițiilor militare ruso-belaruse „Zapad-2025”, scrie DW.
În Republica Moldova se conturează un nou peisaj mediatic: rețelele sociale au devenit principala sursă de informare, neîncrederea în presă a devenit o normă, iar capacitatea de a distinge adevărul de ficțiune este privită drept cea mai importantă abilitate. Despre acest fenomen vorbește studiul „Evaluarea nivelului de alfabetizare mediatică în Moldova”, realizat la comanda Consiliului Europei. Documentul descrie obiceiurile de consum media ale locuitorilor și atitudinea lor față de mass-media.
Știrile se consumă tot mai mult direct de pe telefon
Rețelele sociale au înlocuit definitiv canalele tradiționale. Potrivit studiului, 64% dintre locuitori își iau zilnic știrile din rețelele sociale, în timp ce televiziunea este folosită în acest scop de doar 41%. În cazul tinerilor (18–35 de ani), diferența este și mai pronunțată: 86% urmăresc zilnic fluxul online și doar 15% mai deschid televizorul. Chiar și în rândul părinților de elevi rețelele sociale domină, 80% dintre aceștia informându-se online.
Participanții la grupurile de discuție explică fenomenul foarte simplu: știrile pot fi citite oricând, fără a aștepta ediția programată. „De ce să stai în fața televizorului, dacă în cinci minute poți derula feedul?”, au spus mulți dintre ei. Facebook, Telegram și Instagram sunt privite ca agregatoare care economisesc atât timp, cât și efort.
Dar cu încrederea lucrurile stau altfel. În pofida utilizării zilnice a rețelelor sociale, cea mai mare încredere o inspiră, deocamdată, televiziunea (28%). Rețelele sociale nu sunt mult în urmă — 24%. În rândul părinților tabloul este inversat: 33% consideră rețelele sociale cea mai de încredere sursă, și doar 21% — televiziunea.
Criză de încredere în mass-media
Concluzia principală a studiului — aproape lipsă totală a încrederii în presă. 55% dintre locuitori au declarat că nu au încredere deplină în nicio sursă de informație. 61% sunt convinși că mass-media din Moldova depind de interese politice.
„Părerea mea este că mass-media la noi sunt foarte colorate, după culorile partidelor”, spune un bărbat de 35 de ani din sudul țării. Majoritatea sunt siguri: presa lucrează sub influența partidelor sau a sponsorilor. Deosebit de sceptici sunt vorbitorii de limbă rusă (doar 17% dintre ei consideră presa independentă) și persoanele cu venituri reduse (25%).
Autorii studiului spun că această convingere privind partizanatul lovește direct în calitatea jurnalismului. Drept rezultat — senzaționalism, accent pe negativ și o percepție stresantă a realității. „Se transmit numai știri negative, adică oamenii sunt în permanență stresați”, povestește o locuitoare de 35 de ani din Găgăuzia, care a renunțat la televizor acum opt ani.
Fake-urile — boala rețelelor sociale
96% dintre respondenți cred că abilitatea de a distinge fake-urile de informațiile reale este esențială. Totuși, în timp ce 59% sunt convinși că pot recunoaște singuri minciuna, 70% consideră că pentru ceilalți acest lucru este mult mai dificil.
Principala sursă de dezinformare, în opinia a 70% dintre cetățeni, rămân rețelele sociale. Acestea sunt criticate pentru volumul uriaș de conținut, pentru ușurința manipulărilor și pentru algoritmii care generează „bule informaționale”. 73% dintre participanții la sondaj afirmă că întâlnesc fake-uri cel puțin o dată pe săptămână. Paradoxul este că, deși oamenii conștientizează gravitatea fenomenului, continuă să aleagă rețelele sociale ca sursă principală de informare.
Cel mai des, utilizatorii moldoveni verifică informația comparând surse diferite (27%), discutând cu apropiații (19%) sau raportând la propria experiență (19%). Însă 36% au recunoscut că, de fapt, nu verifică deloc știrile.
Alfabetizarea mediatică: adulții sunt indiferenți, părinții așteaptă reforme în școli
Experiența de participare la cursuri de alfabetizare mediatică este minimă: doar 4% dintre locuitori au frecventat vreodată asemenea instruiri sau cunosc persoane care au participat. Interesul personal pentru instruire este, de asemenea, scăzut — doar 35% dintre adulți și-ar dori să urmeze un curs.
Cu totul altfel sunt părinții: 72% dintre cetățeni susțin introducerea unui curs opțional de alfabetizare mediatică în școli, iar printre părinți — 65%. Mulți sunt convinși că elevii nu doar ar învăța să gândească critic, ci ar putea și să îi ajute pe cei mai în vârstă.
Există însă și temeri: lipsa specialiștilor, supraîncărcarea programei și riscul ca lecțiile să se transforme într-un instrument de propagandă.
În cele din urmă, studiul conturează un portret contradictoriu al consumatorului moldovean de media. Acesta migrează spre online, nu are încredere în mass-media tradițională, înțelege pericolul dezinformării — dar rămâne adesea pasiv.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În Albania va apărea primul ministru-robot, creat prin inteligență artificială. Despre aceasta a anunțat premierul Albaniei, Edi Rama, reales pentru al patrulea mandat. El a declarat că noul ministru AI va gestiona și va desfășura toate licitațiile publice cu companiile private, transmite Reuters.
Diella, așa se va numi noul ministru creat prin inteligență artificială, care în albaneză înseamnă „soare”, va gestiona și va desfășura toate licitațiile publice prin care guvernul contractează companii private pentru realizarea diferitelor proiecte.
Potrivit premierului Albaniei, Diella va contribui la eradicarea corupției în sectorul achizițiilor publice.
Guvernul nu a precizat dacă oamenii vor supraveghea ministrul sau dacă au fost analizate riscurile manipulării robotului.
Diella a fost lansată la începutul acestui an ca asistent virtual bazat pe inteligență artificială pe platforma e-Albania, ajutând cetățenii și companiile să obțină documente guvernamentale.
Achizițiile publice din Albania au fost, de-a lungul anilor, sursa mai multor scandaluri de corupție.
AUR Moldova promite că, odată ajunsă în Parlament, unirea cu România va deveni „proiectul central al existenței sale politice”. Filiala formațiunii din România – cunoscută pentru pozițiile sale radicale și acuzată că alimentează campanii de dezinformare împotriva președintei Maia Sandu și a guvernării PAS – intră în cursa electorală cu aceast angajament. Lansat în 2021, partidul a participat și la alegerile anticipate din același an, dar nu a trecut pragul electoral. Acum, AUR speră să obțină mandate pe 28 septembrie și înaintează o listă de 62 de candidați. NM a analizat declarațiile de avere ale primilor cinci candidați, cei care vor să propună și să dezbată legi în următorii patru ani din forul suprem al țării – Parlamentul.
Volosatîi: salariu din România, casă moștenită și despăgubiri de aproape jumătate de milion de lei
Volosatii Boris/Facebook
Lista AUR Moldova la alegerile parlamentare este deschisă de Boris Volosatîi, fost deputat în Parlamentul României pe listele AUR și ex-director al Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău.
Pentru anul 2024, Volosatîi declară venituri de peste 134 de mii de lei românești (aproximativ 516 mii de lei) din salariul de parlamentar la București. Veniturile familiei au fost completate de cele două salarii ale soției, în valoare totală de peste 210 mii de lei, de 37 500 de euro din vânzarea unui apartament și de alți 200 de mii de lei obținuți din vânzarea unui automobil.
În declarația de avere figurează și aproape 468 de mii de lei primiți ca despăgubire de la compania de asigurări Allianz Țiriac, precum și o pensie de peste 160 de mii de lei. Soția sa a beneficiat, la rândul ei, de o pensie anuală de aproape 118 mii de lei.
Familia Volosatîi deține șase terenuri agricole, toate dobândite în 2011. În 2022 și 2023 și-au cumpărat trei apartamente, evaluate în total la circa 42 de mii de euro. În 2024, familia a intrat și în posesia unei case de locuit de 129 m2, primită moștenire, a cărei valoare a fost indicată simbolic la 1 leu.
Parcul auto al familiei include un Hyundai fabricat și achiziționat în 2023, cu aproape 20 de mii de euro, și un BMW X3 din 2021, cumpărat în 2025 la prețul de 520 de mii de lei.
Vacarciuc: fără salariu, dar cu indemnizație de sute de mii de lei și apartament
IPN
Pe locul doi pe lista AUR Moldova se află Vadim Vacarciuc, fost deputat, sportiv de carieră, triplu campion mondial la haltere. Până în anul 2023 a deținut funcția de vicepreședinte al Federației de Haltere din Republica Moldova.
În declarația de avere pentru anul 2024, acesta indică un singur venit oficial – o indemnizație de peste 256 de mii de lei.
Vacarciuc declară și un apartament de 44 m², aflat în proprietatea sa din 1999, evaluat la aproape 120 de mii de lei.
Spoială: casă de 200 de mii lei și datorii la bănci
Lucia Spoială și Boris Volosatîi / AUR Moldova
Pe locul trei pe lista AUR Moldova candidează Lucia Spoială, fost director al Biroului Național de Statistică și în prezent șefă de secție la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”.
Pentru anul 2024, Spoială declară venituri salariale de peste 231 de mii de lei, la care se adaugă salariul soțului, de peste 37 de mii de lei.
În ceea ce privește bunurile imobile, candidata AUR a intrat în 2011 în posesia a două terenuri — unul intravilan și unul extravilan — evaluate la câte 100 de mii de lei fiecare. În același an, a devenit proprietara unei case de locuit de 86 m², estimată la 200 de mii de lei. Din 2001, deține și un apartament de 52 m², evaluat la 140 de mii de lei.
La capitolul bunuri mobile, Spoială declară o Kia fabricată în 2012, procurată în 2020, evaluată la 120 de mii de lei.
Candidata menționează și datorii: două împrumuturi contractate în 2022 și 2025 de la bănci comerciale, în valoare totală de 120 de mii de lei.
Balan: terenuri, imobile nefinalizate și un credit de 140 mii lei
AUR Moldova / captură video
Pe locul patru pe lista partidului condus de Volosatîi candidează Octavian Balan, fost candidat la alegerile parlamentare din 2021 pe lista AUR Moldova, de meserie inginer geodezist.
Pentru anul 2024, Balan declară venituri de aproximativ 84 de mii de lei salariu de la SRL „Consult Trading” și aproape 34 de mii de lei de la Î.M. „Biroul de Arhitectură și Sistematizare” din cadrul Primăriei municipiului Bălți. La acestea se adaugă 15 mii de euro obținuți din vânzarea unui VW Passat. Soția sa a declarat circa 2 900 de lei din darea în arendă a unui bun.
Familia Balan deține patru terenuri, evaluate la aproape 80 de mii de lei. Primul a fost obținut prin donație în 2006, iar celelalte trei au fost cumpărate în 2010 și 2018.
La capitolul imobile, candidatul declară o casă de locuit de 52 m², o clădire nefinalizată de 87 m² și o construcție auxiliară de 21 m², toate dobândite în 2010. Valoarea acestora nu este indicată în declarație.
În garaj, Balan are o Skoda Superb fabricată în 2009, achiziționată în 2021 cu 5 mii de euro.
Candidatul AUR mai declară datorii de 140 de mii de lei – credit contractat în 2014, cu termen de rambursare până în 2024.
Bodarev: avere din donații, pensie de aproape 16 mii lei pe lună
Petru Bodarev și Boris Volosatîi / AUR Moldova
Pe locul cinci pe lista AUR Moldova se află Petru Bodarev, fondator și administrator al „FagroFarm” SRL și fost vicepreședinte al PLDM.
Potrivit declarației de avere și interese depuse la CEC pentru 2024, Bodarev indică drept unic venit oficial pensia sa, în valoare de 192 de mii de lei. Veniturile familiei au fost completate de pensia soției, de 132 de mii de lei.
Familia Bodarev deține două terenuri: unul intravilan, evaluat la 100 de mii de lei și primit donație în 2008, și unul agricol, evaluat la 10 mii de lei, procurat în 2017. În același an 2008, candidatul a primit prin donație și o casă de locuit de 140 m², estimată la 300 de mii de lei.
În garaj, Bodarev are o Dacia Duster, fabricată și cumpărată în 2015, care este evaluată la 120 de mii de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
