Facebook.com/Ilan Șor

7 membri din echipa lui Guțul nu cunosc limba găgăuză. Cum va fi aprobat Comitetul Executiv

Pe 1 august s-a întrunit comisia lingvistică a Adunării Populare din Găgăuzia, care a verificat nivelul de cunoaștere a limbii găgăuze de către candidații la funcția de viceguvernatori și șefi de departamente ai Comitetului Executiv. Din cei 21 de candidați pentru Comitetul Executiv al Evgheniei Guțul, care au fost prezentați pe Skype de oligarhul fugar Ilan Șor la protestul de la Comrat, 20 au venit și doar 13 dintre ei au trecut cu succes proba, scrie Nokta.

Unul nu a venit, șapte au eșuat

Conform legislației din Găgăuzia, membrii Comitetului Executiv trebuie să vorbească limba găgăuză. Pentru a verifica acest lucru, o comisie lingvistică efectuează testarea.

Toți candidații pentru Comitetul Executiv, care au fost prezentați de Ilan Șoe în numele bașcanului Evgheniei Guțul, cu excepția candidatei la funcția de șef al departamentului de cultură Marinei Semionova, care acum deține același post în actualul comitet executiv, au venit să treacă comisia. 

Din cei 21 de candidați pentru viitorul Comitet Executiv, 7 persoane nu vorbesc limba găgăuză. Acest lucru a fost declarat de membrul comisiei Dmitrie Manastîrlî în urma rezultatelor testelor. Manastîrlî nu a difuzat numele, referindu-se la faptul că „protocolul nu a fost încă întocmit”.

„De îndată ce protocolul va fi întocmit, vom posta informațiile pe site și vă vom anunța”, a comentat el.

Șapte persoane care nu au promovat testul nu sunt eligibile să se alăture Comitetului Executiv.

„După ce 7 persoane nu au trecut, bașcanul ar trebui să ne prezinte o listă de noi candidați pentru aceste posturi”, a spus Dmitri Manastîrlî.

Marina Semenova, care nu s-a prezentat la testare, a fost clasificată de comisie ca nefiind promovată de test. Dar mai are o șansă să fie testată alături de noi candidați dacă Guțul îi prezintă. 

Încheierea comisiei lingvistice va fi predată comisiei conform regulamentului Adunării Populare. La ședința Adunării Populare a Găgăuziei, care va avea loc pe 4 august deputații vor trebui să ia în considerare problema aprobării membrilor Comitetului Executiv. 

Cu stimă: nu știu, dar promit să predau  

La o ședință a comisiei lingvistice, unii candidați au recunoscut imediat că nu vorbesc limba găgăuză. Aceștia au promis că vor învăța limba în procesul de lucru, menționând că Codul Găgăuziei nu impune membrilor Comitetului Executiv să vorbească limba găgăuză.

Pavel Verejanu, propus pentru funcția de vicepreședinte al bașcanului Găgăuziei:

„Nu voi scoate biletul, pentru că nu cunosc găgăuza, înțeleg că voi avea un eșec. Știu moldovenește și rusă, iar acesta este deja un plus”

Iurii Kuznețov, candidat pentru funcția de șef al departamentului de afaceri al bașcanului:

„Da, sunt o persoană care nu cunoaște încă limba găgăuză, dar sunt un cetățean gata să respecte toate legile Republicii Moldova și ale Găgăuziei.”

Boris Golovin, care pretinde la șefia departamentului de sănătate găgăuz:

„Din păcate, nu cunosc limba găgăuză. Când mi s-a oferit acest post, am studiat legislația privind funcționarea limbilor străine. Am constatat că membrii executivului trebuie să studieze limba găgăuză și am fost de acord să o studiez, voi merge la cursuri.”

Maxim Mihailiuc, candidat la funcția de șef al Departamentului Complexului Agro-Industrial Găgăuzia

„Limba mea găgăuză este limitată. Înțeleg limba, dar nu în măsura în care este necesar. Din păcate, de atâția ani de locuit în Găgăuzia, nu am învățat limba. Dar înțeleg. Mă angajez să studiez limba găgăuză, conform legii.”

Serghei Avtutov, candidat la postul de șef al departamentului de administrare fiscală, citește cu greu textul în găgăuză, scris în chirilică. Despre nivelul la care vorbește limba găgăuză, a explicat el în rusă. Nu a putut răspunde la întrebările comisiei și a promis că va îmbunătăți nivelul de cunoaștere a limbii în timpul lucrării.

„ Schimbă-i pe cei care nu cunosc găgăuză și asta-i tot ”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrie Konstantinov, care a fost prezent la majoritatea testelor, a fost nemulțumit de modul în care candidații propuși Comitetului Executiv au făcut față „examenului”. 

Konstantinov crede că cei care nu cunosc limba nu au loc în Comitetul Executiv. 

„Mulți oameni înoată, habar nu au ce este limba găgăuză. Mulți au recunoscut acest lucru. Există o lege în Găgăuzia, ea cere clar cunoașterea limbii găgăuze. Aceasta este legea și trebuie pusă în aplicare. Așadar, cei care ne spun astăzi că mai sunt 4 ani sau 3 ani, sau un an de învățat. Nu vom încălca legea. Ne vom întoarce acum să-i schimbăm pe cei care nu știu și asta e tot”, a spus speakerul Adunării. 

Codul nu obligă să cunoască limba găgăuză

După a scris Nokta anterior, Codul (Constituția autonomiei) prevede că numai președintele Adunării Populare a Găgăuziei este obligat să cunoască limba găgăuză. În același timp, există legi care o impun. Membrul Comisiei Lingvistice, Dmitrie Manastîrlî, a comentat acest fapt.

„Da, Codul nu prevede, dar mai avem două legi pe care le respectăm – aceasta este Legea „Cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze” și ultima lege, care a fost adoptată în prima lectură la ultima ședință. Aceste două legi stabilesc clar că candidații care doresc să se alăture Comitetului Executiv trebuie să cunoască limba găgăuză. Cred că acest lucru este corect”, a spus Manastîrlî.

– Faptul că două legi prevăd cerința cunoașterii limbii găgăuze, dar Codul nu, nu este o contradicție?

Sunt legile pe care le-au votat deputații, sunt valabile, funcționează pe teritoriul autonomiei. Părerea mea este că atât membrii Comitetului Executiv, cât și deputații Adunării Populare sunt obligați să cunoască limba găgăuză. Până în prezent, toți deputații, întreaga compoziție vorbește limba găgăuză. Poate că cineva nu poate vorbi, dar asta e altă chestiune. Comitetul executiv și corpul legislativ ar trebui să fie un exemplu strălucitor pentru locuitorii autonomiei. Trebuie să fim primii care vorbesc limba găgăuză și să fim un exemplu pentru locuitorii autonomiei și mai ales pentru generația tânără”, a adăugat acesta. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

colaj NewsMaker

Două partide cer demisia ministrului de Externe și a secretarului de stat al Ministerului Agriculturii, după vizita delegației regimului taliban

Partidul Național Moldovenesc și lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, cer demisia secretarului de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban, și a ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, după vizita în Republica Moldova a unei delegații din Afganistan. Aceștia au solicitat explicații cu privire la cine a aprobat vizita și „asumarea responsabilității” pentru această situație.

Partidul Național Moldovenesc solicită demisia imediată a secretarului de stat Vasile Șarban, cel care a semnat solicitarea adresată Ministerului Afacerilor Externe pentru facilitarea intrării în Republica Moldova a trei reprezentanți ai autorităților talibane de la Kabul. (…) Tentativa de a construi afaceri și de a încasa bani dintr-o țară controlată de talibani, izolată internațional și supusă sancțiunilor economice, demonstrează o gravă lipsă de judecată și de responsabilitate. Ce fel de parcurs european promovează guvernarea PAS atunci când un secretar de stat facilitează vizita reprezentanților unui asemenea regim? Guvernul trebuie să explice public cine din cadrul MAE a aprobat această vizită și în baza căror interese”, a transmis PNM.

Critici la adresa autorităților cu privire la vizita delegației talibane au fost lansate și de către lidera ALDE, Arina Spătaru.

O delegație a Ministerului Agriculturii din Afganistan, instituție controlată de talibani, intră în Republica Moldova cu vize eliberate de statul nostru. Presa afgană vorbește despre o invitație oficială. Iar Guvernul răspunde că… va verifica cine a emis invitația și vizele. Asta înseamnă că statul nu mai știe ce face propriul stat. Politica externă nu este un joc de improvizație. Este domeniul în care fiecare document, fiecare viză și fiecare invitație poate avea consecințe asupra credibilității internaționale a Republicii Moldova”, a menționat politiciana.

Aceasta a spus că, dacă această vizită a fost autorizată, „cineva trebuie să-și asume responsabilitatea”, iar dacă nu a fost autorizată, atunci Ministerul Afacerilor Externe „a pierdut controlul asupra propriilor proceduri”.

În ambele situații, responsabilitatea politică îi aparține ministrului Mihai Popșoi. Nu este suficient să anunți o anchetă după ce delegația a ajuns deja în Republica Moldova. Din respect pentru instituția pe care o conduce, pentru partenerii noștri externi și pentru cetățenii Republicii Moldova, îi solicit ministrului Mihai Popșoi să își prezinte demisia. Într-un stat european, responsabilitatea nu începe cu ancheta. Responsabilitatea începe cu asumarea”, a adăugat Arina Spătaru.

NewsMaker a solicitat reacții din partea Ministerului Agriculturii și Ministerului Afacerilor Externe, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Amintim, Ministerul Afacerilor Externe a confirmat, pe 3 august, vizita unei delegații a Ministerului Agriculturii al Afganistanului, controlat de talibani, la Chișinău. MAE a precizat într-un comunicat că membrii delegației au primit vize de intrare în Republica Moldova, iar vizita a fost inițiată în urma unor discuții dintre producători agricoli locali și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii privind posibile exporturi cu caracter umanitar către Afganistan, țară care se confruntă cu o situație gravă de insecuritate alimentară.

Totodată, MAE a precizat că membrii delegației nu figurează pe listele de sancțiuni internaționale și că autoritățile moldovenești nu vor avea întâlniri oficiale cu aceștia.

Tot pe 3 august, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, a declarat că vizita delegației din Afganistan a pornit de la solicitarea unui agent economic moldovean care produce produse de uz fitosanitar și intenționa să-și extindă exporturile pe piața afgană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: