Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii

Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii, pe un termen de 3 ani, în cadrul Adunării generale ordinare anuale, care a avut loc pe 16 iunie 2023 la sediul Băncii. La Adunarea generală au participat acționarii Băncii care dețin 94,96% din totalul acțiunilor cu drept de vot aflate în circulație.

Toate hotărârile aferente chestiunilor incluse în ordinea de zi a Adunării generale au fost adoptate cu numărul necesar de voturi prevăzut de legislație.

În funcția de membru al Consiliului a fost reales Dr. Herbert Stepic, unul dintre cei mai valoroși specialiști de pe piața bancară internațională, care a jucat un rol decisiv la dezvoltarea acesteia în Europa Centrală și de Est. Ceilalți membri aleși ai Consiliului sunt: Nikolay Nikolov, Gael du Breil de Pontbriand, Thomas Higgins, Ana Spînu, Vasile Iuga (membru nou) și Alexandre Hristov (membru nou).

Vasile Iuga — specialist internațional în audit, absolvent al Harvard Business School Management și al Association of Chartered Accountants (ACCA), Marea Britanie, care deține funcția de membru al Comitetul de Audit în cadrul Băncii Europene pentru Investiții, precum și funcții de management în alte companii internaționale. De menționat că Vasile Iuga a deținut timp de peste 10 ani funcții de conducere în cadrul companiei de audit PricewaterhouseCoopers (PwC).

Alexandre Hristov — specialist în drept cu o experiență vastă în management, actualmente deține funcția de director executiv și membru al Consiliului de administrație al «Doverie-invest» EAD (Bulgaria).

Acționarii au aprobat și hotărârea cu privire la cuantumul remunerației membrilor Consiliului Băncii.

De asemenea, Adunarea generală a luat act de darea de seamă financiară anuală a Băncii pentru anul 2022 și a aprobat darea de seamă anuală a Consiliului Băncii pentru anul 2022.

Anul trecut, Moldindconbank a atins noi performanțe remarcabile: total active — 25,8 miliarde MDL (+5,8%), portofoliul de credite — 12,6 miliarde MDL (+9,6%), portofoliul de depozite — 19,3 miliarde MDL (+1,7%), ceea ce denotă încrederea din partea populaţiei şi businessului. Banca deține cel mai mare portofoliu de credite ipotecare în sistemul bancar în sumă de 3,5 miliarde MDL, cota de piaţă fiind de 28,1%; cel mai mare portofoliu de carduri de plată în număr de peste 1 milion, cu o cotă de piață de 37,1%. Totodată, Moldindconbank și-a menținut poziția de lider pe piața serviciilor de remiteri de bani de către persoanele fizice, volumul ajungând până la 582 milioane USD. Cota de piaţă a băncii la 31.12.2022 constituie 34,1%.

În ceea ce privește plata dividendelor, Adunarea generală a aprobat plata dividendelor în sumă de 72,45 MDL pentru o acțiune aflată în circulație, în suma totală de 358.240.399,65 MDL, din contul profitului net pentru anul 2021, iar profitul net al Moldindconbank pentru anul 2022 în sumă de 900.711.554 MDL se va considera profit nedistribuit până la adoptarea de către Adunarea generală a unei alte hotărâri în acest sens.

Totodată, în cadrul Adunării generale s-a confirmat entitatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar al situațiilor financiare ale Băncii în anul 2023 și a unor servicii conexe, și s-a stabilit cuantumul retribuției pentru serviciile prestate.

Moldindconbank — mereu alături!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nou atac rusesc asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în plină iarnă: la Kiev a fost deconectată lumina, apa și căldura

Armata rusă a comis un nou atac masiv asupra Ucrainei, în noaptea de 9 spre 10 ianuarie. În urma bombardamentelor a fost avariată infrastructura energetică din regiunea Dnipropetrovsk. Potrivit Ministerului Energiei, peste 130 000 de locuitori rămân fără electricitate. La Kiev, unde se atestă ger, au fost întrerupte furnizarea de energie electrică, apă și încălzire, relatează DW.

Pentru a doua zi consecutiv, una dintre țintele atacurilor a fost infrastructura energetică a orașului Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk. Primarul localității, Alexandr Vilkul, a comunicat că mai multe cartiere din Krivoi Rog au rămas fără electricitate, iar două persoane au fost rănite, una dintre ele aflându-se în stare de gravitate medie.

Potrivit primarului orașului Dnipro, Boris Filatov, în urma bombardamentelor, a fost avariată infrastructura energetică, iar 50 000 de persoane au rămas fără curent electric. Au fost avariate 9 blocuri de locuit, în care au fost sparte aproximativ 400 de ferestre, precum și au fost distruse garaje și automobile. Nu au fost raportate victime.

Ministerul Energiei a transmis că, în total, în regiunea Dnipropetrovsk, peste 130 000 de consumatori rămân fără electricitate în prezent.

În capitala Ucrainei, în cursul zilei de 10 ianuarie, Administrația de Stat a Orașului Kiev a introdus deconectări de urgență ale energiei electrice, făcând trimitere la un ordin al companiei de stat „Ukrenergo”. Alimentarea cu apă, încălzirea și transportul electric au fost, de asemenea, suspendate.

Actualmente, temperatura din capitala ucraineană constituie -10 grade Celsius și continuă să scadă.

Amintim că, în urmă cu o zi, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că au apărut întreruperi în furnizarea curentului electric, iar aproximativ jumătate dintre blocurile de locuit din capitală au rămas fără încălzire. Kliciko i-a îndemnat pe locuitorii Kievului care au posibilitatea să părăsească temporar orașul, dacă în locuințele din afara orașului există surse alternative de căldură și energie.

Armata Ucrainei a comunicată că, pe parcursul nopții trecute, trupele ruse au folosit pentru lovituri asupra Ucrainei o rachetă „Iskander-M”, lansată din regiunea Kursk, și 121 de drone. Conform raportului, sistemele ucrainene de apărare antiaeriană au reușit să doboare 94 de drone în nordul și sudul țării. Militarii ucraineni au confirmat că racheta balistică și 27 de drone au lovit ținte în 15 locații.

A încercat să scoată ilegal din Moldova peste $48 000. O cetățeancă străină, prinsă la aeroportul Chișinău

O cetățeancă străină a încercat să scoată din Republica Moldova peste 48 000 de dolari nedeclarați, prin aeroportul din Chișinău. Femeia a fost prinsă în urma unui control. Cazul a fost raportat de Serviciul Vamal într-un comunicat din 10 ianuarie.

Potrivit sursei citate, o nerezidentă în vârstă de 27 de ani, care urma să zboare pe ruta Chișinău-Baku, a selectat culoarul verde „nimic de declarat” și, suplimentar, a comunicat că nu transportă bunuri sau mijloace financiare pasibile declarării. În urma unui control al bagajelor pasagerilor de pe ruta respectivă, în geanta acesteia a fost depistată suma de 48 100 de dolari, nedeclarată conform prevederilor legale.

Mijloacele financiare au fost ridicate, iar cazul este examinat de Direcția urmărire penală a Serviciului Vamal, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și aplicării măsurilor prevăzute de legislația în vigoare”, se menționează în comunicat.

cotidianul.md

Vama Giurgiulești-Galați își desfășoară activitatea doar parțial: se atestă defecțiuni la rețeaua de internet

Actualmente, punctul de trecere a frontierei (PTF) Giurgiulești-Galați își desfășoară activitatea doar parțial, din cauza unor defecțiuni în rețeaua de internet înregistrate pe partea română. Informația a fost raportată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) al Republicii Moldova.

La această oră, la PTF Giurgiulești-Galați, situat pe partea română, în cadrul controlului coordonat, se înregistrează defecțiuni tehnice ale rețelei de internet. Din acest motiv, controlul este desfășurat temporar pe sensul de intrare în Republica Moldova, atât pentru mijloacele de transport care ies, cât și pentru cele care intră în țară”, a transmis IGPF.

Instituția a subliniat că măsura are caracter temporar și va fi aplicată până la remedierea problemei tehnice. În prezent, echipele de specialitate lucrează pentru remedierea situației în cel mai scurt timp.

Totodată, la această oră se atestă trafic majorat de călători și mijloace de transport la punctul de trecere a frontierei Leușeni. Este aglomerată direcția de ieșire din Republica Moldova.

De către autoritățile de control sunt întreprinse măsuri pentru fluidizarea traficului transfrontalier și se lucrează la capacitate maximă”, a transmis IGPF.

Astfel, poliția de frontieră recomandă participanților la traficul transfrontalier să opteze pentru traversarea prin PTF Leova sau PTF Cahul, dacă au posibilitatea.

NewsMaker/imagine simbol

O pensionară din Chișinău a rămas fără 550 000 lei, după ce a devenit victima escrocilor. Poliția anunță o anchetă

O pensionară de 73 din Chișinău a rămas fără peste jumătate de milion de lei, după ce a căzut în plasa escrocilor. Victima a fost contactată de o femeie, care i-a spus că cineva ar încerca să-i sustragă banii pe care-i păstrează în două bănci, iar pentru a preveni pretinsa fraudă, resursele financiare trebuie transmise spre păstrare la Banca Națională a Moldovei (BNM). Aceasta a retras suma din instituțiile bancare, apoi la domiciliul său a venit o femeie necunoscută care a luat banii și a plecat într-o direcție necunoscută. Inspectoratul General al Poliției (IGP) anunțat pe 10 ianuarie că inițiat o anchetă.

Potrivit unui comunicat al IGP, o pensionară a sesizat oamenii legii cǎ a fost contactată de o femeie, vorbitoare de limbă rusă, care s-a prezentat drept angajată a instituțiilor de drept. Aceasta i-a comunicat că o persoană ar intenționa să-i sustragă banii depozitați în conturile a două bănci și că, pentru prevenirea presupusei fraude, mijloacele financiare trebuie transmise Băncii Naționale a Moldovei spre păstrare în siguranță.

Indusă în eroare, femeia a solicitat eliberarea mijloacelor bănești din ambele instituții bancare, fiindu-i remisă suma totală de 550 000 de lei”, a precizat IGP.

Ulterior, la domiciliul victimei s-a prezentat o femeie necunoscută, care a preluat banii, i-a depozitat într-un rucsac și a plecat într-o direcție necunoscută.

Pe caz a fost inițiată o anchetă, fiind întreprinse măsuri pentru identificarea și reținerea persoanelor implicate.

În context, Inspectoratul General al Poliției a subliniat că instituțiile de drept și băncile nu solicită transferarea sau predarea mijloacelor bănești sub pretextul „verificării” sau „păstrării în siguranță”.

Reuters/Martin Varela Umpierrez

Statele UE dau undă verde acordului comercial cu blocul Mercosur, după 25 de ani de negocieri

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat pe 9 ianuarie mult-așteptatul acord comercial cu blocul sud-american Mercosur, din care fac parte Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay. Potrivit Reuters, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să călătorească în Paraguay pe 17 ianuarie pentru semnarea acordului.

Acordul comercial a fost aprobat cu o majoritate calificată de voturi, adică minim 15 dintre cele 27 de state membre UE care însumează cel puțin 65% din populația blocului comunitar. După ce în cursul dimineţii ambasadorii statelor UE au votat favorabil, cu majoritate calificată, inițierea acordului, acesta a fost aprobat definitiv în procedură scrisă desfășurată după-amiază.

Franța, Polonia, Ungaria, Austria și Irlanda s-au pronunțat împotriva documentului, în timp ce Belgia s-a abținut – insuficient pentru constituirea unei minorități de blocaj.

Comisia Europeană, alături de state precum Germania și Spania, consideră că acordul va ajuta la compensarea pierderilor suferite de mediul de afaceri din cauza taxelor de import impuse de SUA și va reduce dependența de China.

De cealaltă parte, oponenții acordului, în frunte cu Franța, cel mai mare producător de produse agricole din UE, sunt convinși că acesta va duce la creșterea importurilor de alimente ieftine, inclusiv carne de vită, carne de pasăre și zahăr – lucru împotriva căruia s-au pronunțat fermierii europeni.

După ce acordul va fi semnat de von der Leyen și omologii săi din Mercosur, textul va fi supus votului Parlamentului European. Unele secțiuni ale acordului care depășesc politica comercială vor trebui, de asemenea, să fie votate în parlamentele naționale ale statelor membre ale UE, notează Politico.

Negocierile privind acordul comercial dintre UE și Mercosur au durat peste 25 de ani. Documentul este menit să creeze cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind aproximativ 700 de milioane de persoane. Uniunea Europeană reprezintă peste 20% din exporturile țărilor Mercosur.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: