Aduce un zâmbet dulce pe fețele tuturor femeilor care te înconjoară cu Sincer Cake

Fiecare femeie din viața noastră aduce cu ea o parte de căldură și iubire care ne hrănește sufletele și ne încurajează să mergem mai departe.

8 Martie este acel moment magic în care putem sărbători frumusețea, puterea și sensibilitatea femeilor din jurul nostru.

Este o ocazie perfectă să îți exprimi iubirea față de mama, să îi faci bunicii o surpriză plină de afecțiune sau să îți arăți recunoștința față de prietena care te înțelege mai bine decât oricine altcineva.

Iar ce alt mod mai bun de a celebra feminitatea decât prin explozia de gusturi și culori a torturilor Bento de la Sincer Cake?

Comandă aceste delicii speciale pentru Ziua Femeii și aduce un zâmbet dulce pe fețele tuturor femeilor minunate care te înconjoară.

#8martie #ziuamondialaafemeilor #femeie #bentocake #sincercake

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sursa: Unimedia

Teleradio-Moldova versus Pasha Parfeni. Acuzațiile artistului și reacția companiei publice

Compania publică Teleradio-Moldova se declară „nedumerită” de criticile aduse de către interpretul Pasha Parfeni în adresa instituției. Reacția a fost oferită de către directorul TRM, Vladimir Țurcanu, la solicitarea NewsMaker, după ce artistul a declarat într-un interviu pentru Unimedia că nu intenționează să participe la ediția din acest an a Eurovisionului dacă administrația TRM va rămâne neschimbată.

Ce s-a întâmplat?

Interpretul Pasha Parfeni, care a reprezentat Republica Moldova de două ori la Eurovision, a precizat că experiența sa cu instituția l-a nemulțumit și l-a determinat să fie foarte critic în ceea ce privește organizarea concursului.

„Eu sunt foarte și foarte critic și nemulțumit. Am văzut multe lucruri urâte, nici nu vreau să vorbesc. Da, am primit mai multe solicitări. Vreau să fiu mai critic, pentru că eu nu am de gând să particip la Eurovision dacă administrația Teleradio-Moldova rămâne aceeași. Au ucis Eurovisionul! Marca Moldova 1 nu sună pozitiv, în ziua de astăzi… între artiști, între oameni de artă. Ei special au ucis așa Eurovisionul. Anul acesta vor încerca să revină”, a declarat Pasha Parfeni în cadrul unui interviu pentru Unimedia.

Reacția TRM

La solicitarea NewsMaker, Compania publică Teleradio-Moldova, prin directorul Vladimir Țurcanu, s-a declarat „nedumerită” de criticile lui Pasha Parfeni.

„Suntem nedumeriți de reacția unui artist pe care TRM l-a desemnat de 2 ori să reprezinte Republuca Moldova la Eurovision. Calificăm cuvintele pe care le folosește în raport cu TRM drept profund nedrepte și iresponsabile”, este reacția instituției.

Republica Moldova revine la Eurovision în 2026

Precizăm că după un an de pauză, Republica Moldova va participa la concursul internațional Eurovision din 2026. Anunțul a fost făcut pe 3 noiembrie de compania publică „Teleradio-Moldova”. Potrivit instituției, decizia a fost luată în urma unui proces de consultări cu artiști, producători și reprezentanți ai industriei muzicale autohtone.

Pentru a garanta un proces de evaluare obiectiv, juriul finalei naționale va fi format din 20 de membri – cinci internaționali și 15 naționali. De asemenea, Teleradio-Moldova a anunțat că, pentru a marca cea de-a 20-a participare a țării la Eurovision, câștigătorul finalei naționale va primi un premiu destinat pregătirilor pentru etapa internațională, iar cei doi producători oficiali îl vor consilia pe parcursul întregului proces.

***

Eurovision Song Contest 2026 va avea loc la Viena, Austria, pentru a treia oară în istoria concursului, după edițiile din 1967 și 2015. Republica Moldova participă la Eurovision din 2005, iar cel mai bun rezultat a fost în 2017, când trupa „SunStroke Project” s-a clasat pe locul trei cu piesa „Hey Mamma”.

Țara noastră nu a participat în ediția recentă a Eurovisionului, decizia fiind luată pentru a revizui criteriile și metodologia de selecție, „pentru a încuraja o reprezentare mai largă a artiștilor talentați și pentru a oferi o reprezentare mai consistentă și competitivă pe scena internațională”, au precizat reprezentanții Teleradio-Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Iwona Piórko

Are Moldova dreptul să interzică vânzarea terenurilor agricole către cetățenii UE, după aderare? Răspunsul Iwonei Piorka

La negocieri, fiecare țară candidată la Uniunea Europeană (UE) își prezintă argumentele în toate domeniile, inclusiv în ceea ce ține de terenuri. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NM, în contextul discuțiilor anterioare despre vânzarea pământurilor țării străinilor odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit diplomatei, țara discută la negocieri cât timp este necesar pentru adaptare și „există adesea perioade de tranziție”.

În timpul interviului, ambasadoarea a fost întrebată dacă Moldova va putea refuza legal vânzarea terenurilor către cetățeni ai UE, după aderare.

„Despre terenuri — nu sunt în toate detaliile, dar îmi amintește de discuțiile din țara mea înainte de aderare (nota red: Polonia). Fiecare țară candidată își prezintă argumentele la negocieri, în toate domeniile — educație, terenuri, agricultură, transport — și discută cât timp este necesar pentru adaptare. Există adesea perioade de tranziție. Va trebui să respectați legislația UE, ca toate statele membre. Nu este ceva particular pentru Moldova. Dar veți contribui și voi la formarea acestei legislații — să nu uităm asta”, a comunicat noua ambasadoare a UE în Republica Moldova.

Amintim că în septembrie 2024, Janis Mazeiks, la acel moment ambasador al UE la Chișinău, a fost solicitat să comenteze unul dintre zvonurile din Moldova despre integrarea europeană, potrivit cărora pământul va fi vândut străinilor. Diplomatul a declarat că în UE circulația capitalului este liberă, de aceea cetățenii unei țări-membre, teoretic, pot achiziționa „orice” într-o altă țară-membră. Mazeiks a subliniat că autoritățile Moldovei și cele europene trebuie să discute acest aspect în cadrul negocierilor de aderare. Detalii AICI. Ulterior, Mazeiks a spus că „într-adevăr, în UE este mișcarea liberă a capitalului, astfel încât, orice cetățean dintr-un stat membru poate cumpăra orice într-un alt stat membru”. „Pe de altă parte, înțelegem că Moldova este un stat sărac și posibil că, în acest domeniu, va solicita o perioadă de tranziție”, a menționat Mazeiks, potrivit TV8.

Afirmațiile lui Janis Mazeiks au stârnit reacții pe rețelele de socializare. De exemplu, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că scopul referendumului constituțional privind aderarea la UE, care a avut loc pe 20 octombrie 2024, este să transforme Republica Moldova într-o „colonie” și să permită vânzarea pământurilor străinilor.

În reacție, Dorin Recean, la acel moment premier, a declarat că „Moldova în procesul de negociere a aderării va obține ceea ce e în interesul nostru național”. El a mai spus că țara noastră va „negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”. „În UE există numeroase state care și acum au restricții la vânzarea pământului către străini. La fel vom proceda și noi”, declara Recean. Detalii AICI. Iar președinta Maia Sandu a spus că „pământurile moldovenilor vor rămâne ale moldovenilor”. Detalii AICI.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Facebook/Cristina Gherasimov

Moldova ajută UE să combată amestecul Rusiei în alegeri? Gherasimov: Putem contribui cu experiența din ultimele scrutine

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova ar putea contribui la Scutul european pentru democrație – o inițiativă UE care vizează combaterea manipulării informaționale și ingerințelor străine – cu experiența în contracararea amestecurilor externe pe care a căpătat-o în urma scrutinelor din 2024 și 2025. Ea a menționat că țara noastră deja împărtășește statelor-membre ale blocului comunitar expertiza sa în acest domeniu. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 14 noiembrie.

Comisia Europeană a lansat ieri Scutul european pentru democrație – o inițiativă demult așteptată în cadrul Uniunii Europene. (…) Cu ce ar putea contribui Moldova la această inițiativă este anume experiența pe care o aducem din două scrutine electorale – din toamna anului 2024, din toamna acestui an și de la referendumul care a avut loc la fel toamna trecută -, unde am fost supuși unor ingerințe fără precedent din partea Federației Ruse și a interpușilor lor. Această experiență ne-a ajutat să elaborăm un cadru normativ mai puternic, instrumente prin care putem contracara atacurile hibride, atacurile cibernetice la adresa infrastructurii critice a statului. Iar aceste bune practici le punem deja astăzi la dispoziția statelor-membre. Iată această experiență este ce poate aduce și contribui Moldova pentru a consolida și a proteja democrațiile în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Cristina Gherasimov.

Comisia Europeană a prezentat pe 13 noiembrie Scutul european pentru democrație, o inițiativă care urmărește stimularea capacității blocului comunitar de a combate manipularea informațională și dezinformarea. Actul va avea la bază trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor, alegeri corecte și libertatea mass-media, precum și implicarea activă a cetățenilor în viața democratică.

Unul dintre elementele-cheie ale inițiativei este crearea unui Centru European pentru Reziliență Democratică, care va sprijini schimbul de informații, consolidarea capacităților și cooperarea între statele membre UE.

Comisarul european pentru Democrație, Michael McGrath, a comunicat că statele candidate la aderare, inclusiv Republica Moldova, vor fi parteneri-cheie în activitatea noului Centru și vor avea acces la expertiză și mecanisme, pentru a putea să-și consolideze reziliența democratică.

sputnik.md

Lupta cu corupția, test pe care Moldova nu l-a trecut în fața FMI? De ce am pierdut tranșa de $170 mln (ANALIZĂ)

Republica Moldova nu va primi în acest an tranșa de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). NewsMaker a analizat motivele pentru care țara a rămas fără această finanțare, rolul Procuraturii Anticorupție în această situație și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe.

Ce s-a întâmplat?

Despre faptul că Moldova nu va primi creditul prevăzut de programul cu FMI a anunțat ministrul finanțelor Andrian Gavrilița după ședința guvernului.

„Tranșele nu au fost primite. Dar în același timp noi am avut suficientă finanțare. Dacă veți privi bugetul de stat, noi am avut o reducere a cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat cu 300 de milioane de lei. În plus, purtăm discuții preliminare cu FMI”, a spus Gavrilița, adăugând că misiunea Fondului trebuie să vină în Moldova în decembrie.

Potrivit lui, deficitul a fost posibil de compensat din contul reducerii cheltuielilor pentru deservirea datoriei, al majorării împrumutului din partea Franței și al finanțării în cadrul programului Moldova Growth Plan. Ministrul a menționat că în acest an țara a primit credite în condiții mai avantajoase.

Mai târziu, în timpul audierilor parlamentare din 13 noiembrie, Gavrilița a precizat: „Noi nu am pierdut granturile, este vorba despre împrumuturi — și noi am avut alternative”.

De ce am ajuns aici?

NM nu a reușit să obțină un comentariu de la reprezentanța FMI în Moldova. La cererea scrisă a NM, până la momentul publicării materialului, răspunsul nu a venit. Într-un comentariu pentru portalul mold-street.com, Fondul a amintit că, în decembrie anul trecut, consiliul executiv a finalizat a șasea revizuire în cadrul acordurilor privind Facilitatea de Credit Extins (ECF) și Facilitatea de Finanțare Extinsă (EFF), precum și a doua evaluare în cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF). Aceasta a permis Moldovei să primească aproximativ 162,6 milioane de dolari.

„Ambele acorduri au expirat în octombrie 2025, deoarece îndeplinirea obligațiilor rămase în domeniul politicii fiscale și al guvernanței a fost întârziată”, a precizat FMI.

O sursă familiarizată cu situația a declarat pentru NM că ultima misiune a Fondului a lucrat în Moldova în septembrie anul trecut, iar tranșa a fost primită în decembrie 2024. Potrivit lui, alte revizuiri nu au fost efectuate deoarece guvernul nu a îndeplinit câteva condiții ale programului.

Este vorba, în special, despre punctele legate de lupta împotriva corupției. Printre ele — asigurarea autonomiei operaționale și de personal a Procuraturii Anticorupție, precum și adoptarea legii privind crearea infrastructurii pentru examinarea cauzelor de corupție. Acest document trebuia să prevadă „un proces sigur de selecție a judecătorilor pentru cauzele de corupție, care să asigure numirea persoanelor cu o reputație ireproșabilă și calități profesionale și morale înalte”.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a explicat situația altfel: „Unii ne-au spus: nu trebuie să ridicați salariile sau pensiile. Iar noi spunem — trebuie să ajutăm oamenii. Am cheltuit 35% din buget pentru salarii… [Cineva] a rămas cu supărare, dar noi trebuie să ajutăm oamenii”.

„Cerc vicios”

Fostul premier Ion Sturza a criticat abordarea FMI.

„Oficial, misiunea FMI este de a promova stabilitatea economică și financiară globală. O formulare impecabilă, fără îndoială. Dar între formulă și realitate se cască adesea un hău: condiționalități rigide, reforme forțate, austeritate fiscală și o dependență crescândă de împrumuturi care, de multe ori, țin țările mici într-un cerc vicios al „ajutorului perpetuu””, a scris Sturza.

Potrivit lui, creditele FMI înlătură simptomele, dar nu tratează boala. Principala cauză a situației actuale, consideră el, este „o supărare personală a unor funcționari FMI, care nu au reușit să impună conducerii țării anumite decizii”. În special, este vorba despre schimbarea conducerii Băncii Naționale (parlamentul l-a demis pe Octavian Armașu și a numit-o pe Anca Dragu) și despre administrarea Procuraturii Anticorupție.

Economistul Dumitru Vicol a amintit că FMI are cinci tipuri de programe, iar Moldova participă simultan în trei — cele care, de obicei, sunt aplicate țărilor sărace.

„Moldova se află aproape permanent în programe de sprijin financiar — SBA, ECF, EFF. Cu alte cuvinte, noi suntem încă în liga țărilor sărace, care au nevoie de bani. Noi suntem o țară care trăiește din ajutoare sociale, dar în același timp discutăm despre „mari afaceri” la conferințe. Așa nu funcționează. Nu poți fi întreținut și în același timp să inspiri încredere investitorilor”, a menționat Vicol.

În opinia lui, Moldova ar trebui să treacă la formatul PCI — un program fără finanțare directă, dar cu angajamente privind reformele: „Astfel vom arăta că facem reforme pentru noi, și nu pentru tranșe, și că noi înșine ne stabilim prioritățile”.

Economistul Veaceslav Ioniță consideră că la criza în relațiile cu FMI au dus deficiențele de gestionare a bugetului (susținerea consumului în locul dezvoltării), precum și problemele menționate anterior legate de Procuratura Anticorupție și Banca Națională. El a numit situația ca fiind „fără precedent”:

„Blocarea a două tranșe consecutive este un caz unic. Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată în relațiile Moldovei cu FMI. Este un semnal alarmant: încrederea s-a terminat. Iar fără încredere nu există nici bani, nici parteneriat, nici dezvoltare”.

Ioniță a menționat că principala problemă nu sunt mijloacele pierdute, ci sabotarea reformelor de către cei care se află la putere: „FMI nu a pedepsit Moldova — el a dat un semnal de alarmă: ‘Opriți catastrofa, altfel nimeni nu vă va mai finanța’”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

OSCE sprijină dialogul public privind eliminarea substanțelor chimice periculoase și promovarea siguranței chimice în Republica Moldova

Misiunea OSCE în Moldova, în parteneriat cu asociația obștească EcoContact, a organizat la Chișinău un eveniment public dedicat eliminării bifenililor policlorurați (PCB) și promovării siguranței chimice pe ambele maluri ale râului Nistru. Desfășurat în format hibrid, evenimentul a reunit 50 de participanți din instituții naționale și organizații de specialitate din domeniile mediului, energiei și cercetării, precum și reprezentanți ai societății civile și partenerilor de dezvoltare. Participanții au discutat despre  progresele înregistrate în gestionarea substanțelor chimice periculoase în conformitate cu prevederile Convenției de la Stockholm.

În timpul discuțiilor, participanții au analizat cadrul de reglementare al Republicii Moldova privind gestionarea deșeurilor care conțin PCB și au discutat etapele tehnice de colectare, ambalare, transport și eliminare finală în condiții de siguranță. Prezentările au abordat, de asemenea, procedurile internaționale prevăzute de Convențiile de la Basel și Stockholm, inclusiv transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase și incinerarea lor în condiții ecologice în Germania. De asemenea, a fost subliniat faptul că eliminarea responsabilă și comunicarea transparentă cu publicul sunt esențiale pentru prevenirea contaminării și asigurarea siguranței chimice.

„În temeiul expertizei sale tehnice, Misiunea OSCE în Moldova continuă să contribuie la consolidarea securității de mediu și la dezvoltarea unor comunități mai sigure și mai reziliente pe ambele maluri ale râului Nistru”, a declarat George Sand, Manager de Program pentru prevenirea și soluționarea conflictelor în cadrul Misiunii OSCE în Moldova. „Cooperarea în cadrul acestui proiect demonstrează că protejarea oamenilor și a mediului contribuie la înțelegerea și consolidarea încrederii între experți și instituții de pe ambele maluri.”

În perioada mai 2024 – ianuarie 2025, aproximativ 265 de tone de substanțe chimice periculoase, inclusiv bifenili policlorurați (PCB) cu grad înalt de toxicitate, au fost eliminate în siguranță din zece depozite situate pe ambele maluri ale râului Nistru și transportate la o instalație autorizată de incinerare a deșeurilor periculoase din Germania. Inițiativa, finanțată de state participante la OSCE, inclusiv Statele Unite ale Americii, Germania, Irlanda și Norvegia, a redus riscurile potențiale pentru sănătatea populației și pentru mediu, consolidând în același timp cooperarea dintre experții de pe ambele maluri ale râului.

În cadrul evenimentului, Misiunea OSCE a prezentat un scurt video documentar și un clip animat care ilustrează rezultatele proiectului. Aceste materiale fac parte din campania de informare publică a Misiunii privind eliminarea substanțelor chimice periculoase și promovarea siguranței chimice în Republica Moldova.

Cooperarea în domeniul protecției mediului este o componentă importantă a activității Misiunii OSCE în Moldova privind promovarea securității, stabilității și consolidarea încrederii între comunitățile de pe ambele maluri ale râului Nistru.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: