canal3.md

Apă-Canal va rămâne fără energie electrică? Șefa întreprinderii: „Avem datorii de 5,6 milioane lei”

Întreprinderea „Apă-Canal Chișinău” riscă să fie deconectată de la energie electrică dacă nu achită datoriile în termen. Despre aceasta a anunțat șefa Apă-Canal, Irina Gutnic, în cadrul ședinței Consiliului Municipal Chișinău de astăzi, 22 noiembrie. 

„Avem o situație neordinară, o situație excepțională. Ieri, „Apă-Canal Chișinău” a primit prescripția din partea Premier Energy. În cazul în care nu achităm datoria de 5,6 milioane lei pentru energia electrică, pe data de 24 operatorul va interveni și va deconecta „Apă-Canal Chișinău” de la energia electrică”, a declarat Irina Gutnic.

Totodată, șefa întreprinderii menționează că pierderile de apă în rețele de apă potabilă din volumul de apă furnizat în rețea constituie de la 8 până la 60%. Media pe Uniunea Europeană constituie 23%.

„ANRE a aprobat pentru „Apă-Canal Chișinău” pierderi de apă pentru anul 2020 -10,1%, iar pentru 2021 – 10,74%. Drept urmare, valoarea consumului tehnologic și a pierderii de apă la exploatarea și întreținerea rețelelor aprobată de către ANRE și ponderea calculată de 10-13% din volumul de apă distribuit demonstrează că rețelele de distribuție sunt noi și exploatate eficient. Noi avem pierderi aprobate ca în cele mai dezvoltate țări din Uniunea Europeană”, a precizat Gutnic.

Mai mult, viceprimara capitalei susține că solicitarea ajustării tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare vine în contextul creșterii tarifelor la energie electrică și la gazele naturale.

„O dătă ce aceste resurse au crescut în preț, este logic și corect ca și tariful lă apă să fie modificat”, a adăugat ea.

Irina Gutnic susține că dacă vor fi respectate toate procedurile, etapa de majorare a tarifelor va dura un timp îndelungat, ceea ce „Apă-Canal Chișinău” nu își piermite în contextul situației excepționale.

În replică, consilierul PAS Roman Cojuhari i-a spus că avizul ANRE era să fie primit mai rapid dacă edilul capitalei, Ion Ceban, nu l-ar fi alungat de la tribună pe reprezentantul ANRE, Alexandru Mija.

Ședința Consiliului Municipal Chișinău de astăzi a fost amânată pentru joi, 24 noiembrie. Astfel, atunci și va fi din nou supus dezbaterilor subiectul privind ajustarea tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.

***

Amintim că este pentru a treia oară când consilierii decid amânarea subiectului pentru ședința din săptămână următoare.

Pe 3 noiembrie Primăria municipiului Chișinău a preluat împrumuturile întreprinderii „Apă Canal Chișinău”. Astfel, municipalitatea are de restituit la ziua de astăzi, circa 12,1 milioane de euro Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și 19,9 milioane de euro Băncii Europene de Investiții (BEI).

În cadrul ședinței Consiliului Municipal Chișinău din 27 octombrie, șefa de la Apă-Canal, Irina Gutnic spunea că în cadrul întreprinderii „Apă-Canal Chișinău” situația financiară este una precară, întrucât tarifele achitate de consumatori nu acoperă costurile operaționale. Declinul financiar al întreprinderii ar fi început încă din anul 2015, când s-au contractat două împrumuturi de la BERD și BEI.

Pe 2 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a acuzat Consiliul Municipal Chișinău (CMC) de ingerință în activitatea instituției. Reprezentanții ANRE au ținut să sublinieze că S.A. „Apă Canal Chișinău” în prezent activează în baza unor Acorduri internaționale de împrumut, iar competența legală de aprobare a tarifelor pentru serviciul public de canalizare şi/sau de epurare a apelor uzate în cazul dat aparține ANRE.

În cazul în care operatorul nu activează în condițiile unor acorduri sau contracte încheiate cu organismele financiare internaționale, tarifele se determină anual de către operator în conformitate cu Metodologia tarifară şi se prezintă Agenţiei pentru avizare, iar consiliului local – pentru aprobare.

Prin urmare, ANRE subliniază că aprobarea tarifelor nominalizate de către autoritatea administrației publice locale, cu omiterea etapei de avizare sau substituirea autorității de reglementare de către CMC alta decât ANRE, contravine legislației în vigoare, respectiv, este ilegală.

În cadrul ședinței CMC din 27 octombrie, șefa de la Apă-Canal, Irina Gutnic, a declarat că în luna noiembrie ar putea fi sistată aprovizionarea cu apă și canalizare a municipiului Chișinău.

Ulterior, Gutnic a declarat în cadrul unei emisiuni că tariful pentru apă și canalizare ar trebui să constituie 22 de lei şi 67 de bani. În prezent, locuitorii municipiului Chișinău achită pentru serviciul de aprovizionare cu apă 8,65 lei și 2,04 lei pentru canalizare. Ultima ajustarea a tarifului a avut loc în anul 2017.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: