Bancherul austriac Alexander Picker este noul Președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) l-a aprobat pe Alexander Picker în funcția de Președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank. O decizie în acest sens a fost luată la 3 martie anul curent de către Comitetul executiv al BNM.

Alexander Picker este un bancher cu experiență de peste 30 de ani de activitate în domeniu.

Noul președinte al Moldindconbank este cunoscut drept un expert în planificarea, implementarea și menținerea proceselor de afaceri în domeniile Corporate și Trezorerie, Retail, Credit & Risk Management, IT și Operațiuni. S-a specializat în gestionarea crizelor și a gestionat cu succes fuziuni juridice și operaționale.

Alexander Picker cunoaște specificul activității bancare în spațiul ex-sovietic, dar și din Europa Centrală și de Est, activând în calitate de manager de top la bănci din Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Muntenegru, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, Rusia, Polonia, Serbia. De asemenea, deține experiență în sectoarele bancare din Germania şi Italia.

Din 2020 deține funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Ipoteka Bank, Uzbekistan, iar din 2021 – de director independent, neexecutiv al Consiliului de Supraveghere în Golomt Bank, Mongolia.

Este un promotor al tehnologiei blockchain și al digitalizării. Printre altele, din 2019 a consiliat bursa austriacă de criptomonede Bitpanda. De asemenea, a condus start-up-ul austriac BCB4U AG din domeniul blockchain banking.

În 2015, Alexander Picker s-a alăturat Komercijalna Banka, Belgrad în calitate de președinte al Comitetului executiv.

Între 2007 și 2010 a fost CEO al ATF Bank, Kazahstan și vicepreședinte executiv al UniCredit Group, după achiziționarea băncii. Din 2011 până în 2015 a fost CEO în cadrul Hypo-Alpe-Adria International Group în Slovenia, Bosnia și Herțegovina și, în cele din urmă, al întregului grup din Austria.

În perioada 2018-2019, Alexander Picker a deținut funcția de director executiv al Transparency International din Austria. Timp de doi ani, până în 2021, a fost specialist principal în proiecte la Banca Mondială.

Noul Președinte al Moldindconbank este un speaker frecvent la conferințe bancare internaționale. Alexander Picker posedă 9 limbi, inclusiv engleză, germană, rusă, sârbă, poloneză. Este magistru în drept și doctor în filologie slavonă.

Alexander Picker spune că a acceptat propunerea de a conduce Moldindconbank pentru că este o provocare interesantă, într-o perioadă cu șocuri și turbulențe la nivel regional. ”O corabie puternică, așa cum este Moldindconbank, înfruntă dârz valurile și merge sigur spre vreme frumoasă”, a declarat bancherul.

Noul Președinte al Moldindconbank și-a anunțat și prioritățile pentru mandatul său la conducerea băncii. ”Vom continua să implementăm strategia noastră – de a fi o bancă orientată exclusiv spre client. Pentru a ne realiza obiectivul, avem tot de ce este nevoie, inclusiv cea mai bună echipă. Va trebui să facem mulți pași mici, dar și un salt major. Vorbesc aici despre noul program IT al băncii, pe care îl realizăm în acest an”, a menționat Alexander Picker.

Moldindconbank este una dintre cele mai mari bănci comerciale din Republica Moldova și deține poziții de lider în segmentele carduri, credite imobiliare, rețea de sucursale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce Machidon exercită interimatul funcției de procuror general, deși a câștigat concursul? Răspunsul CSP

Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. Declarația a fost făcută de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, transmite Moldpres.

Obadă a explicat că, potrivit legislației, nicio persoană nu poate fi procuror, dacă nu are un raport pozitiv de la comisia externă de evaluare a procurorilor. „Alexandru Machidon este procuror general interimar până vom avea un raport validat al Comisiei Vetting și până vom avea decretul doamnei președintă Maia Sandu”, a precizat președintele CSP.

El a menționat că a solicitat Comisiei să urgenteze procedura, având în vedere că este vorba de postul de procuror general – prima funcție în ierarhia sistemului procuraturii:

Noi am menționat în corespondența pe care o avem cu membrii Comisiei Vetting că este prioritatea numărul unu să avem un raport în privința domnului Machidon. Da, sunt și alți colegi care sunt în procedura de vetting, dar este prima funcție în ierarhia procuraturii, din acest motiv este important să avem un răspuns ferm în privința acestuia. Nu avem un termen stabilit de către comisia de vetting, dar avem un răspuns prin care suntem asigurați că înțeleg prioritatea și depun tot efortul pentru a finaliza această procedură”, a spus acesta.

Obadă a precizat că prima rundă de întrebări a fost deja transmisă, s-au oferit răspunsurile corespunzătoare, iar acum sunt prelucrate răspunsurile și, în funcţie de necesitate, membrii Comisiei Vetting ar putea adresa o altă rundă. Ulterior, Machidon va fi invitat la interviul propriu-zis.

În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, spunând corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.

Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.

În cazul în care nu promovează, evident nu este eligibil din perspectiva criteriilor legale. Legea spune expres: nu poți fi procuror dacă nu ai trecut vettingul, mai ales prima funcție în sistemul organelor procuraturii, de asta revenim la poziția inițială. Lansăm un nou concurs, identificăm alți procurori sau alte persoane care corespund criteriilor legale”, a declarat Dumitru Obadă.

Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul.

Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.

point.md/ foto simbol

Deținutul care a intrat în case, inclusiv la Telenești și Orhei, condamnat la încă 11 ani de închisoare

Bărbatul care a evadat în mai din Penitenciarul Bender și a fost prins la sfârșitul lunii iunie a fost condamnat la încă 11 ani de închisoare. Acesta și-a recunoscut vinovăția pentru comiterea mai multor jafuri și tâlhării pe parcursul perioadei în care s-a aflat în libertate. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Generală pe 2 septembrie.

Conform procurorilor, deținutul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea mai multor infracțiuni contra patrimoniului. Acum, Procuratura Orhei l-a condamnat la încă 11 ani de închisoare pentru comiterea mai multor jafuri și tâlhării după evadare.

De exemplu, pe 10 iunie, bărbatul, având o cagulă pe cap, a pătruns într-o locuință din satul Ghermănești, raionul Telenești, și, amenințând o femeie de 37 de ani cu violența, i-a sustras 700 de lei. Într-un alt caz, pe 15 iunie, a atacat o altă femeie cu un cuțit, după ce a pătruns în locuința acesteia din satul Peresecina, raionul Orhei. Urmare a amenințării victimei cu moartea, i-a sustras mai multe bijuterii din aur, bani în valută străină și lei moldovenești. Victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 78.970 de lei.

„Inculpatul și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor imputate, cauza în privința acestuia fiind examinată în procedură simplificată”, au comunicat reprezentanții Procuraturii.

***

Amintim că trei deținuți au evadat în noaptea de 15 spre 16 mai din Penitenciarul nr. 8-Bender. Doi dintre ei au fost reținuți la scurt timp.

Cel de-al treilea a fost prins în seara zilei de 27 iunie, fiind localizat într-un sat din raionul Cimișlia. Ulterior, poliția a raportat că, pe parcursul perioadei în care s-a aflat în libertate, bărbatul a fost implicat în comiterea a 17 infracțiuni în mai multe raioane ale țării, inclusiv furturi, jafuri și tâlhării.

pinterest.com

Turcia crește cota de autorizații pentru transportatorii moldoveni. Anunțul ANTA

Transportatorii moldoveni vor beneficia de o cotă suplimentară de 300 de autorizații din partea Turciei. Anunțul a fost făcut de Agenția Națională Transport Auto.

Potrivit Agenției, autorizațiile sunt valabile până la 31 ianuarie 2026.

„Această cotă suplimentară a fost obținută pentru a consolida competitivitatea operatorilor moldoveni pe piața internațională a serviciilor de transport”, a menționat ANTA.

Aceste autorizații sunt destinate transportului internațional de mărfuri către și din țări terțe care tranzitează teritoriul Turciei.

Igor Grosu/Facebook

„O dată în câteva zile, voi adresa o întrebare”. Grosu, după ce blocul „Patriotic” a promis că nu va face coaliție cu PAS

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a anunțat că, începând cu 2 septembrie, va adresa public, o dată la câteva zile, câte o întrebare în contextul campaniei electorale. „Câți bani erau în kuliokul oferit de Plahotniuc și ce anume i-a „vândut” Dodon pentru această sumă?”, – este prima întrebare a politicianului. Declarațiile lui Grosu reprezintă o reacție la angajamentul semnat de blocul „Patriotic”, prin care Voronin, Dodon, Vlah și Tarlev au promis că nu vor face coaliție cu PAS în viitorul Parlament, menționând că partidul „a distrus țara și o distruge mai departe”.

„Și în sate, și în centrele raionale, și în piețe, și în orașele mari, și în diasporă, oamenii au aceleași întrebări pentru candidații strânși de Putin ca să distrugă viitorul Moldovei. Le-am adunat și, o dată în câteva zile, voi adresa public câte o întrebare. 1. Câți bani erau în kuliokul oferit de Plahotniuc și ce anume i-a „vândut” Dodon pentru această sumă? Viitorul țării? Colegul și creatorul său, Voronin, declară că Dodon a primit 860 de mii de euro. Această acuzație gravă de corupție și finanțare ilegală, rămasă fără nicio explicație, este o batjocură la adresa cetățenilor și arată că tot patriotismul lor se cântărește în kulioace”, a scris liderul PAS, Igor Grosu, pe Facebook.

Amintim că, în august curent, Vladimir Voronin a declarat că în sacoșa neagră pe care fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, i-a oferit-o lui Igor Dodon se aflau 860.000 de euro. Igor Dodon a calificat declarațiile liderului comuniștilor și actualului său partener de bloc drept o provocare pusă la cale de guvernare pentru a crea „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. Ulterior, Voronin a spus că nu a vorbit în serios atunci când a făcut aceste declarații.

Declarațiile liderului PAS, Igor Grosu, reprezintă o reacție la angajamentul semnat de liderii blocului electoral „Patriotic”, în fața Parlamentului, prin care au declarat că nu vor face „coaliție de guvernare cu PAS după parlamentare”. Comunistul Vladimir Voronin a spus că, „fără a înlătura de la guvernare acest PAS”, blocul nu va putea „realiza nimic în Moldova”. Iar liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, a menționat că PAS „a distrus țara și o distruge mai departe”.

***

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare.

Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” s-a lansat în campania electorală pe 29 august, la Mănăstirea Căpriana. Promit pensii și salarii mai mari, gaz la 6 lei pentru moldoveni și spun că vor „salva” țara de „pericole”. Liderii Blocului „Patriotic” – Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev – au mai fost la guvernare, ocupând funcții-cheie în Președinție, Parlament și Guvern. Acum, ei vor să revină în Legislativ, de unde să propună și să adopte legi pentru oameni. Dar din ce trăiesc foștii președinți ai Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, și fostul prim-ministru Vasile Tarlev? NM a analizat averile și bunurile declarate de fiecare din cei patru lideri ai blocului electoral, care s-au lansat în cursa pentru parlamentare, pentru a vedea cu ce vin în fața alegătorilor.

Partidul Acțiune și Solidaritate s-a lansat în campania electorală pe 29 august, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. PAS promite că, până în 2028, Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și că veniturile populației active vor fi dublate. În 2021, PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea mizează pe un nou succes la scrutinul din această toamnă și intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. NM a analizat ce avere și venituri declară primii cinci candidați de pe lista partidului care a guvernat țara în ultimii patru ani.

Echipa lui Șor a rămas fără Tesla și bani, după percheziții: 3 persoane, suspectate de coruperea alegătorilor, reținute

Trei persoane au fost reținute în urma celor 60 de percheziții efectuate de oamenii legii în sudul Moldovei, în dosarul penal privind finanțarea ilegală a unei formațiuni politice.

Potrivit poliției, ancheta a scos la iveală că un grup de persoane, cu roluri bine determinate și acționând în interes material, a urmărit, pe parcursul acestui an, coruperea electoratului în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Suspecții ar fi distribuit fonduri de proveniență dubioasă prin aplicația mobilă PSB a băncii ruse „Promsviazybank”, instituție aflată sub sancțiuni internaționale.

În cadrul perchezițiilor, oamenii legii au ridicat sume de bani în diferite valute, telefoane mobile și laptopuri, documente bancare și carduri „МИР” ale mai multor bănci din Federația Rusă, înscrisuri de ciornă, o armă deținută ilegal, stații radio, un automobil marca Tesla (achiziționat din activități ilegale) și alte bunuri relevante pentru investigație.

De asemenea, s-a stabilit că o parte din fondurile transferate prin PSB erau lichefiate prin Telegram, folosind un bot-canal. La momentul descinderilor, conturile PSB ale suspecților continuau să fie active, iar accesul la aplicație se făcea prin intermediul unui „VPN Russia”.

Investigațiile au mai arătat că membrii organizației primeau instrucțiuni directe de la curatori din Federația Rusă prin grupuri de pe Telegram, vizând distribuirea și comentarea materialelor video de dezinformare pe rețele sociale precum Facebook, TikTok și Telegram.

Ca rezultat al acțiunilor procesuale, trei persoane au fost reținute pentru 72 de ore.

Amintim că Ofițerii Centrului Național Anticorupție, în comun cu procurorii, au efectuat astăzi percheziții în municipiul Chișinău și la Comrat, într-un dosar penal privind finanțarea ilegală a unei formațiuni politice. Descinderile au vizat mai multe locații, inclusiv instituții publice și sediul Primăriei Comrat.

În total, 17 persoane sunt vizate în dosar, fiind suspectate de implicare în acțiuni ilegale legate de finanțarea neconformă a partidului.

CNA a informat mai devreme că, în total, 17 persoane au statut de bănuit, dintre care 13 sunt cercetate în stare de libertate. Alte 4 – un viceprimar al mun. Comrat și trei responsabili din cadrul organizației teritoriale Comrat a formațiunii în privința căreia au fost desfășurate acțiuni de urmărire penală – au fost reținute.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: