Cartea Albă a justiției din Moldova. De ce în țara noastră lucrează un grup de experți în justiție

Timp de aproape un an, în Moldova lucrează Grupul de Experți în domeniul Justiției. Aceștia au sarcina de a monitoriza și de a analiza toate evenimentele importante din țară, care ar putea avea vreo influență asupra situației din sistemul justiției. Este vorba despre proiecte de legi, decizii ale Guvernului, ale Curții Constituționale, numirea judecătorilor etc. Experții își prezintă concluziile în rapoartele Monitorului Justiției.

Grupul de Experți în domeniul Justiției a fost creat în luna iunie 2020, cu susținerea Fundației Soros Moldova. Din acesta fac parte Iulian Rusu, vicedirectorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), avocata Veronica Mihailov-Moraru, fost secretar de stat la Ministerul Justiției, Svetlana Balmuș, fostă magistrată la Curtea de Apel și Tatiana Ceaglîc, expertă în domeniul justiției și al tehnologiilor informaționale.

Scopul proiectului este de a întruni experți influenți, specializați în diferite ramuri ale justiției, ca să monitorizeze și să analizeze evenimentele importante din domeniu. În acest sens, sunt analizate actele Guvernului și ale Parlamentului, dosarele penale de rezonanță, concursurile pentru funcții de judecători ai Curții Supreme de Justiție etc. La fiecare două luni, experții publică rapoartele „Monitorul Justiției” în care relatează despre evenimentele respective și despre modul în care acestea pot influența situația din sistemul justiției. În prezent, experții lucrează asupra celei de-a șasea ediții a „Monitorului Justiției”, care cuprinde perioada de la 1 februarie până la 31 martie.

Iulian Rusu a comunicat că în vizorul experiților este activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a Consiliului Superior al Procurorilor, Curții Constituționale, Procuraturii Generale, Parlamentului, Guvernului și administrației prezidențiale. Potrivit afirmațiilor Veronicăi Mihailov-Moraru, experții acordă o atenție prioritară Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, experții monitorizează și evenimentele care au loc în societatea civilă.

„Noi relatăm [în rapoartele noastre] despre starea de lucruri din sistemul justiției, ne expunem ideile și sugestiile care ar putea îmbunătăți această situație”, a menționat Iulian Rusu. Potrivit afirmațiilor sale, primul lucru care ar trebui realizat în acest sens îl constituie amendamentele la Constituție, care vor permite consolidarea independenței judecătorilor. Se are în vedere numirea în funcție a judecătorilor pe un termen deplin, adică până la atingerea vârstei de 65 de ani, fără perioada de probă de cinci ani, ca în prezent, a precizat Rusu. De asemenea, el susține că este vorba despre amendamentele care prevăd excluderea din componența CSM a ministrului justiției, procurorului general, președintelui Curții Supreme de Justiție, iar Parlamentul va trebui să numească în mod repetat patru profesori de drept în componența CSM.

 

În afară de rapoartele planificate, experții mai difuzează spoturi explicative. Astfel, unul dintre acestea a fost dedicat proiectelor de legi pe care parlamentul le-a adoptat la ședința nocturnă din 3 decembrie 2020. „A fost o ediție specială. Noi ne-am expus opinia, pentru că trebuia să reacționăm urgent și clar în acest caz. Curtea Constituțională examinează până în prezent constituționalitatea acestor proiecte de legi”, a menționat Iulian Rusu. Ei au dedicat acestei examinări și o ediție separată a „Monitorului Justiției”.

Într-un alt spot, experții au vorbit despre particularitățile activității judecătorilor și despre ceea ce le influențează cariera. Veronica Mihailov-Moraru a precizat că spoturile sunt realizate pentru ca „publicului larg să i se explice cât mai clar și mai succint despre particularitățile activității judecătorilor”.

Experții efectuează o analiză separată și a anumitor proiecte de legi despre care au relatat în „Monitorul Justiției”. „Poate fi și un proiect de lege foarte bun, cu mai multe avantaje, dar poate fi și invers, un proiect care are nenumărate neajunsuri despre care ar trebui să i se comunice societății”, a precizat Veronica Mihailov-Moraru.

Totodată, experții pregătesc „Amicus curiae” pentru Curtea Constituțională – niște concluzii scurte în care experții își prezintă opiniile despre anumite probleme. Ultima amicus curiae scrisă de experți pentru CC, viza decretul președintelui Maia Sandu cu privire la numirea candidatului la funcția de prim-ministru. Experții au menționat că, potrivit Constituției, președintele și parlamentul trebuie să numească un prim-ministru prin eforturi comune. Iulian Rusu a menționat că uneori, CC le solicită opinia, alteori experții le scriu din proprie inițiativă.

La 24 martie, experții au prezentat un aviz despre proiectul de lege al Ministerului Justiției care se referă la numirea judecătorilorde instrucțielă. Este vorba despre judecătorii care examinează demersurile cu privire la arestări, percheziții și rețineri. Experții au menționat că deși CC a declarat neconstituțională numirea judecătorilor fără acordul acestora în calitate de judecători de instrucție, proiectul de lege nu a eliminat definitiv acest risc.

În concluzie se menționează faptul că documentul permite președintelui instanței să ia asemenea decizii dacă nu există doritori pentru funcția de judecători de instrucție. În această situație, experții au sugerat limitarea la un an a termenului de numire a judecătorului fără consimțământul acestuia. Iar în ce privește judecătorii care acceptă această modificare a profilului de activitate, experții au propus ca aceștia să fie numiți pentru o perioadă de trei ani. De asemenea, ei au recomandat să fie stimulați judecătorii de instrucție, inclusiv prin salariu.

Максим Андреев, NewsMaker

Grupul de Experți mai intenționează să lanseze „Cartea Albă a justiției moldovenești”. Potrivit afirmațiilor lui Iulian Rusu, în carte vor fi abordate nu numai problemele justiției, dar și căile de soluționare a acestora. Veronica Mihailov-Moraru a menționat că lucrările de editare a cărții urmează să fie finalizate în luna aprilie curent. Pentru ca viziunea asupra situației să fie mult mai largă, experții vor discuta despre aspectele problematice ale justiției cu reprezentanții diferitelor ramuri ale sistemului justiției și ale profesiilor conexe. La fel, experții vor analiza, cum are loc implementarea tehnologiilor digitale în sistemul justiției. 

Materialul de parteneriat a fost pregătit cu susținerea Fundației Soros

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a venit cu precizări după ce regretatul compozitor Eugen Doga a declarat într-un interviu filmat în august 2024 și publicat în urma decesului său, în iunie 2025, că nu primește pensie în Republica Moldova. Oficialul a menționat că, după realizarea interviului, în luna septembrie a anului trecut, plata pensiei maestrului a fost reluată. Potrivit lui, în 2004, Eugen Doga a renunțat la pensia din Republica Moldova pentru a primi prestația socială din Rusia.

Pe 5 iunie, pe canalul de YouTube „mai întreb o dată” a fost publicat un interviu post-mortem cu Eugen Doga, care a fost înregistrat pe 30 august 2024. În cadrul acestuia, compozitorul a relatat că nu primește pensie în țara noastră.

Nu primesc pensie, aici nu am deloc. Cea de la Moscova, care mi-o plătesc, nu o pot folosi. Mi se pare că vreo 3 000 de ruble (circa 650 de lei). Să fie măcar și 100 000, care-i rostul? Eu oricum nu le pot lua. Ce, în fiecare lună să merg la Moscova? (…) Atât este de greu statului să intre în contact cu statul acela să se înțeleagă? (…) Statul nu se interesează. Toți știu că nu-mi plătesc pensie”, a declarat el.

Relatarea maestrului a provocat un val de critici și acuzații în adresa autorităților țării.

În comentariile unei postări pe Facebook, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că, în perioada 1997-2004, Eugen Doga a beneficiat de pensie în Republica Moldova, iar apoi a renunțat la aceasta pentru a primi în Federația Rusă. Ulterior, compozitorul a solicitat restabilirea pensiei din Republica Moldova, iar din septembrie 2024 plățile au fost reluate.

După ce a fost realizat interviul în cauză, dreptul la pensie a fost restabilit. Instituția media care a realizat interviul în 2024 trebuia ca minimum să specifice acest lucru pentru context”, a spus Buzu.

screenshot

Precizăm că Eugen Doga a spus încă din 2022, într-un interviu, că nu primește pensie în Republica Moldova, deși se adresase în scris șefului statului. „Președintele actual știe, și precedentul știa, și pre-precedentul. Toți știu și nimic”, a subliniat el.

***

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Acesta a compus simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece de estradă. Valsul său compus pentru filmul „Tandra și gingașa mea fiară” al regizorului Emil Loteanu a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XXI.

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că militarii ucraineni au doborât pe 7 iunie un avion de luptă multirol rusesc SU-35, pe direcția regiunii Kursk din Federația Rusă. Pe canalul de Telegram al Comandamentului a fost publicat și un videoclip în care apare aeronava prăbușită.

Publicația „Пепел” susține că avionul s-a prăbușit în raionul Korenevo din regiunea Kursk. „Deasupra locului prăbușirii se ridică un nor negru de fum, vizibil din diferite părți ale raionului”, scriu jurnaliștii.

Potrivit canalului rusesc pro-război de Telegram Fighterbomber, avionul a fost doborât deasupra teritoriului Rusiei, iar pilotul a supraviețuit.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat informația privind distrugerea avionului Su-35.

***

Amintim că, pe 1 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus și avariat circa 40 de avioane militare de pe patru aerodromuri din Rusia. Acestea au fost atacate cu 117 drone FPV, care au fost introduse pe teritoriul rusesc, ascunse în cabine de lemn mobile și montate pe camioane. Operațiunea se numește „Pânza de păianjen” și a fost pregătită peste un an și jumătate.

Pe rețelele de socializare circulă un videoclip fals, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, despre un așa-zis program guvernamental de îmbunătățire a bunăstării cetățenilor. Anunțul a fost făcute pe 7 iunie de Inspectoratul General al Poliției, care a rugat populația să nu distribuie imaginile.

Inspectoratul General al Poliției avertizează cetățenii cu privire la un videoclip care circulă în aceste zile pe rețelele de socializare, prezentat în mod fals ca un program de stat care are drept scop îmbunătățirea bunăstării moldovenilor. Materialul video este un fals generat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, folosind voce sintetică, imagini manipulate (deepfake) și informații fabricate. Vă rugăm insistent: NU distribuiți acest videoclip”, a transmis IGP.

Astfel, oamenii legii îndeamnă cetățenii să verifice sursa informațiilor înainte de a le distribui și să raporteze orice conținut suspect autorităților.

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care se află într-o vizită în Germania, a avut pe 6 iunie o întrevedere cu omoloaga lui germană, Julia Klockner. Oficialii au discutat despre procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și colaborarea bilaterală.

Mi-am început vizita în Germania cu o întrevedere cu președinta Bundestagului german, Julia Klockner, care m-a asigurat că Berlinul rămâne un partener valoros și de încredere al Republicii Moldova și ne va fi alături, oferindu-ne sprijinul necesar în drumul nostru spre integrare europeană.

Am vorbit despre progresele înregistrate în procesul de integrare europeană, situația de securitate din regiune, combaterea amenințărilor hibride, dar și despre cooperarea noastră puternică prin care construim de-a lungul anilor instituții puternice, modernizăm grădinițe, școli, spitale și devenim independenți energetic”, a comunicat Igor Grosu.

Șeful legislativului a mai precizat că și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul pe care Republica Moldova l-a primit în ultimele trei decenii din partea statului german.

Obiectivul nostru este foarte clar: deschiderea tuturor capitolelor de negociere până la sfârșitul anului, iar Germania este alături de noi pe acest drum”, a adăugat el.

Precizăm că, în cadrul vizitei în Germania, Igor Grosu va participa pe 7 iunie la Festivalul „Dor Călător” de la Potsdam. Speaker-ul a fost invitat la eveniment de organizator, asociația moldo-germană „Dor Călător”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: