NewsMaker

„Cât de credibili sunt cei care afirmă că ea minte?”. Reacții la scrisoarea Veronicăi Dragalin

Scrisoarea ex-șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care sugerează ingerințe în sistemul judiciar din partea conducerii țării, a provocat un un val de reacții în spațiul public. În timp ce unii declară că afirmațiile sunt „false”, alții solicită audierea Veronicăi Dragalin și o anchetă a presupuselor fapte. NM vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că, după publicarea scrisorii fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, poate constata că „PAS acționează ca o grupare criminală”.

Scrisoarea Veronicăi Dragalin făcută publică de fostul vicedirector al CNA, Cristina Ciubotaru, a demonstrat, dacă mai era nevoie, cât de putred este sistemul creat de PAS și că instituțiile statului nostru au ajuns să fie capturate definitiv de actuala guvernare. De asemenea, putem constata, deja fără rezerve, că guvernarea PAS acționează ca o grupare criminală, iar în acest caz nu mai este suficientă răspunderea politică, ci și conform prevederilor Codului Penal”, a menționat el.

Președintele Mișcării „Respect Moldova”, Marian Lupu, a cerut audierea Veronicăi Dragalin și inițierea unei anchete privind „ingerințe politice în justiție”.

Acuzațiile pe care le aduce fosta conducătoare a Procuraturii Anticorupție înalților demnitari prin scrisoarea făcută publică în ședința Consiliului Superior al Magistraturii sunt extrem de grave și demonstrează că justiția din R. Moldova nicidecum nu a fost reformată, ci subordonată politic în cel mai capturat mod. (…) Este de-a dreptul alarmant că în această scrisoare apar, ca actori centrali ai influenței asupra justiției, chiar președinta țării și prim-ministrul. Dacă aceste fapte se confirmă, nu mai vorbim doar despre presiuni politice punctuale, ci despre un sistem coordonat de capturare a instituțiilor statului, cu grave consecințe pentru democrație și statul de drept. În același timp, întrebarea firească este: de ce aceste lucruri sunt spuse abia acum? Dacă Veronica Dragalin a fost martor sau parte la astfel de ingerințe, are datoria să vorbească deschis, să prezinte probe și să răspundă oficial”, a declarat politicianul.

Cu un mesaj asemănător a venit și președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău.

Ion Guzun este obligat să-și depună demisia din funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, cât și anchetat de organele de drept pentru o posibilă tentativă de imixtiune în justiție. Indiferent de atitudinea pe care o au unii sau alții față de Veronica Dragalin, de faptul că această informație a fost scursă tardiv sau de posibililele mizerii care au fost comise de unii judecători, este inacceptabil ca o mizerie/crimă să fie justificată cu alta. Dacă dorim stat de drept și o justiție normală, noi nu trebuie să admitem prostiile politicienilor comise în domeniul justiției, iar Ion Guzun este mai mult politician decât membru al CSM”, a spus Dinu Plîngău.

În același timp, Angela Popil, avocată și fostă candidată la funcția de membru CSM, a menționat că, prin scrisoarea respectivă, s-ar încerca a descredita toate rezultatele obținute în ultimii ani, în contextul alegerilor parlamenare din anul curent.

Este în afara înțelegerii mele: cum, cum domnule este posibil să se preteze președintele și prim-ministrul țării la așa acțiuni de intimidare și cum un fost procuror șef nu a sesizat o eventuală influență inadmisibilă asupra sa în exercitarea atribuțiilor pe durata deținerii mandatului și vine cu această scrisoare după demisia din funcție? Cât de credibilă este această scrisoare și cât de credibili suntem noi în promovarea reformelor în justiție pe fonul unor asemenea situații rușinoase? Am impresia că se face tot ce este posibil și imposibil ca până la scrutinul din toamna asta să se discrediteze tot ce s-a făcut în acești ani, toată munca și eforturile depuse de a ieși din griul în care stăm de decenii, să se ducă pe apa sâmbetei. În așa ritm îți piere orice fel de speranță ca țara asta mai are o șansă”, a spus aceasta.

Ex-viceministrul Justiției Nicolae Eșanu a sugerat că afirmațiile făcute de Veronica Dragalin în scrisoare sunt adevărate.

Întâmplarea face ca ieri am avut o discuție, în cadrul careia am abordat și subiectul Veronicăi Dragalin (pentru amatorii teoriilor conspiraționiste menționez că nu știam încă despre documentul care a fost citit astăzi în cadrul CSM). Printre altele am aflat că doamna Dragalin a avut în SUA o carieră destul de bună, la o firmă de top și după aceasta în Departamentul de Justitie, o realizare pe care o au doar profesioniștii foarte buni. Și din ce am înteles a venit în Moldova, jertfind cariera din SUA. Cel puțin la Departamentul de Justiție nu se mai poate întoarce. Și în acest context mă întreb cât de credibili sunt cei care afirmă ca ea minte? Care ar fi raționamentul să-și pună sub lovitură reputația? Și cum se poate așa ușor de acuzat că minte o persoană care a fost supusă unui proces de evaluare destul de riguros, atunci când a fost admisă în Departamentul de Justitiei a SUA?”, a spus Nicolae Eșanu.

De cealaltă parte, în cadrul emisiunii „Rezoomat”, deputatul PAS Dorian Istratii a calificat afirmațiile din scrisoare drept un „fals”.

Este un fals ceea ce s-a expus în spațiul public. Dorința, inclusiv și a noastră ca deputația și a Președinției, și a Guvernului, a fost ca Procuratura Anticorupție și toate instituțiile din domeniul justiției, atât procurorii, cât și judecătorii, să se auto curețe. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, efect nu a avut. Respectiv, este un fals”, a declarat el.

Întrebat de ce Veronica Dragalin ar lansa falsuri în spațiul public, parlamentarul a spus: „Păi, trebuie să o întrebați pe dumneaiei. Cred că vrea să mai rămână în spațiul public”.

Ex-ministrul de Interne Andrei Năstase a criticat lipsa de demisii în urma apariției acestei scrisori.

Nu este o simplă corespondență administrativă. Este o bombă cu ceas. Un document care demască, negru pe alb, că vettingul – stindardul propagandistic al actualei guvernări – este, în realitate, un proces controlat din umbră de conducerea politică de vârf. Într-un stat de drept autentic, o asemenea dezvăluire ar zgudui întreaga clasă politică și ar declanșa demisii în lanț. În Republica Moldova, însă, e tăcere. O tăcere grea, toxică, în care fiecare zi aduce câte un nou abuz, comis cu sânge rece de o putere care mimează reforme și confiscă instituții una câte una”, a comunicat acesta.

Iar Gaik Vartanean, deputat neafiliat și membru MAN, a scris: „Primele dovezi clare că justiția din Moldova este, totuși, capturată”.

Amintim că, pe 8 aprilie, avocata Cristina Ciobanu a prezentat o scrisoare a ex-șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care i-a fost adresată fostei magistrate Curții Supreme de Justiție, Mariana Ursachi. Aceasta a făcut parte din completul de judecată care, la 1 august 2023, a anulat 21 de decizii ale Comisiei de pre-vetting cu privire la judecătorii și procurorii care nu au trecut evaluarea.

În scrisoare, Dragalin susține că președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean i-ar fi cerut o listă cu „procurori integri” și care, din punctul său de vedere ar trebui să treacă Vetting-ul. De asemenea, Veronica Dragalin menționează că a primit mesaje pe aplicația Signal de la unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, pe care le-a interpretat ca pe o încurajare de a porni un dosar penal cu privire la pretinse decizii ilegale luate de judecătorii CSJ.

Președinția a calificat afirmațiile fostului procuror-șef anticorupție la adresa Maiei Sandu ca fiind „false”. Iar Ion Guzun a declarat că comunicarea sa cu Dragalin a fost „scoasă din context”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: