NewsMaker

„Cât de credibili sunt cei care afirmă că ea minte?”. Reacții la scrisoarea Veronicăi Dragalin

Scrisoarea ex-șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care sugerează ingerințe în sistemul judiciar din partea conducerii țării, a provocat un un val de reacții în spațiul public. În timp ce unii declară că afirmațiile sunt „false”, alții solicită audierea Veronicăi Dragalin și o anchetă a presupuselor fapte. NM vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că, după publicarea scrisorii fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, poate constata că „PAS acționează ca o grupare criminală”.

Scrisoarea Veronicăi Dragalin făcută publică de fostul vicedirector al CNA, Cristina Ciubotaru, a demonstrat, dacă mai era nevoie, cât de putred este sistemul creat de PAS și că instituțiile statului nostru au ajuns să fie capturate definitiv de actuala guvernare. De asemenea, putem constata, deja fără rezerve, că guvernarea PAS acționează ca o grupare criminală, iar în acest caz nu mai este suficientă răspunderea politică, ci și conform prevederilor Codului Penal”, a menționat el.

Președintele Mișcării „Respect Moldova”, Marian Lupu, a cerut audierea Veronicăi Dragalin și inițierea unei anchete privind „ingerințe politice în justiție”.

Acuzațiile pe care le aduce fosta conducătoare a Procuraturii Anticorupție înalților demnitari prin scrisoarea făcută publică în ședința Consiliului Superior al Magistraturii sunt extrem de grave și demonstrează că justiția din R. Moldova nicidecum nu a fost reformată, ci subordonată politic în cel mai capturat mod. (…) Este de-a dreptul alarmant că în această scrisoare apar, ca actori centrali ai influenței asupra justiției, chiar președinta țării și prim-ministrul. Dacă aceste fapte se confirmă, nu mai vorbim doar despre presiuni politice punctuale, ci despre un sistem coordonat de capturare a instituțiilor statului, cu grave consecințe pentru democrație și statul de drept. În același timp, întrebarea firească este: de ce aceste lucruri sunt spuse abia acum? Dacă Veronica Dragalin a fost martor sau parte la astfel de ingerințe, are datoria să vorbească deschis, să prezinte probe și să răspundă oficial”, a declarat politicianul.

Cu un mesaj asemănător a venit și președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău.

Ion Guzun este obligat să-și depună demisia din funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, cât și anchetat de organele de drept pentru o posibilă tentativă de imixtiune în justiție. Indiferent de atitudinea pe care o au unii sau alții față de Veronica Dragalin, de faptul că această informație a fost scursă tardiv sau de posibililele mizerii care au fost comise de unii judecători, este inacceptabil ca o mizerie/crimă să fie justificată cu alta. Dacă dorim stat de drept și o justiție normală, noi nu trebuie să admitem prostiile politicienilor comise în domeniul justiției, iar Ion Guzun este mai mult politician decât membru al CSM”, a spus Dinu Plîngău.

În același timp, Angela Popil, avocată și fostă candidată la funcția de membru CSM, a menționat că, prin scrisoarea respectivă, s-ar încerca a descredita toate rezultatele obținute în ultimii ani, în contextul alegerilor parlamenare din anul curent.

Este în afara înțelegerii mele: cum, cum domnule este posibil să se preteze președintele și prim-ministrul țării la așa acțiuni de intimidare și cum un fost procuror șef nu a sesizat o eventuală influență inadmisibilă asupra sa în exercitarea atribuțiilor pe durata deținerii mandatului și vine cu această scrisoare după demisia din funcție? Cât de credibilă este această scrisoare și cât de credibili suntem noi în promovarea reformelor în justiție pe fonul unor asemenea situații rușinoase? Am impresia că se face tot ce este posibil și imposibil ca până la scrutinul din toamna asta să se discrediteze tot ce s-a făcut în acești ani, toată munca și eforturile depuse de a ieși din griul în care stăm de decenii, să se ducă pe apa sâmbetei. În așa ritm îți piere orice fel de speranță ca țara asta mai are o șansă”, a spus aceasta.

Ex-viceministrul Justiției Nicolae Eșanu a sugerat că afirmațiile făcute de Veronica Dragalin în scrisoare sunt adevărate.

Întâmplarea face ca ieri am avut o discuție, în cadrul careia am abordat și subiectul Veronicăi Dragalin (pentru amatorii teoriilor conspiraționiste menționez că nu știam încă despre documentul care a fost citit astăzi în cadrul CSM). Printre altele am aflat că doamna Dragalin a avut în SUA o carieră destul de bună, la o firmă de top și după aceasta în Departamentul de Justitie, o realizare pe care o au doar profesioniștii foarte buni. Și din ce am înteles a venit în Moldova, jertfind cariera din SUA. Cel puțin la Departamentul de Justiție nu se mai poate întoarce. Și în acest context mă întreb cât de credibili sunt cei care afirmă ca ea minte? Care ar fi raționamentul să-și pună sub lovitură reputația? Și cum se poate așa ușor de acuzat că minte o persoană care a fost supusă unui proces de evaluare destul de riguros, atunci când a fost admisă în Departamentul de Justitiei a SUA?”, a spus Nicolae Eșanu.

De cealaltă parte, în cadrul emisiunii „Rezoomat”, deputatul PAS Dorian Istratii a calificat afirmațiile din scrisoare drept un „fals”.

Este un fals ceea ce s-a expus în spațiul public. Dorința, inclusiv și a noastră ca deputația și a Președinției, și a Guvernului, a fost ca Procuratura Anticorupție și toate instituțiile din domeniul justiției, atât procurorii, cât și judecătorii, să se auto curețe. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, efect nu a avut. Respectiv, este un fals”, a declarat el.

Întrebat de ce Veronica Dragalin ar lansa falsuri în spațiul public, parlamentarul a spus: „Păi, trebuie să o întrebați pe dumneaiei. Cred că vrea să mai rămână în spațiul public”.

Ex-ministrul de Interne Andrei Năstase a criticat lipsa de demisii în urma apariției acestei scrisori.

Nu este o simplă corespondență administrativă. Este o bombă cu ceas. Un document care demască, negru pe alb, că vettingul – stindardul propagandistic al actualei guvernări – este, în realitate, un proces controlat din umbră de conducerea politică de vârf. Într-un stat de drept autentic, o asemenea dezvăluire ar zgudui întreaga clasă politică și ar declanșa demisii în lanț. În Republica Moldova, însă, e tăcere. O tăcere grea, toxică, în care fiecare zi aduce câte un nou abuz, comis cu sânge rece de o putere care mimează reforme și confiscă instituții una câte una”, a comunicat acesta.

Iar Gaik Vartanean, deputat neafiliat și membru MAN, a scris: „Primele dovezi clare că justiția din Moldova este, totuși, capturată”.

Amintim că, pe 8 aprilie, avocata Cristina Ciobanu a prezentat o scrisoare a ex-șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care i-a fost adresată fostei magistrate Curții Supreme de Justiție, Mariana Ursachi. Aceasta a făcut parte din completul de judecată care, la 1 august 2023, a anulat 21 de decizii ale Comisiei de pre-vetting cu privire la judecătorii și procurorii care nu au trecut evaluarea.

În scrisoare, Dragalin susține că președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean i-ar fi cerut o listă cu „procurori integri” și care, din punctul său de vedere ar trebui să treacă Vetting-ul. De asemenea, Veronica Dragalin menționează că a primit mesaje pe aplicația Signal de la unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, pe care le-a interpretat ca pe o încurajare de a porni un dosar penal cu privire la pretinse decizii ilegale luate de judecătorii CSJ.

Președinția a calificat afirmațiile fostului procuror-șef anticorupție la adresa Maiei Sandu ca fiind „false”. Iar Ion Guzun a declarat că comunicarea sa cu Dragalin a fost „scoasă din context”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Paun Rohovei

„E mai crud decât cel de-al Doilea Război Mondial”. Ambasadorul Ucrainei în Moldova, despre invazia Rusiei

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, consideră războiul inițiat de Rusia în Ucraina „mai crud decât cel de-al Doilea Război Mondial”. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 24 august a emisiunii „Dimensiunea Diplomatică” de la Moldova 1. Diplomatul a subliniat că Ucraina are nevoie de o pace justă și a accentuat că respectarea integrității și suveranității țării sale este esențială pentru protejarea dreptului internațional.

„Ce ține de sfârșirea acestui masacru, inițiat de dictatorul de la Kremlin, vreau să vă zic că Ucraina își dorește mai mult ca oricine obținerea acestei păci. (…) Noi avem nevoie de o pace justă, deoarece acest război nu e un simplu război, e mai crud chiar decât cel de-al Doilea Război Mondial. S-au săvârșit foarte multe crime. Dacă nu vom trage la răspundere pe cei care au săvârșit aceste crime, care au stat la baza planificării lor, vom risca să călcăm în picioare totul ce numim civilizație, valori, drept și reguli internaționale”, a comunicat diplomatul.

Referindu-se la integritatea teritorială a țării sale, ambasadorul a declarat: „N-aș vorbi despre concesii, de schimburi de teritorii. Avem Constituția, avem un președinte ales prin vot liber și democratic, care este garantul Constituției. De asta, ne uităm în viitor la statul nostru ca la un stat căruia i se va respecta integritatea teritorială și suveranitatea. De altfel riscăm să facem un pas foarte negativ în istoria relațiilor internaționale și în ceea ce numim noi drept internațional. Încălcarea Cartei ONU, încălcarea dreptului internațional ar fi un risc de haos pentru toată lumea civilizată”.

***

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Organizația Națiunilor Unite a consemnat moartea a cel puțin 13 580 de civili în această țară, inclusiv 716 copii, iar 34 115 persoane au fost rănite, dintre care 2 173 sunt copii. La fel, conform datelor ONU, în prima jumătate a anului 2025 în Ucraina au fost uciși sau răniți 6 754 de civili. Aceasta reprezintă o creștere de 54% față de aceeași perioadă a anului 2024. 

În august 2025, ONU a acuzat Rusia de torturi sexuale asupra unor civili în zonele ocupate din Ucraina. Ar fi vorba de zece civili ucraineni „maltratați în regiunile ocupate ale Ucrainei, în special în Herson, Harkov și Zaporojie”. Aceste victime au fost supuse unor „violențe puternic sexualizate, incluzând violuri, amenințări cu violul și alte comportamente depravate”, a comunicat raportoarea specială asupra torturii, Alice Jill Edwards, relatează Hotnews.ro.

Amintim că în aprilie 2024, 44 de țări au cerut la Haga crearea unui tribunal care să tragă Federația Rusă la răspundere pentru crimele de război comise în Ucraina. Documentul a fost susținut inclusiv de Republica Moldova. În mai 2025, la Lvov a avut loc reuniunea ministerială a coaliției de state care a decis înființarea tribunalului. Și atunci, Republica Moldova a susținut instituirea instanței internaționale. În iunie 2025, președintele Ucrainei și secretarul general al Consiliului Europei au semnat un acord privind crearea tribunalului. Se menționa că instanța va permite desfășurarea anchetelor împotriva conducerii de vârf a țării, care, în mod obișnuit, este protejată de imunități personale. În acest caz, este vorba despre conducerea Rusiei. Totodată, procesul și pronunțarea sentințelor împotriva reprezentanților autorităților ruse vor putea avea loc doar după ce aceștia își vor părăsi funcțiile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: