SAID KHATIB / AFP

Ce este Hamas? Ce este Fâșia Gaza? De ce se luptă Israelul și Hamas? Explicație

Gruparea militantă palestiniană Hamas a lansat un atac fără precedent asupra Israelului, luptătorii săi intrând în comunitățile din apropierea Fâșiei Gaza, ucigând sute de locuitori și luând ostatici. BBC a explicat, potrivit g4media.ro, ce este Hamas și care este relația sa cu Israelul.

Ce este Hamas?

Hamas este un grup militant islamist palestinian care controlează Fâșia Gaza. Hamas are intenția declarată prin carta sa de înființare din 1988 să distrugă Israelul și a purtat mai multe războaie cu Israelul de când a preluat puterea în Gaza, în 2007.

Între aceste războaie, a lansat sau a permis altor grupuri să lanseze mii de rachete asupra Israelului și a comis alte atacuri mortale. De asemenea, Israelul a atacat în repetate rânduri Hamas prin raiduri aeriene și, împreună cu Egiptul, a blocat Fâșia Gaza din 2007, în ceea ce afirmă că este pentru securitatea sa.

Hamas în ansamblul său sau, în unele cazuri, aripa sa militară, este desemnată drept grup terorist de către Israel, Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit, precum și de alte puteri. Hamas este sprijinit de Iran, care îl finanțează și îi furnizează arme și pregătire.

plecatdeacasa.net

Ce este Fâșia Gaza?

Fâșia Gaza este un teritoriu lung de 41 km și lat de 10 km, situat între Israel, Egipt și Marea Mediterană. În această zonă locuiesc aproximativ 2,3 milioane de persoane și are una dintre cele mai mari densități ale populației din lume.

Israelul controlează spațiul aerian deasupra Fâșiei Gaza și a țărmului său și restricționează cine și ce bunuri pot intra și ieși prin punctele de trecere a frontierei. În mod similar, Egiptul controlează cine intră și cine iese prin frontiera sa cu Gaza.

Aproximativ 80% din populația din Gaza depinde de ajutorul internațional, potrivit ONU, iar aproximativ un milion de persoane depind de ajutorul alimentar zilnic.

Cisiordania, numită de coloniștii evrei Iudeea și Samaria, este condusă politic de partidul Fatah, naționalist și secular, rival al Hamas, condus de președintele palestinian Mahmoud Abbas.

Ce este Palestina și ce legătură au aceste evenimente cu ea?

Cisiordania și Gaza, cunoscute sub numele de teritoriile palestiniene, precum și Ierusalimul de Est și Israelul, toate acestea făceau parte din teritoriul cunoscut sub numele de Palestina încă din epoca romană.

De asemenea, acestea au fost și teritoriile regatelor evreiești din Biblie și sunt considerate de evrei ca fiind patria lor străveche.

Israelul a fost declarat stat în 1948, deși locul este încă denumit Palestina de către cei care nu recunosc dreptul Israelului de a exista. Palestinienii folosesc, de asemenea, numele Palestina ca termen generic pentru Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est.

De ce se luptă Israelul și Hamas?

Există o tensiune constantă între Israel și Hamas, dar atacul de sâmbătă al militanților a venit fără avertisment. Hamas a lansat mii de rachete asupra Israelului, în timp ce zeci de luptători au trecut granița și au invadat comunitățile israeliene, ucigând civili și luându-i pe alții în captivitate.

Israelul a lansat imediat atacuri aeriene, afirmând că vizează locații ale militanților din Gaza.

Este fără precedent acest atac?

După cum scrie editorul internațional BBC Jeremy Bowen, aceasta este cea mai ambițioasă operațiune pe care Hamas a lansat-o vreodată din Gaza și cel mai serios atac transfrontalier cu care Israelul s-a confruntat în mai mult de o generație. Militanții au străpuns în mai multe locuri gardul de sârmă care separă Gaza de Israel.

Atacul fără precedent a avut loc la o zi după marcarea a 50 de ani de la atacul surpriză al Egiptului și Siriei din 1973, care a declanșat un război major în Orientul Mijlociu – Războiul de Yom Kippur. Semnificația acestei date nu va fi fost ignorată de conducerea Hamas.

Este acesta un eșec major al serviciilor de informații israeliene?

Da, spune corespondentul de securitate al BBC Frank Gardner. Cu eforturile combinate ale Shin Bet, serviciile de informații interne israeliene, Mossad, agenția sa de spionaj extern și toate resursele Forțelor de Apărare ale Israelului, el spune că este de-a dreptul uimitor că nimeni nu a prevăzut acest lucru sau nu a acționat în cazul în care a avut un avertisment.

Israelul are, fără îndoială, cele mai extinse și mai bine finanțate servicii de informații din Orientul Apropiat, cu informatori și agenți în interiorul grupurilor militante palestiniene, precum și în Liban, Siria și în alte părți.

Pe teren, de-a lungul gardului tensionat de la granița dintre Gaza și Israel există camere de luat vederi, senzori de mișcare la sol și patrule regulate ale armatei.

Gardul acoperit cu sârmă ghimpată ar fi trebuit să fie o „barieră inteligentă” pentru a preveni exact tipul de infiltrare care a avut loc în acest atac. Cu toate acestea, militanții Hamas pur și simplu au trecut prin el cu buldozerul, au tăiat găuri în sârmă sau au intrat în Israel dinspre mare și cu parapanta.

Ce s-ar putea întâmpla în continuare?

Comandantul militanților Hamas, Mohammed Deif, a făcut apel la palestinieni și la alți arabi să se alăture operațiunii militanților pentru a „mătura ocupația [israeliană]”.

Israelul vede, fără îndoială, potențialul unui război care s-ar putea deschide pe mai multe fronturi. Cel mai rău scenariu este că ar putea atrage puternicul grup militant libanez Hezbollah. Duminică dimineață, Hezbollah a lansat mai multe rachete și obuze asupra nordului Israelului, fără a provoca victime. Ca și Hamas, Hezbollah este sprijinit puternic, financiar și militar, de către Iran, un inamic declarat al Israelului.

***

Potrivit ultimelor date, numărul morților în Gaza a depășit cifra de 700. Printre aceștia se numără 143 de copii și 105 femei. Aproximativ 4 000 de palestinieni au fost răniți. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), peste 187 518 persoane au părăsit Fâșia Gaza. Organizația a precizat că se așteaptă ca cifra să crească în continuare. În același timp, ONU a menționat că numărul persoanelor strămutate temporar din Fâșia Gaza este cel mai mare de la escaladarea luptei de 50 de zile în 2014. Peste 900 de persoane au murit în Israel. Numărul răniților în Israel depășește cifra de 2 400.

Oficial, în Israel se află aproximativ 20 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au condamnat atacurile împotriva Israelului.

NewsMaker a luat legătura cu o femeie originară din Moldova, care se află acum în centrul Israelului, în orașul Netanya. Într-un interviu oferit corespondentului nostru, Nonna Todorovscaia ne-a povestit cum se resimte războiul în adâncul țării și de ce nu planifică să se evacueze la Chișinău.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit pe 8 octombrie cu unele precizări în legătură cu deteriorarea situației de securitate în Israel. Instituția a declarat că în cadrul MAEIE a fost creată o celulă de criză, care monitorizează în mod continuu situația de securitate din Israel și se află în contact permanent cu Ambasada țării noastre și alte instituții responsabile și că până la acel moment nu au fost informații despre cetățeni ai Republicii Moldova care ar fi fost luați prizonieri sau ar fi printre victime.

Pe 10 octombrie, MAEIE a declarat că Ambasada Moldovei din Israel funcționează în regim alert, fiind prestate doar servicii consulare de urgență, și că a primit 65 de solicitări pentru informații referitoare la situația din țară și a zborurilor comerciale. La fel Ministerul a anunțat, pentru moldovenii care doresc să părăsească Israelul, data rutelor comerciale disponibile în zilele următoare.

Cetățenii Republicii Moldova care se află în Israel sunt îndemnați să se înregistreze pe o platformă online, lansată de MAEIE. Ambasada Moldovei în Israel susține că platforma va facilita comunicarea cu funcționarii consulari, în contextul deteriorării „grave” a situației de securitate din Israel din ultimele zile.

Pentru orice întrebări sau asistență, cetățenii moldoveni sunt rugați să contacteze Ambasada din Israel sau linia de urgență a Ministerului.

Informații de contact:

pagina web: https://israel.mfa.gov.md/

email: [email protected]

telefon de urgență: +972527789772 în regim 24/7

Centru de Apel MAEIE:

0 80 090 990 – gratuit de la telefonul fix din orice localitate a Republicii Moldova.

+373 22 188 000 – pentru apeluri de la telefonul mobil sau de peste hotare.

mail: [email protected]


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum a fost anul 2025 pentru NewsMaker. În loc de „La mulți ani”

Dragă cititorule,

A fost un an cu adevărat lung. Un an în care ne-am reinventat din mers, am creat, corectat, călătorit, în care am ascultat și am vorbit atunci când trebuia să ne facem auziți. Un an care nu ne-a lăsat să ne plictisim și nici să ne relaxăm prea tare.

Am lansat proiecte noi și toate au venit din aceeași nevoie: să înțelegem mai bine ce se întâmplă în jurul nostru și să explicăm.

Am lansat podcastul economic «Есть вопросы» cu Nicolai Paholinițchi, în care am căutat răspunsuri la întrebări de interes public de la deputați, miniștri, experți economici și antreprenori. În fiecare zi de sâmbătă, Ecaterina Dubasova v-a adus «Разборка», sinteza politică a săptămânii.

A revenit sezonul doi din Другая Молдова, în care străbatem țara în lung și-l lat și o (re)descoperim.

RealPolitik cu Daria Slobodcikova a împlinit un an, primul talk-show săptămânal NewsMaker, transmis live.

Am continuat podcastul de știință «Как тебе такое» cu Alexandr Nugmanov, pentru că într-o lume plină de pseudo-explicații și soluții miraculoase, a înțelege cum funcționează lucrurile devine o formă de grijă.

Am produs, de luni până vineri, buletine de știri în română și rusă, cu materiale despre lucrurile care ne influențează direct viața: am semnalat probleme, am căutat explicații și am pus întrebări incomode celor aflați la putere. Am pornit o serie de reportaje din raioanele Moldovei — despre casele de cultură care se ruinează, încet și sigur, deseori odată cu comunitățile din jurul lor.

A fost un an electoral. Câteva luni bune în care a trebuit să fim și mai bine organizați, pentru că volumul de muncă a crescut considerabil. Am bătut Moldova în lung și în lat ca să vorbim cu oamenii, să îi ascultăm, să aflăm ce îi îngrijorează și cum își văd viitorul. În ziua alegerilor am transmis live din secții de votare din nord, centru și sud, inclusiv din zona de securitate, ca să aflăm direct de la oameni ce aleg și de ce.

Am privit cu multă atenție și spre regiunea transnistreană. Am explicat cauzele și contextul crizei energetice de la începutul anului. Am mers în satele de lângă Nistru, am vorbit cu localnicii, am încercat – fără grabă și fără clișee – să le facem vocile auzite. Am fost concentrați și pe Autonomia Găgăuză: am explicat procesul bașcanei Evghenia Guțul, am scris despre politicienii din regiune, dar mai ales despre oamenii din sate, care trăiesc cu consecințele acestor decizii.

Am urmărit atent întreaga justiție moldovenească – revenirea lui Vladimir Plahotniuc, dosarele lui Alexandru Nesterovschi, Igor Dodon, Ion Creangă, Constantin Țuțu, Marina Tauber.

Nu ne-am ferit de subiectele sensibile.
Am scris longread-uri despre cele patru valuri de emigrare prin care a trecut Moldova. Am realizat o hartă interactivă a istoriei partidelor politice – cum s-au rupt, unit și rearanjat până la forma de azi. Am vorbit despre limba română și de ce încă este numită „moldovenească” de o parte a societății. Și am elaborat „Dicționarul represiunilor din regiunea transnistreană” – o radiografie a deținuților politici și a încălcării drepturilor omului, cazuri care s-au întețit mai ales după invazia Rusiei în Ucraina.

Zi de zi, am continuat NM Espresso, newsletter-ul nostru matinal, publicat în rusă, română și engleză.

Ne-am ferit cât am putut de tentația copy/paste-ului din comunicate. Ne-am străduit să aducem știrile în context, pe site și în buletinele de știri, iar pe cele mai importante să le transformăm în analize. Ne-am mai astupat urechile din când în când, ca să nu ne pierdem în zgomotul informațional, și am scris despre ce contează, din unghiuri care nu sunt întotdeauna comode. Am întors subiectele pe toate fețele înainte de publicare și am ascultat vocile tuturor.

A fost și anul în care am discutat mult despre inteligența artificială și am decis să lucrăm la un cod etic de utilizare. Am urmărit atent cum schimbă presa online, cum accelerează procesele, dar și cum ridică întrebări serioase despre responsabilitate, autenticitate și sens. Am ales să folosim tehnologia ca instrument, nu ca substitut al gândirii. Pentru că jurnalismul e și despre viteză, însă nu cu orice preț, ci cu discernământ.

Recunoaștem: e greu să fii în competiție cu rețelele sociale. Acolo unde nu există filtre deontologice, unde responsabilitatea față de public e opțională, iar emoția bate verificarea. Tocmai de aceea ne-am adaptat, dar în stilul nostru. Am lansat formate video scurte – reels și shorts – știri concentrate, clare, de doar un minut sau chiar mai puțin. Nu ca să simplificăm realitatea, ci ca să ajungem la cei care își consumă informația altfel. Vrem să fim acolo unde sunteți voi, fără să ne pierdem standardele.

Am rămas o redacție vie, nu o fabrică de conținut. Cu dezbateri, cu opinii diferite, cu greșeli asumate. O redacție liberă, în care poți să-ți faci meseria păstrându-ți convingerile și stilul, poți alege despre ce vrei să scrii și în care ești încurajat să ieși din tipare. Sunt convinsă că asta contează mult pentru echipă.

Am rămas o sursă media care explică, care contextualizează. Care vorbește în română și rusă într-o societate fragmentată, fără a adânci această ruptură. Am provocat-o și pe președinta țării la un interviu mixt – în română și rusă, un format nou, pe care nu l-am văzut în altă parte și ne-am bucurat că a acceptat.

Feedback-ul vostru ne motivează. Ne-ați scris, ne-ați povestit, ne-ați trimis istorii. Le-am cules și le-am publicat pe site, în sinteze care spun poate cel mai bine ce înseamnă să fii atent la oameni, nu doar la agendă. Vocile voastre ne-au ajutat să înțelegem mai bine ce contează cu adevărat.

A fost plăcut să fim apreciați.
Suntem pe primul loc la capitolul încredere în raportul Mediaradar. Am fost premiați la Tulip Awards, pentru contribuția la apărarea drepturilor omului. Iar finalul anului ne-a adus și un Măr de Aur, oferit de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Premiile sunt un bonus. Dar mai important e că, în tot acest timp, nu am făcut compromisuri cu eul nostru interior, acel filtru incomod care simte imediat unde se trișează și unde apare falsitatea. Am ales să spunem ce gândim și ne-am asumat consecințele. Inclusiv neplăcute: amenințări cu moartea din surse anonime și campanii de discreditare.

Nu știm cum va fi 2026. Este clar însă că modul de consum al informației s-a schimbat. Rețelele sociale au devenit principala sursă de știri pentru mulți, iar publicul are mai puțin timp și mai puțină atenție. Concurența pentru vizibilitate este mare, iar jurnalismul trebuie să se adapteze fără a renunța la responsabilitate.

Dacă ai ajuns până la finalul acestui text, cel mai probabil ești prietenul redacției și îți pasă.
Iar cel mai bun cadou pe care ni-l poți face este să dai share, să comentezi, să intri pe NewsMaker.md, să ne urmărești pe rețelele de socializare și pe YouTube. Iar dacă poți și vrei – intră și pe Patreon. Orice donație ne va bucura.

Și la desert, despre anul viitor. Voi spune doar atât: sunt voci care încă nu se aud suficient. Despre ele – foarte curând.

Să ne revedem cu bine în 2026.
Pe curând.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: