Ce știu refugiații despre drepturile lor în Moldova și ce atitudine au față de corupție

Peste 100 de persoane refugiate din Ucraina în Republica Moldova au participat la un eveniment comunitar, unde au cunoscut mai multe informații despre drepturile pe care le au în țara noastră și care nu trebuie să fie compromise de corupție. Acțiunea face parte din campania «Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită», implementată de GIZ Moldova în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție, cu scopul de a contracara și preveni actele de corupție în Moldova. În cadrul întrunirii, participanții au avut posibilitatea să adrese întrebări, să participe la discuții și să cunoască instituțiile la care se pot adresa dacă se confruntă cu acte de corupție. Evenimentul a fost organizat împreună cu inițiativa «Moldova pentru Pace».

Ivan Gonciar este un tânăr originar din Ucraina, care de mai bine de doi ani se află în Republica Moldova. În prezent, este voluntar la «Moldova Pentru Pace», studiază limba română și continuă să se integreze în comunitatea din țara noastră. Este convins că informarea corectă, constantă și din surse sigure are efecte pozitive asupra refugiaților ucraineni care se află în Republica Moldova, inclusiv în ceea ce privește prevenirea actelor de corupție.

Ivan Gonciar, refugiat din Ucraina: «Aceste evenimente sunt foarte importante, deoarece astfel aflăm despre drepturile noastre, ce avem dreptul să facem, dar și ce ar trebui să evităm, ca să nu încălcăm legea. Este important să ne înțelegem drepturile, deoarece majoritatea nici acum nu cunosc toate informațiile noi sau le este frică să facă un anumit pas. De exemplu, se confruntă cu probleme în ce privește statutul de protecție temporară. Mulți cunosc despre această formă de protecție, dar nu se pot hotărî, deoarece se tem să încalce legea și să se afle aici ilegal, mai mult de trei luni. Asemenea evenimente sunt foarte utile pentru ei. A trecut deja mult timp și, chiar dacă nu toți sunt aici de la bun început, cred că pas cu pas trebuie să ne integrăm la școală, la muncă.»

Iar Marina Cernețkaia a venit în țara noastră împreună cu cei doi copii ai săi. În prezent, participă la toate evenimentele de informare dedicate refugiaților din Ucraina, acumulează informații noi și le transmite conaționalilor, astfel încât să fie la curent cu toate noutățile relevante și să nu să se confrunte cu acte de corupție.

Marina Cernețkaia, refugiată din Ucraina: «Nu trebuie să ne temem de nimic. Trebuie să mergem mai departe. Trebuie să studiem piața și situația. Noi aici nu suntem străini. Da, nu avem anumite drepturi, însă, într-adevăr, drepturile depind de noi. Noi trebuie să înțelegem ce e corect pentru noi și ce — nu. Nu trebuie să ne lăsăm influențați de cineva. Fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă clar care este scopul său, încotro se îndreaptă și ce își dorește.»

Urmărește materialul video și află mai multe despre evenimentul comunitar «Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită!»

Despre campanie
«Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită!» este o campanie de comunicare dedicată prevenirii și combaterii corupției, prin informarea comunității de persoane refugiate în țara noastră din Ucraina, precum și a populației Republicii Moldova. Campania se desfășoară în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție, fiind finanțată de către Guvernul Germaniei prin intermediul GIZ Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu

Maia Sandu, după întâlnirea cu premierul României: „Tot ce realizăm împreună înseamnă stabilitate și oportunități”

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit pe 23 august cu premierul României, Ilie Bolojan, aflat în vizită oficială în Moldova. Șefa statului a declarat ulterior pe rețelele sociale că a discutat cu prim-ministrul român despre cooperarea în domeniul energetic, proiecte de infrastructură, precum și despre un schimb comercial și cultural „tot mai dinamic”.

„Republica Moldova și România se sprijină reciproc și construiesc împreună un viitor european sigur și prosper. Astăzi, la Chișinău, cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, am discutat interconexiuni energetice care ne fac mai puternici, poduri și drumuri care apropie oamenii de pe ambele maluri ale Prutului, reducerea timpilor de așteptare la frontieră și schimburi comerciale și culturale tot mai dinamice. Tot ce realizăm împreună – de la energie și infrastructură, până la investiții și locuri de muncă – înseamnă mai multă stabilitate, mai multe oportunități, iar pentru Republica Moldova și pași concreți către calitatea de membru a Uniunii Europene”, a scris Sandu într-o postare pe rețelele sociale.

Totodată, oficialii au discutat și pe aspecte ce țin de securitatea regională și integrarea europeană a R. Moldova. Șefa statului a subliniat importanța unui efort comun pentru a contracara interferențele străine care încearcă să submineze democrațiile ambelor țări.

Precizăm că prim-ministrul României, Ilie Bolojan, efectuează pe 23 august o vizită de lucru în Republica Moldova – prima sa vizită oficială la Chișinău după preluarea mandatului.

Vizita include o serie de activități comune cu premierul Dorin Recean. Cei doi au întreprins o vizită la punctul de trecere a frontierei Galați–Giurgiulești. În urma acesteia, Recean a anunțat că începând cu ziua de mâine, 24 august, va fi instituit controlul coordonat la vama Galați–Giurgiulești.

Ulterior, prim-miniștrii au susținut o conferință de presă comună. „Chișinău și București, într-o zi cât mai apropiată, vor sta la masa europeană de decizii pentru viitorul întregului continent”, a menționat Dorin Recean. La rândul său, Bolojan a declarat că România „va susține fără ezitare R. Moldova, ca un prieten statornic și partener angajat” în parcursul său european.

Victoria Furtună

Partidul Victoriei Furtună nu va participa la alegerile parlamentare: CEC a respins înregistrarea listei de candidați

Partidul „Moldova Mare”, condus de fosta procuroare Victoria Furtună, nu va putea participa la scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025. Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins cererea de înregistrare a formațiunii din cauza neconformităților identificate în lista de candidați.

Urmare a examinării listei de candidați, s-a constatat că o persoană inclusă în lista de candidați cade sub incidența art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, și din acest motiv a fost exclusă din listă, în procedura de examinare a admisibilității. Urmare a excluderii persoanei menționate, s-a diminuat cota de reprezentare în proporție de 70% față de 30%, ceea ce în mod implicit atestă caracterul neconform al cererii de înregistrare a listei de candidați”, a explicat Comisia.

În aceeași ședință, CEC a respins și cererea Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”. Comisia a constatat că formațiunea politică nu a asigurat respectarea cerințelor statutare proprii privind procedura de desemnarea a candidaților, precum și nu au fost respectate condițiile de întocmire a listei de candidați.

Pe parcursul zilei de astăzi, a fost înrefistrat Partidul Politic Alianța „Moldovenii” pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Formațiunea a prezentat o listă de 57 de candidați la funcția de deputat, simbolul electoral al partidului a fost aprobat, iar persoana responsabilă de finanțe (trezorier) a fost confirmată.

***

Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate (SIS) că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”. 

Furtună a participat la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”. Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arăta că Victoria Furtună este beneficiară a schemei. În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”.

Pe 15 august, curent, CEC a anunțat că va sesiza Procuratura Anticorupție și, suplimentar, Ministerul Justiției după ce partidele patru partide afiliate lui Șor ar fi organizat evenimente fără acte care să confirme legalitatea folosirii a aproape 3 milioane de lei. Totodată, Comisia a somat Partidul „Renaștere” și pe Victoria Furtună să vireze în bugetul de stat, în total, aproximativ 309 mii de lei. Acțiunile vizează campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024.

Pe 16 august, la două zile după ce ar fi vizitat Federația Rusă, Victoria Furtună a depus actele la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru înregistrarea partidului pe care îl conduce – Moldova Mare –  la scrutinul parlamentar din toamnă. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Furtună a declarat că își propune să ajungă în Parlament pentru a „lupta împotriva corupției”, dar și pentru a „apăra legea”.

Reamintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. În listă se regăsește și Victoria Furtună.

mec.gov.md

10 milioane de euro pentru știință: Cercetători din R. Moldova și România vor realiza 62 de proiecte comune

62 de proiecte comune ale cercetătorilor din Moldova și România au fost selectate pentru finanțare în cadrul celui de-al doilea apel al competiției „Proiecte complexe bilaterale cu Republica Moldova”, a anunțat astăzi ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul unei conferințe susținute împreună cu omologul său român, Daniel Ovidiu David.

Bugetul total alocat pentru proiectele câștigătoare este de 10 milioane de euro, dintre care 8 milioane sunt asigurate de România și 2 milioane de Republica Moldova.

„Este o inițiativă foarte importantă pentru sistemul nostru de cercetare – crearea acestor echipe mixte și a acestor colaborări între țările noastre. O dovadă a colaborării tot mai strânse pe sectorul cercetării și un rezultat palpabil pentru cercetătorii din Republica Moldova, care asigură accesul la infrastructura de cercetare din România și șanse mai mari de accesare, la fel împreună, a proiectelor europene de cercetare. Aceasta fiind ambiția noastră – să deschidem finanțarea europeană pentru cercetătorii de la noi din țară, iar aceste proiecte bilaterale sunt o bună ocazie pentru a ne crește capacitățile și a dezvolta parteneriate”, a spus ministrul Dan Perciun. 

Ministrul român Daniel Ovidiu David a subliniat că proiectele câștigătoare acoperă domenii diverse, precum sănătate, cultură, climă, bioeconomie, energie și hrană, și „reprezintă un pas important în dezvoltarea colaborărilor bilaterale și a excelenței academice”.

În primul apel din 2023, 38 de proiecte bilaterale au fost selectate și sunt în prezent în desfășurare.

Premieră energetică în Moldova: consumul de electricitate, acoperit integral din surse regenerabile locale

Astăzi, la ora 12:00, Republica Moldova a înregistrat un rezultat istoric în sectorul energetic: consumul de energie electrică a fost acoperit în totalitate de producția locală din surse regenerabile, potrivit platformei de monitorizare a sistemului electroenergetic. La ora respectivă, doar 0,5 MW au fost importați.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, capacitatea totală de energie din surse regenerabile a atins 765,88 MW la sfârșitul lunii iunie 2025, marcând o creștere de 76,71 MW față de luna precedentă și un avans de 186,49 MW comparativ cu finalul anului 2024.

Cea mai răspândită tehnologie este cea fotovoltaică, cu o putere instalată de 529,39 MW, reprezentând 69% din totalul capacităților de energie regenerabilă. Urmează instalațiile eoliene, cu 212,58 MW, adică 28% din total.

România vrea să reintroducă unele taxe consulare: Serviciile pentru care românii din diasporă vor trebui să plătească

România vrea să reintroducă o serie de taxe consulare pentru cetățenii din diaspora. Autoritățile române susțin că este nevoie de aceste taxe pentru a putea presta servicii „mai ușor și mai rapid” românilor din străinătate, potrivit Hotnews.

Printre modificările propuse de Ministerul Afacerilor Externe al României se numără:

  • reintroducerea taxelor pentru documente de călătorie (55 euro), cu excepția cazului în care pașaportul sau cartea de identitate au fost furate;
  • majorarea taxei pentru vizele de lungă ședere de la 120 la 200 euro;
  • schimbări în privința serviciilor notariale: reducerea taxei de la 30 la 20 euro pentru traduceri, dar creșterea de la 20 la 30 euro pentru legalizarea traducerii.

Taxele pentru serviciile pentru stare civilă au fost eliminate. 

Proiectul a fost lansat în dezbatere publică începând de vineri, 22 august. Dacă va fi aprobat de Guvern, noile taxe vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: