Ce știu refugiații despre drepturile lor în Moldova și ce atitudine au față de corupție

Peste 100 de persoane refugiate din Ucraina în Republica Moldova au participat la un eveniment comunitar, unde au cunoscut mai multe informații despre drepturile pe care le au în țara noastră și care nu trebuie să fie compromise de corupție. Acțiunea face parte din campania «Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită», implementată de GIZ Moldova în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție, cu scopul de a contracara și preveni actele de corupție în Moldova. În cadrul întrunirii, participanții au avut posibilitatea să adrese întrebări, să participe la discuții și să cunoască instituțiile la care se pot adresa dacă se confruntă cu acte de corupție. Evenimentul a fost organizat împreună cu inițiativa «Moldova pentru Pace».

Ivan Gonciar este un tânăr originar din Ucraina, care de mai bine de doi ani se află în Republica Moldova. În prezent, este voluntar la «Moldova Pentru Pace», studiază limba română și continuă să se integreze în comunitatea din țara noastră. Este convins că informarea corectă, constantă și din surse sigure are efecte pozitive asupra refugiaților ucraineni care se află în Republica Moldova, inclusiv în ceea ce privește prevenirea actelor de corupție.

Ivan Gonciar, refugiat din Ucraina: «Aceste evenimente sunt foarte importante, deoarece astfel aflăm despre drepturile noastre, ce avem dreptul să facem, dar și ce ar trebui să evităm, ca să nu încălcăm legea. Este important să ne înțelegem drepturile, deoarece majoritatea nici acum nu cunosc toate informațiile noi sau le este frică să facă un anumit pas. De exemplu, se confruntă cu probleme în ce privește statutul de protecție temporară. Mulți cunosc despre această formă de protecție, dar nu se pot hotărî, deoarece se tem să încalce legea și să se afle aici ilegal, mai mult de trei luni. Asemenea evenimente sunt foarte utile pentru ei. A trecut deja mult timp și, chiar dacă nu toți sunt aici de la bun început, cred că pas cu pas trebuie să ne integrăm la școală, la muncă.»

Iar Marina Cernețkaia a venit în țara noastră împreună cu cei doi copii ai săi. În prezent, participă la toate evenimentele de informare dedicate refugiaților din Ucraina, acumulează informații noi și le transmite conaționalilor, astfel încât să fie la curent cu toate noutățile relevante și să nu să se confrunte cu acte de corupție.

Marina Cernețkaia, refugiată din Ucraina: «Nu trebuie să ne temem de nimic. Trebuie să mergem mai departe. Trebuie să studiem piața și situația. Noi aici nu suntem străini. Da, nu avem anumite drepturi, însă, într-adevăr, drepturile depind de noi. Noi trebuie să înțelegem ce e corect pentru noi și ce — nu. Nu trebuie să ne lăsăm influențați de cineva. Fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă clar care este scopul său, încotro se îndreaptă și ce își dorește.»

Urmărește materialul video și află mai multe despre evenimentul comunitar «Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită!»

Despre campanie
«Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită!» este o campanie de comunicare dedicată prevenirii și combaterii corupției, prin informarea comunității de persoane refugiate în țara noastră din Ucraina, precum și a populației Republicii Moldova. Campania se desfășoară în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție, fiind finanțată de către Guvernul Germaniei prin intermediul GIZ Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inima Moldovei, verificată de CEC. Vlah, reacție la control: „Rezultatele vor dovedi că suspiciunile nu sunt întemeiate”

Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a venit cu o reacție după ce Comisia Electorală Centrală a inițiat, pe 5 noiembrie, un control al finanțării formațiunii. Reprezentanții partidului susțin că activitatea lor financiară este corectă și transparentă, iar „rezultatele vor dovedi că suspiciunile nu sunt întemeiate”.

„„Inima Moldovei” nu contestă dreptul CEC de a efectua acest control. Suntem siguri că rezultatele sale vor dovedi că suspiciunile ce există privind corectitudinea finanţării activităţii formaţiunii nu sunt întemeiate”, precizează formațiunea.

Reprezentanții partidului condus de Vlah susțin că formațiunea a pus mereu „accent pe corectitudine şi pe respectarea cu stricteţe a legislaţiei în vigoare”. Mai mult, aceștia susțin că partidul efectuează periodic verificări interne pentru a preveni eventuale abateri, iar dacă sunt depistate abateri sau erori „cauzate de factorul uman”, le „remediază de sine stătător”.

„„Inima Moldovei” mizează pe corectitudinea şi profesionalismul funcţionarilor implicaţi în acest proces şi îşi reconfirmă şi pe această cale disponibilitatea şi deschiderea de a contribui pe toate căile pe care le avem la dispoziţie ca respectivul control să fie efectuat cât mai calitativ”, mai precizează formațiunea.

Precizăm că CEC a început, pe 5 noiembrie, controlul finanțării activității Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025. De asemenea, CEC va verifica activitatea financiară a Partidului „Inima Moldovei” în cadrul Blocului Patriotic pentru perioada 1 mai – 31 august 2025 și pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025.

Controlul este efectuat de către un grup de lucru instituit prin dispoziția președintei CEC, care își va desfășura activitatea până pe 31 martie 2026.

Reamintim, Inima Moldovei a participat la alegerile parlamentare din septembrie pe lista Blocului Patriotic. Cu câteva zile înainte de scrutin, CEC a decis să excludă formațiunea politică din cursa electorală din cauza unor neconformități financiare.

În prezent, activitatea formațiunii politice este limitată temporar. Ministerul Justiției cere în instanță ca Inima Moldovei să fie limitată pentru 12 luni. Dosarul se află la Curtea de Apel Centru. Următoarea ședință pe această cauză va avea lor pe data de 14 noiembrie.

Precizăm că Irina Vlah și colegii săi din Blocul Patriotic pledează nevinovați. Aceștia acuză autoritățile că ar persecuta, prin aceste acțiuni, „oponenții incomozi”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Vasile Bolea

„Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!” Reacții la decizia de închidere a Centrului rus de cultură

Decizia Guvernului de a susține denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul Rus de Cultură, a stârnit reacții. Unii au numit decizia „demonstrativă” și „spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”. Alții au criticat pozițiile celor care nu sunt de acord cu denunțarea acordului, iar, „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului”, au propus un compromis. Pe de altă parte, ministrul Culturii susține că „reacția exagerată a partidelor din opoziție arată foarte clar căror interese servesc”. NewsMaker a adunat reacțiile la acest subiect.

Vasile Tarlev, deputat neafiliat și lider al Partidului „Viitorul Moldovei”, a declarat că închiderea Centrului cultural rus „nu va aduce nimic bun Moldovei”.

„Această decizie nu întărește statul, ci doar adâncește diviziunile și neîncrederea în cadrul societății. Căci legăturile culturale, oricare ar fi ele, sunt întotdeauna poduri între popoare, nu ziduri. (…) S-a gândit cineva cum astfel de măsuri, de exemplu, vor afecta problema reintegrării țării? Nu este un secret că Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru. Rupând aceste legături, riscăm să pierdem puțina încredere care s-a reușit a fi păstrată între maluri”, a scris Tarlev pe Facebook.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a reacționat la declarația lui Tarlev, care a spus că „Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru”. „Adică țara care a ocupat o parte a Moldovei în 1992 și timp de trei decenii refuză să-și retragă trupele se dovedește a „fi jucat un rol important în menținerea păcii”. Logica este impecabilă: hoțul care ți-a scos portofelul din buzunar este cel mai bun garant al ordinii în autobuz”, a comunicat ex-președintele Curții Constituționale.

Tănase a spus că „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului, s-ar putea propune un compromis”. „Ca prim-ministrul Alexandru Munteanu să jure pe Biblie că îl va redeschide imediat – de îndată ce toate canalele de televiziune rusești vor difuza „Lacul lebedelor” timp de o săptămână consecutivă. Iar la redeschidere să fie invitați adevărați reprezentanți ai culturii ruse — Dmitri Bîkov, Boris Akunin, Andrei Makarevici, Alexandr Nevzorov, Tamara Eidelman, Marat Gelman, Matvei Ganapolski, Ksenia Larina, Artemi Troițki, Roman Dobrohotov. Altfel nu va merge. Sau, cum ar spune însuși Viktor Anatolievici Șenderovici, — asta nu e cultură, ci KGB cu balalaică”, a adăugat Tănase.

Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, a calificat drept „scandaloasă” decizia autorităților de a denunța acordul cu Rusia.

„”Motivele” pentru închiderea Casei Ruse, prezentate de noul ministru al Culturii, Cristian Jardan, impresionează prin lipsa de dovezi. (…) Este suficient să arunci o privire asupra programului de evenimente organizate de Centru pentru a te convinge de lipsa totală de temei a unor asemenea „argumente”. Lecturi din Pușkin și Esenin; seri muzicale dedicate creației lui Glinka, Musorgski, Ceaikovski; discuții despre opera lui Vîsoțki; analiza cererilor de burse ale elevilor moldoveni care visează să studieze în universități ruse… Ce dintre toate acestea ar putea reprezenta o amenințare pentru securitatea „informațională și nu numai” a Republicii Moldova? (…) Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!”, a menționat partidul. PCRM a mai declarat că își exprimă „protestul ferm față de decizia guvernului”.

În timpul unei emisiuni la Moldova 1, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că acest centru „în ultimii ani, din păcate, s-a transformat într-un instrument de propagandă a Kremlinului, lucru recunoscut în mai multe state, în special în cele din Uniunea Europeană, chiar și la nivelul Uniunii Europene”. Ministrul a mai spus că „reacția exagerată a partidelor din opoziție” față de închiderea acestuia „arată foarte clar căror interese servesc”.

Fostul deputat Vasile Bolea, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, a numit procesul de închidere o „acțiune demonstrativă”.

„Guvernul continuă linia Maiei Sandu, unde Rusia este, ca de obicei, vinovată de toate necazurile țării. O formulă convenabilă, nu-i așa? Pentru un raport despre „măsuri decisive” este suficient să închizi ceva rusesc – ceva ce a funcționat în Republica Moldova timp de mulți ani, cu mult înainte de venirea actualilor „deținători ai puterii”. „Casa Rusă” din Chișinău înseamnă prelegeri, expoziții, concerte, proiecte culturale comune, dialog viu între oameni. Astăzi, toate acestea sunt brusc declarate „instrument al războiului hibrid”. (…) Cultura nu este o armă, ci o punte între popoare. Distrugând asemenea legături, autoritățile nu elimină prezența rusă, ci propria lor șansă de a fi înțelese și respectate. Asta nu este patriotism, ci doar spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”, a scris Bolea.

A reacționat și Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. 

„Dacă partenerii lui Sandu ar rezolva problemele reale la fel de înverșunat cum luptă cu tot ce este rusesc, Moldova ar fi devenit deja un paradis pe pământ”, a declarat acesta.

***

Guvernul Republicii Moldova a aprobat și a înaintat Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău. 

Acordul dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Rusiei privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale. 

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. El a mai spus că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord. 

Ambasada Rusiei în Moldova a numit „greșită” decizia Guvernului. Potrivit ambasadei, activitatea Centrului se desfășoară „în conformitate cu legislația locală”. Potrivit ambasadei, în cazul unei decizii finale a Chișinăului, va fi extinsă „gama de activități culturale desfășurate direct de către ambasada Rusiei”. 

Între timp, deputatul socialist Vlad Batrîncea a anunțat că PSRM va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.

Tot mai mulți moldoveni sortează gunoiul, chiar și fără ajutorul statului: doar o treime au posibilitatea să-l colecteze separat (Sondaj)

În Republica Moldova, doar o treime din populație are acces la infrastructura destinată colectării separate a deșeurilor, însă aproximativ 70% dintre familii sortează, totuși, gunoiul. Peste două treimi dintre cetățeni cunosc sistemul de garanție și returnare a ambalajelor, iar aproape 95% dintre ei îl consideră util sau foarte util. Cel puțin asta arată datele unui sondaj de opinie realizat de compania sociologică CBS Research.

Colectarea și sortarea deșeurilor

Sondajul a arătat că 75,5% dintre respondenți au acces la servicii de colectare și transport al deșeurilor, însă acest indicator diferă semnificativ în funcție de categoria de populație. Cel mai mic nivel de acoperire a fost înregistrat în nordul țării (58,7%), iar cel mai mare — la Chișinău (94%). Printre locuitorii localităților în care nu există un serviciu specializat de colectare a deșeurilor, 62,8% consideră crearea unui astfel de serviciu extrem de necesară, iar 20,4% — mai degrabă necesară. În același timp, 13,4% dintre cei chestionați nu susțin această idee.

Aproximativ 70% dintre familii sortează deșeurile, iar ponderea acestor persoane este semnificativ mai mare în rândul locuitorilor blocurilor de apartamente (79,1%). La Chișinău, 83,2% dintre respondenți declară că practică colectarea separată a gunoiului. În regiunea de sud, acest indicator este de 70,9%, iar în nordul țării — doar 47,7%. Totodată, doar 36,6% dintre respondenți au acces la infrastructura pentru colectarea separată a deșeurilor: în orașe — 52,6%, iar în mediul rural — doar 21,8%.

Majoritatea familiilor care sortează deșeurile colectează separat ambalajele din plastic și metal (89,8%), sticla (63,3%) și hârtia împreună cu cartonul (60,1%). Deșeurile biodegradabile sunt sortate de doar 40% dintre respondenți, iar celelalte categorii — baterii, deșeuri electronice și electrice, textile, voluminoase și periculoase — sunt sortate de între 9% și 20% dintre cei chestionați. Totodată, aproximativ jumătate dintre respondenți au fost de acord că astfel de deșeuri ar trebui colectate separat.

Principalul stimulent pentru colectarea separată a deșeurilor, potrivit respondenților, este existența infrastructurii în apropierea locului de trai — acest factor este considerat decisiv de 52,3% dintre cei chestionați. Pe locul al doilea se află încrederea că deșeurile sortate sunt într-adevăr reciclate (43,7%). Printre alți factori motivaționali au fost menționate introducerea amenzilor (31,7%), recompensele financiare (26,5%) și serviciile de colectare a deșeurilor voluminoase (24,5%).

Moldovenii, pregătiți pentru implementarea sistemului de garanție și returnare a ambalajelor?

Conform rezultatelor sondajului, mai mult de două treimi dintre respondenți (68,6%) au auzit despre sistemul de garanție și returnare a ambalajelor, în timp ce restul nu sunt încă familiarizați cu această practică. Cel mai informat grup este format din tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, dintre care 77% cunosc despre sistem. În mod special, locuitorii Chișinăului sunt mai bine informați — 77,3%, cu 8,7% mai mult decât media pe țară.

Aproape 95% dintre respondenții familiarizați cu sistemul îl consideră util sau foarte util. În același timp, opiniile privind suma acceptabilă pentru rambursarea unei unități de ambalaj diferă. Majoritatea respondenților au indicat drept optimă suma de 1–2 lei. O sumă mai mică de 0,5 lei este considerată de mulți prea scăzută, iar peste 2–3 lei — prea ridicată.

Posibila implementare a sistemului de garanție și returnare a ambalajelor nu reduce disponibilitatea oamenilor de a cumpăra produse ambalate — 69,5% dintre cei chestionați au declarat că vor continua să facă acest lucru la aceeași frecvență ca și până acum.

Concluziile studiului

Autorii studiului recomandă crearea unei rețele de puncte de colectare a deșeurilor speciale în localitățile cu peste 3.000 de locuitori, unde oamenii să poată preda echipamente electronice, baterii, textile, mobilier și alte tipuri de deșeuri. De asemenea, se propune introducerea în legislație a unui mecanism clar de gestionare a acestor deșeuri, care să oblige producătorii și comercianții să primească produsele după expirarea duratei lor de utilizare.

În plus, autorii vorbesc despre necesitatea desfășurării unor campanii de informare privind gestionarea corectă a deșeurilor, extinderea rețelei de servicii sanitare în localitățile mici prin subvenții sau parteneriate public-privat, precum și accelerarea implementării sistemului de garanție și returnare a ambalajelor.

Compania sociologică CBS Research a realizat sondajul în perioada 10–20 septembrie, pe un eșantion de 1004 respondenți majori. Marja maximă de eroare este de 2,9%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
cdn.pixabay.com

Controlul la importul de fân și paie în Moldova, înăsprit? ANSA pregătește un ordin

Autoritățile intenționează să înăsprească controlul la importul de fân și paie din țări terțe, pentru a preveni răspândirea febrei aftoase. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor pregătește un ordin care va stabili o listă clară a țărilor de proveniență și va impune verificarea strictă a mijloacelor de transport care aduc aceste materiale din statele non-UE, transmite IPN.

Contactat de sursa citată, inspectorul principal al Direcției sănătate și bunăstarea animalelor a ANSA, Nicolae Malancea, a declarat că Republica Moldova nu a înregistrat până în acest moment nici un caz de febră aftoasă. Totuși, prevederile ordinului sunt menite să prevină apariția eventualelor focare ale bolii.

Potrivit specialiștilor, febra aftoasă este o boală care afectează în special animalele, precum vacile, porcii, oile, caprele și cerbii. La animale, simptomele includ febră ridicată, apariția veziculelor, salivare abundentă și șchiopătare. Boala nu afectează oamenii.

Nicolae Malancea a precizat că verificarea vehiculelor care transportă fân și paie la import va fi realizată pe baza unei anexe ce va indica clar țările din care importul este autorizat și cele din care este interzis. În principal, restricțiile vizează țările din afara Uniunii Europene.

De asemenea, specialistul a menționat că importul de fân și paie în Republica Moldova este redus în contextul nivelului ridicat al producției interne. El a subliniat că acest proiect face parte din procesul de armonizare a legislației naționale cu normele europene.

Maib și Mastercard au semnat un acord strategic pentru implementarea Mastercard Gateway în Moldova

Maib, una dintre cele mai importante bănci din Republica Moldova, și Mastercard, companie globală de tehnologie, au semnat un acord strategic pentru implementarea platformei Mastercard Gateway pentru comercianții maib din Moldova.

Acordul prevede implementarea Mastercard Gateway – o platformă globală de plăți care oferă comercianților o singură conexiune pentru a accepta plăți la nivel mondial. Astfel, permite extinderea pe piețe noi, oferind consumatorilor o experiență de plată comodă și sigură.

Parteneriatul a fost anunțat în cadrul Forumului Mastercard EDGE 2025 – un eveniment internațional care reunește lideri din domeniile financiar, fintech, PayTech și inovații în tehnologiile pentru plăți, explorând modul în care inovația redefinește viitorul comerțului digital global.

Semnarea acordului marchează un pas important în strategia maib de digitalizare și inovare continuă, susținând strategia de transformare digitală a băncii prin extinderea posibilităților de acceptare a plăților pentru portofoliul său de comercianți.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinte maib:

„Acest nou acord cu Mastercard marchează un nou capitol în planul maib de a oferi comercianților și clienților lor soluții moderne și sigure de plată. Implementarea Mastercard Gateway ne va permite să oferim servicii aliniate tendințelor globale, moderne și securizate. Este un pas firesc în misiunea noastră de a facilita plăți rapide, eficiente și sigure.

Sunt profund recunoscătoare echipei Mastercard pentru încrederea acordată și pentru privilegiul de a aduce la viață acest proiect valoros. Așteptăm cu nerăbdare să începem implementarea împreună cu echipa maib, creând valoare adăugată pentru clienții noștri și sprijinind creșterea comerțului electronic.”

Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova:

„Acesta este un moment important în parcursul nostru comun cu maib, de susținere a agendei lor digitale. Mastercard Gateway aduce expertiză globală și tehnologii de plată de ultimă generație, care vor ajuta afacerile locale să crească și să ofere clienților experiențe de plată sigure, fluide și convenabile – atât online, cât și offline.

La Mastercard, ne angajăm să impulsionăm inovația și să susținem partenerii în valorificarea noilor oportunități ale comerțului digital. Suntem entuziasmați să aprofundăm colaborarea cu maib și să sprijinim creșterea comerțului electronic al clienților lor.”

De ce Mastercard Gateway?

Funcționalități avansate pentru comercianți. Prin Mastercard Gateway, comercianții locali vor avea acces la instrumente moderne precum Secure Card on File (sCOF) și xWallets, care asigură gestionarea sigură a datelor de plată și simplifică plățile recurente sau tranzacțiile prin portofele electronice – funcționalități tot mai solicitate la nivel local și internațional.

Competitivitate sporită pe piață. Adoptarea acestei platforme oferă comercianților moldoveni acces la tehnologii avansate de plată, consolidându-le poziția competitivă și facilitând extinderea comerțului transfrontalier.

Experiență și încredere pentru clienți. Mastercard Gateway oferă o experiență de plată integrată, sigură și fluidă, sporind încrederea și satisfacția clienților, în timp ce susține procesul de transformare digitală a maib.

Prin implementarea Mastercard Gateway, maib își reafirmă rolul de instituție orientată spre viitor, capabilă să răspundă cerințelor comerțului modern și să construiască parteneriate solide cu lideri globali în tehnologiile pentru plăți.

Tu conduci. maib

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: