Compania Moldcell, premiată de Ookla pentru cea mai rapidă rețea mobilă din Republica Moldova

P.
| 19 iulie, 2024
14:13

Promo

Abonații Moldcell se bucură de cea mai mare viteză de internet mobil din Republica Moldova, conform celei mai recente certificări Ookla, liderul global care efectuează măsurători de viteză.

Pe baza datelor colectate din ianuarie până în iunie 2024, rețeaua Moldcell se mândrește cu cele mai mari viteze medii de descărcare și încărcare, precum și cu cea mai mică latență medie din țară. Aceste rezultate provin din teste ample efectuate de utilizatorii de telefonie mobilă din Moldova prin intermediul aplicației Ookla Speedtest®. În urma măsurătorilor realizate pe întreg teritoriul țării pentru toți cei trei operatori mobili din Moldova, Moldcell a obținut cel mai bun scor, fiind recunoscut drept „ Cea mai rapidă rețea mobilă din Republica Moldova”.

Adela Dorofei, Directoare Departament Tehnic Moldcell: ”Premiul Ookla reflectă viteza reală de internet pe care utilizatorii noștri le experimentează zilnic. Această recunoaștere evidențiază performanța rețelei noastre din perspectiva clientului și subliniază calitatea serviciilor pe care le oferim. Demonstrează că utilizatorii noștri beneficiază de cea mai rapidă rețea din Moldova, care le permite să rămână conectați oricând și oriunde.”

„Este o onoare să felicit Moldcell pentru obținerea Premiului Speedtest pentru cea mai rapidă rețea mobilă din Moldova în Q1-Q2 2024”, a declarat Stephen Bye, Președinte și CEO Ookla, o diviziune a Ziff Davis. „Acesta este o piatră de hotar remarcabilă pentru Moldcell, deoarece evidențiază dedicarea lor pentru a oferi viteze și conectivitate mobile de vârf în industrie. Așteptăm cu nerăbdare progresele continue ale Moldcell în rețeaua lor mobilă pentru a oferi cea mai bună experiență posibilă pentru clienții lor.

Viteză de descărcare cu 20% mai mare

Moldcell a obținut o poziție de lider în măsurarea vitezei pentru rețelele mobile, oferind o viteză de descărcare cu 20% mai mare decât următorul operator clasat. Aceste măsurători se bazează pe datele colectate de la utilizatorii din Moldova ai aplicației Speedtest® în prima jumătate a anului 2024, de la toți operatorii telecom din Republica Moldova, la nivel național, regional și de oraș, în rețelele 2G, 3G si 4G și mai recent 5G. Acesta servește un bun indicator independent și obiectiv al calității serviciilor de internet mobil și al experienței pe care utilizatorii Moldcell o au în condiții reale de utilizare.

Primul operator 5G în Moldova

Experiența abonaților în reţeaua Moldcell a fost completată de tehnologia 5G. La mai puțin de trei luni de la lansarea 5G, Moldcell, primul operator care a introdus această tehnologie în Moldova pentru utilizarea de zi cu zi, a continuat să-și extindă rețeaua pentru a oferi cea mai bună experiență de conectivitate consumatorilor, instituțiilor publice și întreprinderilor din diferite orașe. Această extindere abordează cererea în creștere pentru date mobile și necesitatea unei conectivități superioare. Investițiile Moldcell s-au concentrat atât pe extinderea, cât și pe performanța rețelei 5G, capabilă să livreze viteze de până la 1 Gigabit.

Carolina Bugaian, Directoare Generală Moldcell: „Astăzi, serviciile de conectivitate mobilă sunt mai critice ca niciodată, sprijinind sectoare esențiale precum educația, sănătatea, transportul, logistica, serviciile critice pentru societate, precum și mediul de afaceri. Premiul Ookla recunoaște eforturile și investițiile continue pe care Moldcell le-a efectuat de-a lungul anilor. Prioritatea noastră rămâne aceea de a extinde incluziunea digitală prin oferirea unui număr cât mai mare de clienți acces la internet de mare viteză, la conectivitate superioară, dar și la cele mai noi tehnologii precum 5G.”

Despre Moldcell

Moldcell este o companie de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

Despre Ookla®

Ookla® este un lider global în inteligența de conectivitate care oferă consumatorilor, companiilor și altor organizații informații bazate pe date pentru a îmbunătăți rețelele și experiențele conectate. Ne ajutăm clienții să-și rezolve eficient cele mai mari provocări de conectivitate și să promovăm inovația. Ookla este o divizie a Ziff Davis (NASDAQ: ZD), o companie de media digitală și internet orientată pe verticală, al cărei portofoliu include mărci de top în tehnologie, divertisment, cumpărături, sănătate, securitate cibernetică și martech. Mărcile de renume mondial Ookla includ Speedtest®, Downdetector®, Ekahau®, RootMetrics® și multe altele.

moldcell

Știri similare

Promo

Moldcell lansează Abonamentul Lumo: Roaming în Europa ca acasă

Promo

Cele mai populare telefoane 5G în Moldova

Politică

Popșoi, Dodon, Usatîi, Gherman – la sesiunea de iarnă a APCE de la Strasbourg. Maia Sandu va răspunde la întrebări

Ecaterina Arvintii
| 23 ianuarie, 2026
10:59

Deputați, miniștri și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vor participa, în perioada 26 – 30 ianuarie, la sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se va desfășura la Strasbourg, Franța.

Din delegația Parlamentului fac parte vicepreședinta Legislativului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și deputații Veronica Roșca, Renato Usatîi și Igor Dodon.

În cadrul reuniunii, președinta Maia Sandu va susține o adresare în plen și va răspunde la întrebările parlamentarilor APCE, anunță Parlamentul. Totodată, viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, va prezenta comunicarea tradițională din partea Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, deținută în prezent de Republica Moldova.

Pe agenda sesiunii de iarnă figurează șase subiecte de actualitate propuse pentru dezbateri în procedură de urgență, inclusiv amenințările la adresa ordinii internaționale – cazul Groenlandei, acțiunile SUA împotriva Venezuelei și posibilele riscuri pentru alte state din America Latină și pentru Groenlanda și Danemarca – precum și protejarea sistemului de justiție internațională. Alte dezbateri vizează pacea justă și durabilă pentru Ucraina, securitatea continentului european și organizarea alegerilor în perioade de criză, mai anunță Parlamentul de la Chișinău.

În cadrul sesiunii va avea loc alegerea noului președinte și a vicepreședinților APCE, precum și a unor judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, este programată o ceremonie dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Republica Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026 și este stat membru al Consiliului Europei din anul 1995.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

apce, Chișinău, disucrs, franța, Igor Dodon, Maia Sandu, Moldova, renato usatîi, Strasbourg, top

Știri similare

Politică

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Mihaela Conovali
| 23 ianuarie, 2026
10:57

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „în momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

Nicușor Dan, românia, Unire

Știri similare

Știri

„Suntem gata să ne asumăm costul?” Popșoi explică de ce Moldova nu-l expulzează pe Ozerov

Ana-Maria Dolghii
| 23 ianuarie, 2026
10:37

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că expulzarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, în contextul încălcării spațiului aerian național de către drone rusești, nu este o soluție viabilă întrucât nu va preveni astfel de incidente pe viitor. În schimb, potrivit oficialului, Moscova ar putea riposta cu măsuri care să afecteze economia țării noastre și moldovenii din Rusia. Diplomatul consideră că cea mai bună soluție este consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 22 ianuarie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

„Din păcate, alte instrumente decât să ne cimentăm apărarea antiaeriană, dacă dorim cu adevărat să ne protejăm de aceste incursiuni, nu sunt. Da, putem chema ambasadorul. Putem, ipotetic, scăpa de ambasador. Asta nu o să schimbe intensitatea dronelor. Și aici ne uităm la experiența țărilor membre NATO, care, cu regret, au și ele parte de aceiași experiență prin care trecem și noi. Și reacțiile lor sunt similare, chiar pe alocuri mai modeste decât cele pe care le facem noi pe acel palier diplomatic. De aceea voi repeta a câta oară: cel mai bun răspuns este să avem grijă de securitatea și apărarea țării. Așa încât, în mod cât se poate de clar, să putem urmări tot ce survolează în spațiul aerian și ceea ce prezintă amenințare să poată fi mitigată până ajunge, Doamne ferește, să dăuneze cetățenilor noștri”, a declarat Mihai Popșoi.

Oficialul a sugerat că expulzarea lui Ozerov nu este o opțiune bună, fiindcă nu va avea impact asupra situației de securitate din Republica Moldova, dar ar putea determina Moscova să riposteze.

„Ce s-ar schimba în fapt? Cum s-ar îmbunătăți situația în fapt? Ar impacta asta cumva căderea dronelor? Nu cred. Ne-ar oferi asta mai multă securitate? Nu cred. Ar avea asta impact economic sau impact pe capacitatea noastră de a oferi servicii consulare cetățenilor noștri din Federația Rusă? Probabil. Ar putea exista alte măsuri de răspuns asimetrice din partea Federației Ruse? Probabil. Suntem noi gata să ne asumăm costul acestei decizii doar de dragul de a primi o satisfacție morală sau psihologică? Deciziile în activitatea publică, în serviciul statului și al cetățenilor trebuie mereu să ia în calcul ce obținem, în afară de plăcerea deciziei, și care sunt consecințele”, a spus ministrul.

De la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mai multe drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău au condamnat în repetate rânduri aceste încălcări ilegale ale spațiului aerian național. Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe după astfel de incidente, unde i s-au înmânat note de protest și chiar i s-au prezentat fragmente ale aparatelor de zbor. Diplomatul însă a pus la îndoială faptul că dronele care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova ar fi aparținut Rusiei, menționând că nu i-au fost prezentate dovezi care să confirme acest lucru.

Cel mai recent caz în care un aparat de zbor a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova a avut loc pe 22 ianuarie. O dronă de model „Gheran-2”, echipată cu partea de luptă „БСТ-52” și focos de model „493M”, care transporta aproximativ 50 de kilograme de explozibil, a căzut în grădina unei case nelocuite satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Drona a fost distrusă printr-o explozie controlată.

mihai popșoi, Oleg Ozerov, top

Știri similare

Politică

PAS pregătește o lege pentru a împiedica fuga condamnaților în Transnistria. Grosu: să închidem „portița”

Ecaterina Arvintii
| 23 ianuarie, 2026
10:27

Parlamentul ar putea vota, în sesiunea de primăvară, modificări la legislație pentru a împiedica persoanele condamnate la închisoare să se sustragă de la pedeapsă fugind în regiunea transnistreană – teritoriu aflat în afara controlului autorităților constituționale. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „În profunzime” de la ProTV.

Speakerul a precizat că a discutat cu reprezentanții organelor de drept – Poliția, Procuratura, Serviciul de Informații și Securitate și Consiliul Superior al Magistraturii – despre situațiile în care persoane condamnate dispar chiar înainte de pronunțarea sentinței și „apar în mod miraculos pe malul stâng” al Nistrului.

Potrivit lui Grosu, instituțiile susțin că problema apare din lipsa unor reguli clare care să asigure transmiterea imediată a deciziilor instanțelor către poliție, în special atunci când este vorba de condamnări cu executare.

„Am văzut pe alocuri o încercare de a pasa și că nu ar exista o reglementare foarte clară în cadrul legal. (…) Am zis ok, ca să nu mai existe situații din acestea, noi vom modifica legislația, eu sunt deschis. O să ne așezăm împreună cu voi, cei din SIS, poliția, procuratura, și noi votăm în sesiunea asta, ca să nu mai existe posibilitate de refugiu, zonă neagră, zonă sură – spuneți-i cum vreți – în stânga Nistrului pentru cei condamnați. Să închidem portița asta legislativă, dacă ea există, fisura asta care nu le-ar oferi mandat celor responsabili să intervină”, a declarat Igor Grosu.

În ceea ce privește soluționarea problemei transnistrene, speakerul spune că aceasta „o să dureze”: „Aici trebuie să ne înarmăm cu răbdare”.

Amintim că, la sfârșitul anului 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut Guvernului să inițieze modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepsei. Șefa statului a explicat atunci că simpla interdicție de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile în care există „o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale”.

Declarațiile au fost făcute pe 30 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, la câteva zile după ce, potrivit autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare, ar fi ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Cazul Constantinov nu este singular. Datele organelor de drept arată că, în 2025, în stânga Nistrului s-au refugiat și foștii deputați afiliați lui Ilan Șor – Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, există informații că cei doi ar fi reușit ulterior să părăsească regiunea transnistreană și să fugă în Federația Rusă.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

igor grosu, lege, modificări, PAS, top, Transnistria

Știri similare

Externe

Putin, negocieri cu reprezentanții lui Trump: Rusia a fost de acord la primele negocieri trilaterale cu Ucraina și SUA

Mihaela Conovali
| 23 ianuarie, 2026
09:09

Președintele rus și delegația americană, ajunsă la Moscova pentru negocieri, au avut discuții „extrem de substanțiale”. Cel puțin asta a declarat consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iurii Ușakov. Potrivit lui Ușakov, părțile au convenit desfășurarea primei reuniuni a grupului de lucru trilateral – Rusia, SUA și Ucraina – pe probleme de securitate, pe 23 ianuarie la Abu Dhabi. Totuși, potrivit lui Ușakov, cel mai important este că, în cursul negocierilor lui Putin cu partea americană, „s-a constatat din nou că, fără rezolvarea problemei teritoriale, nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”.

La negocierile cu Vladimir Putin de la Moscova au venit trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, și consilierul principal al Casei Albe, Josh Greenbaum.

Consilierul lui Putin a spus că negocierile au durat aproximativ patru ore și au fost „extrem de substanțiale”. „Și, aș spune, extrem de sincere și bazate pe încredere”, a adăugat el.

Potrivit lui Ușakov, per ansamblu, întâlnirea lui Putin cu partea americană „a fost concentrată pe obținerea de informații despre rezultatele contactelor americanilor cu ucrainenii și partenerii europeni” și pe stabilirea, împreună cu delegația americană, a acțiunilor viitoare.

Ce s-a stabilit

„S-a stabilit că chiar astăzi, adică vineri, 23 ianuarie, la Abu Dhabi va avea loc prima reuniune a grupului de lucru trilateral pe probleme de securitate – ceea ce înseamnă reprezentanți ai Rusiei, SUA și Ucrainei. În paralel, tot la Abu Dhabi, se vor întâlni și conducătorii grupului bilateral pentru probleme economice. Acesta este deja un grup bilateral, adică Rusia-SUA, Kirill Dmitriev și Steve Witkoff”, a spus consilierul lui Putin.

Ușakov a spus că Rusia va fi reprezentată în grupul de lucru trilateral pentru probleme de securitate de oficiali ai conducerii Ministerului Apărării. „Delegația noastră a primit de la președintele Rusiei instrucțiuni concrete, luând în considerare toate detaliile discuției care a avut loc astăzi cu americanii”, a precizat consilierul lui Putin.

„Fără rezolvarea problemei teritoriale nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”

Potrivit lui Ușakov, cel mai important este că, în cursul negocierilor lui Putin cu delegația americană, „s-a constatat din nou că, fără rezolvarea problemei teritoriale conform formulei convenite la Anchorage, nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”.

„Așa cum a subliniat Vladimir Putin, suntem sincer interesați de soluționarea crizei ucrainene prin metode politico-diplomatice. Însă, până când acest lucru nu se va realiza, Rusia va continua să urmărească consecvent obiectivele stabilite pentru operațiunea militară specială, exact pe câmpul de luptă, unde Forțele Armate ruse dețin inițiativa strategică”, a adăugat Ușakov.

„Consiliul pentru Pace”, discutat la negocieri

Consilierul lui Putin a mai spus că, la întâlnirea de la Kremlin, a fost discutată și inițiativa lui Donald Trump, „Consiliul pentru Pace”.

„În schimbul de opinii privind „Consiliul Păcii” s-a subliniat disponibilitatea noastră de a aloca în bugetul acestei structuri 1 miliard de dolari din activele rusești înghețate încă de administrația precedentă a SUA. Restul fondurilor din rezervele rusești blocate de SUA ar putea fi utilizate pentru reconstrucția teritoriilor afectate de acțiunile militare, doar după încheierea unui tratat de pace între Rusia și Ucraina. Discuția pe această temă va continua în cadrul grupului bilateral pentru probleme economice”, a comunicat Ușakov.

***

Anterior, Kremlinul declara că este necesară retragerea trupelor ucrainene de pe întreg teritoriul Donbasului pentru a opri acțiunile militare. Witkoff, înainte de călătoria la Moscova, menționa că negocierile pentru un acord de pace se află în faza finală și că soluționarea se reduce la rezolvarea „unei singure probleme”. Despre ce problemă este vorba, el nu a precizat. La sfârșitul lunii decembrie, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, declara că rămân nerezolvate două probleme: Donbasul și gestionarea centralei nucleare de la Zaporojie.