Compania Moldcell, premiată de Ookla pentru cea mai rapidă rețea mobilă din Republica Moldova

Dezbaterea din Parlament asupra legii privind egalitatea și combaterea discriminării a degenerat în dispute despre „Giovana versus Giovani”, sataniști și quadroberi – teme invocate de deputații opoziției pentru a-și exprima temerile legate de identitatea de gen. Proiectul, despre care autorii spun că aliniază legislația Republicii Moldova la normele UE, a fost votat în prima lectură.

Despre proiectul de lege

Inițiativa legislativă a fost elaborată de Ministerul Justiției. Proiectul urmărește, potrivit autorilor, alinierea legislației naționale la normele Uniunii Europene în domeniul egalității și al combaterii discriminării.

Autorii propun extinderea listei criteriilor pentru care o persoană este protejată împotriva discriminării. Astfel, Legea cu privire la asigurarea egalității va include criterii precum genul, expresia de gen, nivelul de alfabetizare și statutul de rezident. Proiectul introduce și noțiunile de „discriminare intersecțională” – atunci când o persoană este discriminată din cauza mai multor criterii în același timp – și „discriminare directă”.

Inițiativa legislativă mai prevede îmbunătățirea modului în care sunt monitorizate recomandările Consiliului pentru egalitate și stabilirea unor obligații mai clare privind raportarea măsurilor luate în urma acestora. Documentul introduce garanții pentru independența membrilor Consiliului pentru egalitate și stabilește mai clar procedura de revocare a acestora. Astfel, revocarea unui membru va putea fi decisă de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de deputați sau la cererea motivată a Consiliului. Decizia va putea fi luată doar după examinarea raportului comisiei parlamentare de specialitate și audierea membrului vizat în ședință plenară.

Dezbaterea din Parlament asupra proiectului de lege

Socialistul Grigore Novac a spus că proiectul de lege nu aduce nimic nou și a adăugat că „legea supremă deja garantează drepturi egale tuturor cetățenilor”. „Constituția stabilește principii generale. Legea, cum este aceasta, este necesară să dezvolte și să clarifice prevederile constituționale”, a reacționat raportorul proiectului, secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Apostol.

Ulterior, Novac a spus că proiectul „deschide portița pentru alte lucruri mai puțin ortodoxe, care urmează să le faceți”. „O să vedeți că o să ajungeți la momentul când o să trebuiască legislația, astfel încât să apară și în actele de identitate anumite momente și actele de starea civilă”, a adăugat Novac. Secretarul de stat a reacționat: „Îngrijorările cu privire la potențiala modificare a unui alt cadru normativ, acte de identitate… deci legea nu trebuie să fie interpretată că ea, prin definiție, modifică restul tuturor legilor. (…) Legea este necesară pentru a asigura acest spirit de toleranță și opinie și oricare alt criteriu care este caracteristic unei persoane să fie protejat”.

Mai târziu, vicepreședinta Parlamentului și deputata PAS, Doina Gherman, l-a îndemnat pe secretarul de stat să „nu se lase provocat de întrebările cu tentativa de a manipula opinia publică”. „Este un proiect strict tehnic”, s-a adresat Gherman deputaților.

Ulterior, deputata comunistă Diana Caraman l-a întrebat pe secretarul de stat „ce identități de gen vor mai fi odată cu acest proiect de lege, în afară de femei și bărbați, și cine le va apăra”. Lilian Apostol a chemat-o pe deputată să recitească proiectul.

Comunistul Adrian Domentiuc l-a întrebat pe secretarul de stat dacă „sataniștii vor avea dreptul să se folosească de legea dată”. „Permiteți-mi să mă abțin. E o întrebare, într-adevăr absurdă. (…) De această lege se va folosi doar persoanele care se consideră lezate de un anumit drept”, a reacționat Lilian Apostol. Ulterior, comunistul Adrian Domentiuc a continuat: „În unele țări europene au apărut (…) persoanele în patru labe care imită animalele, se numesc quadroberi. (…) Închipuiți-vă că așa o persoană vine la o comisie militară și vrea să facă armata. (…) E clar că i se va refuza. (…) Dumnealui poate să se folosească de legea dată?”. „Reiterez, orice persoană care este lezată de dreptul său s-ar putea să se folosească de baza acestei legi, inclusiv și dumneavoastră”, a reacționat Lilian Apostol, calificând totodată întrebarea parlamentarului drept „provocatoare”.

În urma sesiunii de întrebări și răspunsuri au urmat luările de cuvânt. Deputatul „Democrația Acasă” Alexandru Verșinin, a spus că proiectul „creează mai multă confuzie, decât claritate”. „Întrebările care au fost astăzi vin de la cetățeni. Ei ne întreabă: ce înseamnă asta expresie de gen? Eu trebuie să-i spun: „vine un bărbat, îmbrăcat în rochie, cu perucă, cu buzele vopsite, și spune că el nu-i Giovani dar de azi îi Giovana”.

În timpul luărilor de cuvânt, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a cerut întreruperea lor, menționând că sunt „pline de discursuri de ură, de declarații homofobe, sexiste și discriminatorii”. În caz contrar, Gherman a solicitat sancționarea deputaților, menționând că discursurile lor „aduc dezbinare”. Ulterior, președintele Parlamentului a decis întreruperea luărilor de cuvânt.

Într-un final, proiectul a fost susținut în prima lectură. Pentru acesta au votat 52 de deputați PAS. Opoziția a votat împotrivă sau nu a participat la vot. Proiectul de lege urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. După adoptare, noile prevederi vor intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.