Susține NM

Compania Moldcell, premiată de Ookla pentru cea mai rapidă rețea mobilă din Republica Moldova

  • P.

Abonații Moldcell se bucură de cea mai mare viteză de internet mobil din Republica Moldova, conform celei mai recente certificări Ookla, liderul global care efectuează măsurători de viteză.

Pe baza datelor colectate din ianuarie până în iunie 2024, rețeaua Moldcell se mândrește cu cele mai mari viteze medii de descărcare și încărcare, precum și cu cea mai mică latență medie din țară. Aceste rezultate provin din teste ample efectuate de utilizatorii de telefonie mobilă din Moldova prin intermediul aplicației Ookla Speedtest®. În urma măsurătorilor realizate pe întreg teritoriul țării pentru toți cei trei operatori mobili din Moldova, Moldcell a obținut cel mai bun scor, fiind recunoscut drept „ Cea mai rapidă rețea mobilă din Republica Moldova”.

Adela Dorofei, Directoare Departament Tehnic Moldcell: ”Premiul Ookla reflectă viteza reală de internet pe care utilizatorii noștri le experimentează zilnic. Această recunoaștere evidențiază performanța rețelei noastre din perspectiva clientului și subliniază calitatea serviciilor pe care le oferim. Demonstrează că utilizatorii noștri beneficiază de cea mai rapidă rețea din Moldova, care le permite să rămână conectați oricând și oriunde.”

„Este o onoare să felicit Moldcell pentru obținerea Premiului Speedtest pentru cea mai rapidă rețea mobilă din Moldova în Q1-Q2 2024”, a declarat Stephen Bye, Președinte și CEO Ookla, o diviziune a Ziff Davis. „Acesta este o piatră de hotar remarcabilă pentru Moldcell, deoarece evidențiază dedicarea lor pentru a oferi viteze și conectivitate mobile de vârf în industrie. Așteptăm cu nerăbdare progresele continue ale Moldcell în rețeaua lor mobilă pentru a oferi cea mai bună experiență posibilă pentru clienții lor.

Viteză de descărcare cu 20% mai mare

Moldcell a obținut o poziție de lider în măsurarea vitezei pentru rețelele mobile, oferind o viteză de descărcare cu 20% mai mare decât următorul operator clasat. Aceste măsurători se bazează pe datele colectate de la utilizatorii din Moldova ai aplicației Speedtest® în prima jumătate a anului 2024, de la toți operatorii telecom din Republica Moldova, la nivel național, regional și de oraș, în rețelele 2G, 3G si 4G și mai recent 5G.  Acesta servește un bun indicator independent și obiectiv al calității serviciilor de internet mobil și al experienței pe care utilizatorii Moldcell o au în condiții reale de utilizare.

Primul operator 5G în Moldova

Experiența abonaților în reţeaua Moldcell a fost completată de tehnologia 5G. La mai puțin de trei luni de la lansarea 5G, Moldcell, primul operator care a introdus această tehnologie în Moldova pentru utilizarea de zi cu zi, a continuat să-și extindă rețeaua pentru a oferi cea mai bună experiență de conectivitate consumatorilor, instituțiilor publice și întreprinderilor din diferite orașe. Această extindere abordează cererea în creștere pentru date mobile și necesitatea unei conectivități superioare. Investițiile Moldcell s-au concentrat atât pe extinderea, cât și pe performanța rețelei 5G, capabilă să livreze viteze de până la 1 Gigabit.

Carolina Bugaian, Directoare Generală Moldcell: „Astăzi, serviciile de conectivitate mobilă sunt mai critice ca niciodată, sprijinind sectoare esențiale precum educația, sănătatea, transportul, logistica, serviciile critice pentru societate, precum și mediul de afaceri. Premiul Ookla recunoaște eforturile și investițiile continue pe care Moldcell le-a efectuat de-a lungul anilor. Prioritatea noastră rămâne aceea de a extinde incluziunea digitală prin oferirea unui număr cât mai mare de clienți acces la internet de mare viteză, la conectivitate superioară, dar și la cele mai noi tehnologii precum 5G.”

Despre Moldcell

Moldcell este o companie de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

Despre Ookla®

Ookla® este un lider global în inteligența de conectivitate care oferă consumatorilor, companiilor și altor organizații informații bazate pe date pentru a îmbunătăți rețelele și experiențele conectate. Ne ajutăm clienții să-și rezolve eficient cele mai mari provocări de conectivitate și să promovăm inovația. Ookla este o divizie a Ziff Davis (NASDAQ: ZD), o companie de media digitală și internet orientată pe verticală, al cărei portofoliu include mărci de top în tehnologie, divertisment, cumpărături, sănătate, securitate cibernetică și martech. Mărcile de renume mondial Ookla includ Speedtest®, Downdetector®, Ekahau®, RootMetrics® și multe altele.

 

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

300 lei cashback lunar și mai multe motive să folosești Moldcell Visa Card pentru cumpărăturile online

„Partener de Încredere”: companiile care transformă responsabilitatea față de mediu în acțiuni concrete

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova

Republica Moldova, pe podium la un campionat internațional inedit: bronz la cursele cu rățuște

Republica Moldova a obținut medalia de bronz la o competiție internațională de curse cu rățuște plutitoare, desfășurată în Italia. Deși poate părea o glumă, întrecerea este cât se poate de reală. Evenimentul a avut loc în inima regiunii Abruzzo, în Parcul Regional Sirente-Velino, la aproximativ 40 de kilometri de orașul L’Aquila, transmite Radio Moldova.

Competiția neobișnuită a transformat o porțiune a râului Aterno în scena unui adevărat „Campionat Mondial” al rățuștelor din plastic. La întrecere au participat 197 de rățuște, reprezentând tot atâtea delegații: 195 de țări, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană.

Pentru a evita lansarea simultană în apă a tuturor rățuștelor, în etapa decisivă au fost selectate doar 15 dintre acestea. Rățușca reprezentând Republica Moldova a reușit să urce pe podium, încheind cursa pe locul al treilea. Pe primele două poziții s-au clasat rățuștele Italiei, câștigătoarea competiției, și Franței, care a obținut medalia de argint.

Alte aproximativ 200 de rățuște, de diferite dimensiuni, au animat evenimentul organizat între localitățile Tione degli Abruzzi și Acciano.

Ideea organizării competiției i-a aparținut unei tinere originare din Goriano Valli, care locuiește în prezent la Bolzano. Inițiativa a prins contur după ce aceasta a distribuit un videoclip despre un eveniment similar.

Dincolo de latura amuzantă, întrecerea organizată în Abruzzo a avut și o componentă ecologică și caritabilă. Organizatorii au colectat donații pentru susținerea Muzeului Difuz Sirente-Velino, înființat în Goriano Valli, localitate care aparține comunei Tione degli Abruzzi. Totodată, înaintea cursei, voluntarii și participanții au curățat râul Aterno și malurile acestuia, adunând 12 saci cu deșeuri din plastic și alte gunoaie abandonate.

Organizatorii au subliniat că sănătatea oamenilor este strâns legată de cea a celorlalte ființe vii și de starea mediului înconjurător. De asemenea, aceștia au evidențiat rolul obiceiurilor cotidiene în prevenirea problemelor de sănătate și în menținerea stării de bine.

„Am ales o rățușcă pentru a vorbi despre ceva foarte serios, dar cu zâmbetul pe buze. Ne putem îngriji sănătatea în fiecare zi și ne putem aminti că sănătatea oamenilor este legată de cea a celorlalte ființe vii și de cea a mediului înconjurător”, a declarat Fausto Di Giulio, fondatorul MuDi, un proiect cultural și filantropic dedicat conservării patrimoniului istoric și combaterii depopulării satelor din centrul Italiei.

Cursele cu rățuște nu sunt o noutate. Din 2018, astfel de evenimente sunt organizate și la Merano, pe râul Passirio. În 2008, cursa Great British Duck Race, desfășurată la Londra, a căpătat proporții impresionante, cu sute de mii de rățuște participante, într-un eveniment care a atras atenția inclusiv prin amploarea sa.

Știri similare

După ani de pierderi, Calea Ferată din Moldova a ieșit pe plus: 22,7 mln lei în primele nouă luni ale lui 2026

Calea Ferată din Moldova (CFM) a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, după ce în ultimii doi ani a raportat pierderi de sute de milioane de lei. Întreprinderea de stat a anunțat că rezultatul a fost obținut în urma măsurilor de redresare financiară și a programelor investiționale.

Potrivit unui comunicat al CFM, în primele nouă luni ale acestui an, întreprinderea și-a concentrat activitatea pe achitarea restanțelor salariale acumulate în anii precedenți, transportul de mărfuri și reluarea unor operațiuni și sectoare feroviare. Întreprinderea a urmărit, de asemenea, dezvoltarea conexiunilor logistice și eficientizarea activității.

„Ca urmare a măsurilor întreprinse, susținute prin programele investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova, CFM a înregistrat, în primele nouă luni ale anului curent, un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei”, a menționat întreprinderea.

Totodată, CFM continuă reforma structurală, care prevede reorganizarea întreprinderii și constituirea a două societăți pe acțiuni, prin separarea activităților. Potrivit companiei, reforma are drept scop eficientizarea managementului, delimitarea responsabilităților operaționale și asigurarea sustenabilității economice pe termen lung.

Întreprinderea a mai anunțat că lucrează la atragerea unor noi fluxuri de mărfuri și la utilizarea mai eficientă a capacităților de transport existente.

Amintim că problemele financiare ale Căii Ferate din Moldova datează din 2009, când volumul transportului de mărfuri a scăzut de peste două ori. Declinul a continuat în anii următori, iar în 2022 situația s-a agravat după reducerea drastică a tranzitului feroviar din Ucraina, pe fondul închiderii portului Odesa.

Scăderea veniturilor a dus la acumularea restanțelor salariale, care au ajuns să reprezinte echivalentul mai multor luni de salariu. Pentru a-și reduce cheltuielile și a achita o parte din datorii, întreprinderea a scos la licitație vagoane și piese uzate, iar unii angajați au fost trimiși în concedii forțate pentru perioade îndelungate.

Restanțele salariale, care însumau aproximativ 49 de milioane de lei în 2025, au fost achitate integral abia în aprilie 2026. Totodată, potrivit vicepremierului Vladimir Bolea, CFM a încheiat anul 2024 cu pierderi de circa 320 de milioane de lei, iar 2025 – cu un deficit de aproximativ 85 de milioane de lei.

Știri similare

Tudor Mardei / Newsmaker

„Nicio persoană nu rămâne în stradă”: Plugaru, după apelul pentru menținerea centrului pentru refugiați din Nisporeni 

La centrul de plasament temporar pentru refugiați din Nisporeni, cu o capacitate de 100 de locuri, sunt cazate 50 de persoane. Majorității acestora li s-a propus relocarea în alte centre, care dispun, de asemenea, de locuri libere, iar pentru unele persoane s-a reușit obținerea finanțării pentru achitarea chiriei în primele șase luni. Precizările au fost făcute de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, după ce, în mediul online, i s-a solicitat instituției pe care o conduce să reexamineze decizia de închidere a centrului. Pe de altă parte, Plugaru dă asigurări că „nicio persoană din acest centru nu rămâne în stradă”.

Pe 20 octombrie, membrul co-fondator al asociației obștești „Comunitatea Plus”, Sergiu Cibotaru, a îndemnat „autoritățile, în special Ministerul Muncii și Protecției Sociale, să-și revadă decizia de a închide centrul de plasament pentru refugiați de la Nisporeni”.

„Acolo sunt peste 50 de oameni, majoritatea în vârstă, și lor le-ar fi foarte complicat să se ducă la alte centre de plasament sau să-și schimbe acum locul de trai. (…) La fel, mă adresez partenerilor de dezvoltare care se ocupă de protecția și suportul ucrainenilor: poate e nevoie de resurse sau de interacțiune cu autoritățile, ca acest centru să nu se închidă”, a spus Cibotaru pe o rețea de socializare.

Întrebată dacă este adevărat că a fost închis centrul de plasament temporar pentru refugiați din Nisporeni, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a răspuns: „Noi suntem solidari în continuare cu refugiații din Ucraina. La moment, avem 9 centre pe care le susținem în toată țara și în care stau în jur de 550 de refugiați din Ucraina. Unele centre se eliberează și apar locuri libere. De aceea, scopul nostru este să consolidăm aceste centre prin realocarea refugiaților. Centrul de la Nisporeni, la moment, are o capacitate de 100 de locuri, dintre care doar 50 sunt ocupate. În același timp, noi, în alte centre, avem locuri libere”.

În continuare, ministra a spus că, din totalul celor 50 de persoane, în cazul a 40 s-a propus realocarea în alte centre. Pentru alte persoane, prin intermediul donatorilor, „am reușit să obținem finanțare și suport în achitarea chiriei pentru primele șase luni, până persoanele se mai pun pe picioare”, a adăugat ministra. „Nicio persoană din acest centru nu rămâne în stradă. Scopul nostru este să continuăm să oferim suport refugiaților prin realocarea în alte centre unde există locuri, ca să consolidăm și cheltuielile pentru mentenanța acestor centre”, a conchis ministra.

Ulterior, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a venit cu un comunicat de presă în care a declarat că instituția implementează, la moment, Procedura de consolidare a Centrelor de plasament temporar pentru persoane strămutate de pe teritoriul altor state, al cărei scop principal este „de a sprijini integrarea persoanelor strămutate în comunitate și de a le facilita tranziția către un mod de viață independent”. „În acest sens, beneficiarii sunt sprijiniți în identificarea unei locuințe și a unui loc de muncă, iar persoanele eligibile pot beneficia de asistență pentru identificarea unui spațiu locativ și de suport financiar pentru achitarea chiriei, pe o perioadă de 6 luni. Pentru persoanele și familiile aflate în situații de vulnerabilitate sporită sunt identificate soluții alternative de cazare, inclusiv relocarea în alte Centre, în funcție de necesitățile individuale și de disponibilitatea locurilor”, a comunicat Ministerul.

În ceea ce privește centrul din Nisporeni, Ministerul a declarat că, în prezent, aici sunt cazate 50 de persoane, rata de ocupare fiind de 50%. „În urma evaluărilor și a discuțiilor individuale cu fiecare persoană și familie, 40 de persoane au primit propuneri de relocare în alte Centre active. Dintre acestea, 31 de persoane au acceptat relocarea, 8 persoane și-au exprimat interesul de a aplica la programul de sprijin pentru plata chiriei, iar o persoană nu a luat încă o decizie”, a precizat Ministerul.

Potrivit Ministerului, „pe parcursul întregului proces, toate persoanele cazate în centre beneficiază de asistență și consiliere pentru identificarea unor soluții adecvate situației lor”, iar „tranziția se desfășoară etapizat, cu luarea în considerare a componenței familiei, a gradului de vulnerabilitate și a necesităților fiecărui beneficiar, astfel încât fiecare persoană să poată beneficia de o soluție de cazare și de sprijin corespunzător”.

Știri similare

Ziarul de Gardă

Judecătorul Gheorghe Balan, suspendat din funcție după ce a picat evaluarea: nu corespunde funcției pe care o deține

Magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a fost suspendat din funcție după ce a obținut 30,11 puncte din 100 la evaluarea performanțelor profesionale. Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat că magistratul nu corespunde funcției deținute. Balan este primul judecător evaluat în baza noilor prevederi legale, scrie Ziarul de Gardă.

Potrivit hotărârii motivate a Colegiului, printre problemele constatate se numără calitatea motivării hotărârilor judecătorești, gestionarea dosarelor și respectarea termenelor de examinare.

Evaluatorii au menționat că unele hotărâri aveau deficiențe de claritate și coerență, iar motivele invocate nu explicau întotdeauna legătura dintre circumstanțele cauzelor și normele de drept aplicabile. De asemenea, Colegiul a constatat o rată redusă a dosarelor examinate în termen, de 27,88%, precum și un număr relativ ridicat de ședințe de judecată care nu au avut loc.

În ceea ce privește etica profesională, Colegiul a făcut referire la participarea lui Balan la proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr și la candidatura acestuia pe listele Blocului ACUM la alegerile parlamentare din februarie 2019. Potrivit evaluatorilor, aceste circumstanțe pot alimenta percepții privind lipsa de imparțialitate, chiar dacă nu există dovezi privind implicarea sa politică activă în prezent.

Colegiul a analizat și integritatea financiară a magistratului, subliniind necesitatea respectării standardelor de transparență și declarare a averii.

În urma evaluării, Colegiul a decis că aceasta a eșuat, iar hotărârea constituie temei pentru suspendarea judecătorului și inițierea de către CSM a procedurii de eliberare din funcție.

Decizia poate fi contestată la CSM, prin intermediul Colegiului, în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea hotărârii motivate.

ZdG a solicitat o reacție din partea lui Gheorghe Balan, însă, deocamdată, acesta nu a răspuns.

Știri similare

LGBT
UNIAN

De la 4.700 de tone la 130 – în trei luni: Junghietu explică de ce a scăzut importul de cărbune în Moldova și dacă se va scumpi

Republica Moldova a importat 77.000 de tone de cărbune între 1 ianuarie și 18 octombrie 2026, cu circa 19% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Datele au fost prezentate de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, pe 21 octombrie. Din iulie până în septembrie, importurile s-au redus cu peste 95%. Potrivit ministrului, cantitățile aduse în țară depind de cerere, însă livrările sunt influențate și de seceta din Europa, și de atacurile care afectează transportul naval pe Marea Neagră.

Potrivit ministrului Energiei, în acest an, Moldova a importat cărbune preponderent din România, Turcia, Ucraina, Kazahstan, Elveția, precum și Federația Rusă. Din volumul total, aproximativ 63.000 de tone au fost de antracit, a precizat ministrul cu referire la datele Serviciului Vamal.

„Am observat îngrijorări că în ultimele trei luni importurile de cărbune au scăzut dramatic. Da, este adevărat. În luna iulie au fost importate aproximativ 4700 de tone, august – 1500 de tone și septembrie – 120 sau 130 tone de cărbune. (…) Piața de cărbune din Moldova nu este o piață reglementată. Ea răspunde cererii. Este foarte important. Importatorii, companiile care activează pe piață aduc cărbune în funcție de cerere”, a declarat Junghietu.

Un alt factor invocat este perturbarea transportului naval în urma atacurilor din Marea Neagră. Potrivit lui Junghietu, o parte din cărbune ajunge în țară pe cale ferată sau cu barjele, prin porturile de la Dunăre și Marea Neagră.

Ministrul a menționat și seceta hidrologică din Europa, care a determinat unele țări să repornească centralele electrice pe cărbune. Acest lucru poate influența disponibilitatea livrărilor din anumite state.

Întrebat dacă prețul cărbunelui va crește în acest an, Junghietu a evitat un răspuns concret: „prețul variază în funcție de piață, la fel ca și la gaz”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
LOTUS Moldova anunță prețuri speciale pentru modelele electrice Emeya și Eletre – de la 98.000 de euro
Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Când cultura întâlnește performanța: Explorează muzica și poezia Moldovei la bordul noului Škoda Kodiaq
Nova Post a deschis primul spațiu de poștomate din Republica Moldova
La Chișinău s-a desfășurat cea de-a treia reuniune a Comitetului de Coordonare al proiectului internațional SUSDEST-NET
Moldova AI Hub a fost lansat oficial: de la angajamente de cooperare la dezvoltarea capacităților naționale în domeniul inteligenței artificiale
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send