Cum să înțelegi că îngrijorarea ta este rațională – analizăm cu psihologul (+check list)
Full Article 7 minutes read

Cum să înțelegi că îngrijorarea ta este rațională – analizăm cu psihologul (+check list)

În fiecare zi, luăm zeci de decizii. Responsabilitatea pentru acestea crește pe fond de stres. În doze moderate, stresul este benefic, însă anxietatea sporită – neliniștea neîntemeiată, gândurile obsesive – ar putea deveni un obstacol serios pentru o viață normală. Cum poate fi determinat și corectat nivelul de îngrijorare – ne explică Mariana Boaghe, psihoterapeut de familie, împreună cu aplicația pentru apelarea rapidă a pazei Gardian.

Ce este frica? Cum se manifestă?

Frica este una dintre emoțiile de bază necesare unui om pentru a supraviețui. Aceasta este o reacție instantanee și automată la un stimul care are scopul de a apăra.

Nu există nimic rău în această emoție, dacă frica nu devine una irațională. În acest caz, o persoană se simte și se comportă în așa fel, de parcă o paște un pericol grav, chiar dacă amenințarea este minimă sau chiar lipsește.

Frica neîntemeiată mai este numită anxietate. În doze moderate, aceasta ne ajută să ne dăm seama că niște lucruri neplăcute ni se pot întâmpla acum sau în viitor, de aceea ar trebui să luăm măsuri preventive și să ne protejăm.

Imaginează-ți că o persoană a ajuns într-un cartier de rea faimă. Un nivel sănătos de anxietate ar determina-o să privească mai des în urma sa și să reacționeze la sunetele suspecte, iar frica i-ar permite să reacționeze imediat în cazul vreunei amenințări.

Cum se poate înțelege că anxietatea depășește norma? Persoana este urmărită de o neliniște necontrolată, de o tensiune interioară și de sentimentul de neputință. Se produc modificări și la nivel fizic: ar putea să apară tahicardia, încordarea mușchilor, amețeală și transpirație, persoana poate fi învăluită ba de călduri, ba de frig, ba să nu-i ajungă aer etc.

Cum anxietatea/frica afectează o persoană?

Există numeroase tulburări de anxietate (anxietate generală, tulburare obsesiv-compulsivă, atacuri de panică, fobii etc.). Acestea se bazează pe exagerarea amenințării.

O persoană îngrijorată interpretează greșit evenimentele și, de aceea, ia decizii incorecte în privința pericolelor. În același timp, cortexul prefrontal nu reușește să suprime amigdala responsabilă de reacția la pericol, astfel corpul intră în regim de supraviețuire care se manifestă prin una dintre aceste trei stări: luptă, fugă sau îngheț.

În această stare, crește nivelul de adrenalină, iar sistemul nervos simpatic, care controlează acțiunile automate (de exemplu, respirația), blochează partea rațională a creierului. La această persoană se întețește pulsul și respirația, sângele circulă spre membre, crește tensiunea arterială și temperatura.

Tulburările de anxietate sunt unele dintre cele mai frecvente tulburări emoționale. Din cauza salturilor de adrenalină, aceasta ar putea afecta grav sănătatea. Cu alte cuvinte, atunci când o persoană își controlează nivelul de anxietate, își face griji nu numai pentru capul său, dar și pentru corpul său.

Un alt efect negativ al anxietății în constituie scăderea capacității de concentrare. Pentru a-și crește șansele de supraviețuire, persoana care simte un pericol se axează în totalitate asupra pericolului și ignoră alți stimuli, deci, nu poate fi productivă.

Sentimentul permanent de anxietate provoacă o tensiune psihologică excesivă – persoana începe să caute metode de a o elimina. Uneori, asemenea căutări se pot termina cu dependență de alcool, droguri, mâncare, jocuri video sau rețele sociale.

Cum poți înțelege că nivelul tău de anxietate se încadrează în normă?

Când vorbim despre „anxietate moderată”, putem menționa faptul că aceasta durează puțin. De exemplu, dacă se apropie termenul-limită al unui proiect, anxietatea va trece odată cu predarea acestuia. Anxietatea nesănătoasă va urmări persoana chiar și după ce aceasta a îndeplinit toate sarcinile. Ba mai mult, ea va începe să-și facă griji prea devreme în privința următoarelor sarcini pe care încă nu le-a primit.

Cum poți scăpa de anxietatea în exces?

Pe scurt, o persoană poate învăța să gestioneze anxietatea. Pentru aceasta, e nevoie să nu permită să fie condusă de gândurile negative, să creadă în sine și să nu perceapă evenimentele într-un mod atât de dramatic.

Primul lucru care trebuie întreprins – regândirea atitudinii personale față de semnalele provocate de sentimentul de anxietate. E imposibil să scapi totalmente de anxietate, dar poți reduce considerabil influența acesteia. Pentru aceasta, trebuie să înțelegi, ce anume cauzează „apăsarea” acestui buton de alarmă în creier, în ce situații te cuprinde îngrijorarea… După aceasta, este necesar să-ți schimbi atitudinea față de evenimente, gândurile și sentimentele pe care le trăiești în acel moment.

Unele persoane încep să evite situațiile care provoacă anxietate. Acest lucru ar putea avea efecte negative pe termen lung – această persoană așa și nu va înțelege că un șir de situații nu prezintă un pericol. În loc de aceasta, ea doar va crede și mai mult că o experiență emoțională neplăcută presează foarte mult și este dificil de depășit.

Practicile de respirație, exercițiile de dezvoltare a conștientizării, un somn adecvat, odihna, mișcarea, viziunea pozitivă asupra lucrurilor – toate acestea contribuie la depășirea stării de anxietate. Persoana trebuie să înțeleagă că nu poate controla orice.

Dacă dorești să extinzi zona de control legată de securitatea fizică, poți instala aplicația Gardian – butonul de alarmă pentru apelul urgent al pazei prin geolocație.

Dacă te simți demoralizat, iar anxietatea te împiedică prea tare să ai o viață normală, nu ignora ajutorul specialiștilor – cel al psihoterapeuților și al psihiatrilor.

E corectă abordarea în stilul „așa ceva nu mi se poate întâmpla”?

Modul în care ne gândim la un anumit eveniment ori la o situație influențează ceea ce simțim noi în legătură cu aceasta. Apoi aceasta se transformă într-un anumit model de acțiuni și poate duce la greșeli de gândire și percepție eronată a realității.

Aaron Beck, medic psihiatru, considerat părintele terapiei cognitive, este de părere că tulburările emoționale, inclusiv anxietatea, apar anume din cauza unor denaturări cognitive.

Două cele mai răspândite denaturări legate de anxietate sunt catastrofizarea, adică tendința de a aștepta întotdeauna ce e mai rău, și generalizarea excesivă: dacă s-a întâmplat ceva rău într-o anumită situație, înseamnă că se va întâmpla și în altele.

Când credem că „așa ceva nu mi se va întâmpla” – este și aceasta o denaturare cognitivă, pentru că nimeni dintre noi nu poate ști că ceva nu i se va întâmpla în viitor. Putem doar să presupunem.

Îngrijorarea provocată de faptul că nu le putem ști pe toate duce la un anumit nivel de anxietate. Pentru a face față acestei tensiuni, unele persoane ajung la un anumit mecanism de negare a realității – „așa ceva nu mi se va întâmpla”.

În loc de aceasta, ar trebui să conștientizăm și să acceptăm faptul că unele lucruri se află în afara zonei controlului nostru, de exemplu, viitorul. Să trăim cu prezentul – este o abordare bună pentru gestionarea anxietății. Astfel, persoana stabilește legătura cu realitatea: „eu sunt aici, în siguranță și voi face tot ce depinde de mine astăzi pentru a rămâne în siguranță”. Iată un exemplu al unei astfel de alegeri: un drum spre casă bine iluminat, fie și mai lung, decât viceversa. Sau obiceiurile utile în locul relaxărilor sub formă de fast food.

Anxietatea poate fi redusă parțial cu ajutorul Gardian, pentru că aceasta este o oportunitate de a apela paza în doar 3-7 minute, în orice situație.

Poți obține aplicația aici

Cum să înțelegi că îngrijorarea ta este rațională – analizăm cu psihologul (+check list)

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: