Declarația maib privind achiziționarea acțiunilor proprii, aprobată în iunie și finalizată în octombrie 2024

În 2024, maib a achitat aproape 1 miliard de lei acționarilor prin dividende și achiziționarea de acțiuni, fapt ce denotă generarea robustă de capital a băncii.

În calitate de acționar pe termen lung, HEIM a ales să vândă acțiunile în cadrul achiziționării anunțate de maib, alături de mai mulți acționari locali.

Astfel, HEIM Partners, principalul acționar al maib, și-a redus participația în bancă cu 2,4%, de la 41,1% la 38,7%.

Achiziționarea acțiunilor proprii a inclus o ofertă de procurare a 2,99% din acțiunile băncii și a fost deschisă tuturor acționarilor. Aceasta a fost aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) în limita aprobării precedente de către Banca Națională a Moldovei (BNM). Prețul de achiziționare a acțiunilor proprii a fost stabilit la valoarea contabilă pe acțiune, conform legislației în vigoare.

În pofida unei reduceri minore a participației sale, HEIM rămâne cel mai mare acționar al maib. În diverse discuții privind IPO-ul maib, HEIM și-a reafirmat angajamentul față de bancă și a subliniat că, în eventualitatea unei listări, va sprijini lichiditatea generală a pieței, rămânând cel mai mare acționar post-IPO și dedicat succesului și prosperității pe termen lung a maib.

Maib Update on Share Buyback Program Announced in June and Completed in October 2024

In 2024, maib returned almost MDL 1 billion to shareholders through dividends and share buybacks, reflecting the bank’s robust capital generation.

HEIM Partners, maib’s leading shareholder, reduced its stake in the bank by 2.4%, from 41.1% to 38.7%. As a long-term shareholder, HEIM chose to participate in the buyback alongside several local shareholders.

The buyback program included an offer to purchase 2.99% of the bank’s shares and was open to all shareholders. It was approved by the AGM and confirmed by the National Bank of Moldova (NBM). The buyback price was set at book value per share, in accordance with the relevant legislation.

Despite this minor reduction in its stake, HEIM remains maib’s largest shareholder.

In various discussions regarding maib’s IPO, HEIM has reiterated its commitment to the bank and emphasized that, in the event of an IPO, it will support overall liquidity while remaining the largest post-IPO shareholder, fully committed to maib’s long-term success and prosperity.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dodon răspunde la acuzațiile lui Krasnoselski: „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral”

Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, precum că el ar fi afectat funcționarea formatului de negocieri „5+2”, atunci când era șeful statului. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Formatul „5+2” este singurul format recunoscut internațional care, timp de decenii, a menținut reglementarea transnistreană în cadrul politico-diplomatic și nu a permis situației să alunece spre o escaladare periculoasă. Am susținut întotdeauna acest format — atât în perioada președinției mele, cât și astăzi, aflându-mă în opoziție — și sunt convins că el nu trebuie doar evocat, ci reanimat pe deplin: readus la o activitate regulată, la discutarea substanțială a tuturor parametrilor reglementării și la adoptarea unor decizii concrete care să îmbunătățească real viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat Igor Dodon.

Politicianul a spus că mutarea procesului de negocieri în planul acuzațiilor reciproce este „neconstructivă”. „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral. Întâlnirile nu aveau loc din motive formale, ci pentru a avansa acorduri practice. Negociatorii și grupurile de profil au lucrat activ, au fost menținute contacte cu participarea mediatorilor și observatorilor, iar canalul politic direct a fost păstrat, inclusiv prin întâlniri la nivel de lideri. Tocmai o asemenea densitate și regularitate a contactelor permite menținerea situației sub control chiar și atunci când pozițiile părților diferă”, a adăugat el.

Liderul PSRM a menționat că, în prezent, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol este „practic absent”, subliniind că formațiunea sa pledează pentru restabilirea consultărilor regulate între reprezentanții celor două părți și pregătirea unei discuții privind parametrii reglementării politice „în cadrul formatului „5+2””.

Sunt convins: dacă formatul „5+2” nu va fi revitalizat, vor pierde toți — și Chișinăul, și Tiraspolul, și, mai presus de toate, cetățenii noștri. Republica Moldova trebuie să aibă o strategie reală și bine gândită de reintegrare, elaborată în primul rând aici, la Chișinău”, a conchis socialistul.

Amintim că, pe 10 februarie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că Igor Dodon a fost cel care „a stricat” formatul de negocieri „5+2”, în perioada când era președintele Republicii Moldova. El și-a argumentat poziția menționând că reprezentatul politic al lui Dodon „a refuzat” să semneze documentul final al rundei de negocieri din cadrul „5+2” de la Bratislava, din 2019.

Potrivit Jurnal TV, reuniunea respectivă a fost suspendată fără semnarea documentului final, iar Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

NewsMaker

Dosarul Plahotniuc: avocații cer 48 de martori noi și sesizează Curtea Constituțională. Reacția procurorului

Avocații fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc – acuzat de implicare în frauda bancară – au cerut, la ședința de judecată din 10 februarie, extinderea listei martorilor apărării cu încă 48 de persoane. Totodată, apărarea a depus două sesizări la Curtea Constituțională.

Avocatul Lucian Rogac a declarat că, până în prezent, instanța a reușit să audieze doar 18 din cei 27 de martori ai apărării aprobați anterior. Ceilalți fie au refuzat să depună mărturie, fie au părăsit țara, fie locul aflării lor nu poate fi stabilit. Având în vedere că lista acuzării include 51 de martori, apărarea insistă asupra extinderii propriei liste pentru a asigura echilibrul părților și dreptul la un proces echitabil.

Procurorul Alexandru Cernei s-a pronunțat împotriva admiterii cererii. Potrivit lui, termenele procedurale pentru prezentarea listei de martori au expirat demult.

Toto astăzi, avocații lui Plahotniuc au depus două sesizări pentru verificarea constituționalității unor prevederi din Codul de procedură penală:

Apărarea contestă articolul care reglementează condițiile de disjungere a cauzelor penale. Dosarul lui Plahotniuc a fost inițial separat, apoi comasat cu dosarele altor figuranți ai „furtului miliardului”, iar ulterior, la solicitarea procuraturii, a fost din nou disjuns într-o procedură separată. Avocații consideră aceste acțiuni ilegale și solicită o interpretare din partea Curții Constituționale.

A doua sesizare vizează norma care permite instanței să stabilească termene stricte pentru prezentarea listei de probe, fapt care, în opinia apărării, le limitează drepturile.

Instanța va examina demersurile avocaților și se va pronunța la următoarea ședință, când este planificată audierea lui Vladimir Plahotniuc.

Amintim,  Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este învinuit de complicitate la furtul miliardului, pe 28 noiembrie 2025. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și a martorilor din partea apărării.

Reamintim, Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
rbk.ru

Prețurile continuă să crească, în Moldova, deși inflația scade: ouăle, pâinea și lactatele s-au scumpit cel mai mult în 2025

Prețurile medii de consum au crescut în luna ianuarie 2026 cu aproape un procent față de decembrie 2025. La produsele alimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la legume, care s-au scumpit cu 12,2%, urmate de pâine cu 1,6 la sută, iar fructele cu 1,3%. Ouăle de găină s-au ieftinit ușor, cu 0,4 la sută, fiind printre puținele produse alimentare care au înregistrat o diminuare de preț în această perioadă. Datele au fost prezentate pe 10 februarie de către Biroul Național de Statistică.

Scumpiri au fost înregistrate și la medicamente, cu 1,2%. În același timp, carburanții s-au ieftinit: motorina cu 1,4 la sută, iar benzina cu sub un procent.

La serviciile prestate populației, în luna ianuarie 2026 față de luna decembrie 2025, mai accentuat s-au majorat prețurile la serviciile medicale și la transportul de pasageri, cu câte 0,7%, inclusiv la serviciile de transport aerian, unde scumpirea a fost de un procent.

Inflația anuală: ianuarie 2026 față de ianuarie 2025

Când vine vorba de inflația anuală, cifrele arată că, în ianuarie 2026, prețurile au fost cu 4,8% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. În ultimele 12 luni, cele mai mari scumpiri au fost la ouă, unde prețurile au crescut cu 23,2 la sută, și la fructe, cu 21%, urmate de pâine, care s-a scumpit cu aproximativ 10 la sută, dar și de uleiul vegetal, laptele și produsele lactate, precum și legumele.

Zahărul s-a ieftinit, cu o scădere de sub 5 la sută față de ianuarie anul trecut.

Comparații regionale

Privind inflația lunară, Republica Moldova se situează la un nivel mediu în regiune. În ianuarie 2026, prețurile au crescut cu 0,9% față de decembrie 2025. Este mai puțin decât în Turcia, unde scumpirile au ajuns la 4,8%, și în Georgia, cu 1,2%, dar la același nivel cu Republica Cehă.

Și la capitolul inflație anuală, Republica Moldova se află tot într-o zonă de mijloc. Nivelul este mult sub cel din Turcia, unde inflația anuală a depășit 30%, și puțin sub Islanda, dar similar cu situația din Georgia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Moldova pierde 4 poziții în clasamentul percepției corupției, după cinci ani consecutivi de creștere. Ce loc ocupă

Republica Moldova se situează pe locul 80, din 182 de țări, în clasamentul Indexului Percepției Corupției pentru 2025, elaborat de Transparency International. Datele arată că țara noastră a coborât patru poziții, comparativ cu 2024, când era pe locul 76. Acesta este primul declin în clasament, după ce statul s-a aflat în creștere în ultimii 5 ani.

Transparency International menționează în raportul său privind Indicele Percepției Corupției pentru 2025 că corupția în Europa de Est și Asia Centrală continuă să fie alimentată de instituții slabe și regres democratic. „Regiunea obține un scor de doar 34 din 100, șase din cele 19 țări înregistrând o deteriorare semnificativă, iar doar șapte înregistrând îmbunătățiri, ceea ce evidențiază un deceniu de reforme blocate și instituții fragile”, a subliniat organizația.

Republica Moldova, care este situată în Europa de Est, a ocupat locul 80 în clasamentul Indicelui Percepției Corupției pentru 2025, cu un scor de 42 de puncte.

Republica Moldova își consolidează procesul de evaluare a integrității în justiție și avansează reforme aliniate la standardele UE, în pofida unei presiuni geopolitice intense și a rezistenței persistente din partea intereselor înrădăcinate. Provocările de implementare rămân, însă voința politică și reformele structurale fac din Moldova un stat de urmărit”, se arată în raportul Transparency International.

În același timp, România s-a clasat pe locul 70 în clasament, obținând un scor de 45 de puncte. Iar Ucraina s-a situat pe poziția 104, cu un scor de 36 de puncte.

Precizăm că Indicele Percepției Corupției este evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar „100” – lipsă totală de corupție.

O nouă ședință CMC a eșuat: PAS și PSRM condiționează votarea bugetului. Ceban: „Nu este monedă de schimb”

O nouă ședință a Consiliului Municipal Chișinău (CMC), convocată marți, 10 februarie, pentru a continua lucrările începute pe 20 ianuarie 2026, privind votarea bugetului pentru 2026, s-a încheiat fără niciun rezultat. Întrunirea nu a avut loc, întrucât consilierii PAS și PSRM nu s-au prezentat și au venit ulterior cu mai multe condiții pentru aprobarea bugetului.

Consilierul municipal Dinari Cojocaru din partea PSRM, a declarat că formațiunea sa a cerut o pauză până pe 13 februarie pentru discuții reale pe marginea bugetului, însă dialogul promis nu ar fi avut loc. Potrivit acestuia, socialiștii sunt dispuși să voteze bugetul doar dacă în document vor fi incluse cel puțin două propuneri esențiale: compensații pentru căldură în sezonul rece și alocarea de fonduri pentru proiectarea instituțiilor de învățământ, în special în zonele unde au fost autorizate construcții locative noi.

„Reiterez, suntem deschiși ca bugetul să fie votat; considerăm că este necesar să fie votat, dar pentru a nu fi duși și mințiți, cum a mai fost în anii precedenți, cerem ca în bugetul de bază să fie introduse cel puțin două propuneri. În acest fel, eu consider că noi, cel puțin, vom putea scoate din impas municipalitatea. Desigur, în afară de aceasta, și între timp, au mai apărut un șir de întrebări, atât către primar, cât și către activitatea primăriei, dar considerăm oportun să începem cu dreptul, să nu aducem acuzații”, a menționat consilierul.

La rândul său, fracțiunea PAS din CMC respinge acuzațiile de blocaj. Într-un comunicat, PAS susține că nu a fost abordată oficial pentru negocieri și că situația din CMC este rezultatul lipsei unui dialog real din partea primarului general, precum și al folosirii bugetului ca instrument de „show politic”.

Potrivit Zinaidei Popa, președinta fracțiunii PAS, formațiunea va vota bugetul doar dacă sunt respectate mai multe condiții clare, printre care: menținerea gratuită a grupelor cu program prelungit, reangajarea asistenților personali, acordarea compensațiilor la căldură, investiții reale în infrastructura școlară și soluții eficiente pentru problema câinilor fără stăpân.

„Chișinăul are nevoie de un buget responsabil, nu de lozinci și confruntări politice”, a subliniat Popa.

Totodată, Zinaida Popa susține că PAS nu a fost invitat la discuții privind bugetul municipal pentru anul 2026.

„În același timp, vedem negocieri netransparente cu Dodon și PSRM, fapt care demonstrează un dublu discurs și ipocrizie politică”, a mai spus ea.

Ceban: bugetul nu este o monedă de schimb

Primarul general al Capitalei, a declarat într-o conferință de presă în dimineața zilei de 10 februarie, că bugetul nu este și nu va fi folosit ca monedă de schimb politic.

„Noi nu facem din buget o monedă de schimb politică. Tot ce facem este pentru oameni. Bugetul este astăzi, parametrii bugetari sunt ca niciodată, pentru municipiul Chișinău buni. Și în acest an vreau o dată în plus să accentuez pentru toată lumea. Vor fi implementate proiecte, programe de două ori mai multe decât într-un singur an sau decât în anii 2024 și 2025 luați împreună. Și asta veți vedea dumneavoastră în teren”, a spus edilul.

În final, primarul a afirmat că nici o altă primărie din Republica Moldova, indiferent de culoarea politică, nu implementează un asemenea număr și tip de programe sociale.

La rândul său, consilierul MAN Victor Pruteanu a declarat că, prin campania „Buget este”, Primăria Chișinău informează publicul despre procedura de adoptare a bugetului, situația bugetară din anii 2025–2026, baza financiară în care activează municipalitatea și numărul de proiecte planificate pentru anul 2026.

„Am o adresare pentru societate și mai ales reprezentanții resurselor media. Campania Buget Este a Primăriei Chișinău este o campanie de informare despre procedurile bugetare. Cum se adoptă un buget? Vă spun în secret, o să fie implementate mai multe proiecte decât în 2040–2025 luate la un loc. Buget este, primărie activează, totul funcționează”, a explicat acesta.

***

Blocajul din Consiliul Municipal Chișinău persistă de mai multe luni. La începutul lunii februarie, primarul general Ion Ceban a avut discuții cu liderul Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, privind deblocarea bugetului municipal. În acest context, Igor Dodon a propus o pauză de zece zile în negocieri, perioadă în care primarul general și echipa sa urmau să decidă dacă acceptă propunerea PSRM de a aloca bani din bugetul orașului pentru compensații destinate chișinăuienilor. Totuși negocierile nu s-au soldat cu un rezultat.

Ulterior, Partidul Acțiune și Solidaritate a calificat aceste discuții drept o tentativă de formare a unei alianțe locale între PSRM și Mișcarea Alternativă Națională. Totodată, PAS a acuzat existența unor negocieri netransparente între cele două formațiuni.

Primarul general, Ion Ceban, a declarat că atât PAS, cât și PSRM recurg la populism pentru avantaje politice.

De menționat că municipalitatea funcționează, în prezent, în baza unui buget provizoriu. Asta după ce toate ședințele CMC în care bugetul pentru anul 2026 a fost inclus pe ordinea de zi au eșuat din lipsă de cvorum. Amintim, totodată, că municipiul Chișinău nu a avut un buget aprobat nici în anul 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: