Despre apă și canalizare în prima ediție a emisiunii „Mai aproape de UE”

Invitații emisiunii Dorin Andros, secretar de stat Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului, Maria Culeșov, director ADR Sud, Tudor Camerzan, primar al s. Filipeni, r-nul Leova și Andrei Sula, șef Departament Aprovizionare cu apă și canalizare Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică au discutat despre proiectele de infrastructură ce prevăd asigurarea populației cu apă potabilă, cu servicii de apeduct și canalizare.

Vedeti aici cum au reușit unele localități să asigure cetățenii cu astfel de servicii și care sunt următorii pași de făcut pentru crearea și buna funcționare a sistemelor de apă și canalizare din țara noastră.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Cristina Gherasimov

Un nou referendum pentru aderarea la UE? Gherasimov explică în ce condiții moldovenii s-ar putea prezenta la urne

La finalizarea procesului de negociere privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi necesar un nou referendum, dacă în Parlament nu va exista o majoritate constituțională (cel puțin 67 de mandate) pentru ratificarea tratatului de aderare și modificarea Constituției. Declarația a fost făcută de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV.

„Negocierile pe care le vom avea cu Uniunea Europeană vor ridica întrebarea dacă va mai fi nevoie de un nou referendum pentru aderare. Răspunsul depinde de actualul Parlament sau de cel care urmează să ratifice tratatul. Dacă vom avea o majoritate constituțională, nu va fi nevoie de referendum. Totuși, dacă Parlamentul va decide să meargă pe calea referendumului, se poate recurge la această opțiune”, a explicat Gherasimov.


Oficiala a subliniat că Republica Moldova a avut deja un referendum consultativ în 2024, însă rezultatul acestuia nu înlocuiește procedura obligatorie de ratificare a tratatului de aderare.
Cristina Gherasimov a menționat că procesul de ratificare a tratatului de aderare va implica și toate statele membre ale Uniunii Europene, care vor decide individual, fie prin vot parlamentar, fie prin referendum național.


„Am văzut atât exemple pozitive, cât și cazuri mai puțin fericite, cum a fost în 2014, în Olanda, când referendumul privind acordul de asociere cu Ucraina a eșuat, deși exista voință politică pentru ratificare”, a spus ea.


Vicepremiera a accentuat importanța dialogului cu societatea și a educației civice în perioada de pregătire pentru aderare.


„Este important să discutăm cu oamenii despre ce înseamnă Uniunea Europeană, nu doar despre beneficii, ci și despre provocări. Agricultorii, de exemplu, trebuie să înțeleagă că în UE ei sunt printre cei mai protejați și beneficiază de cele mai multe fonduri”, a precizat Gherasimov.


Ea a adăugat că procesul de integrare aduce reforme complexe, care pot genera nemulțumiri, dar și consolidarea unei societăți europene.


„Cu cât se apropie momentul aderării, cu atât reformele sunt mai profunde și mai dificile. Totuși, cetățenii Republicii Moldova au ales deja un viitor în pace, dezvoltare și prosperitate, un viitor pe care îl poate oferi doar integrarea noastră în Uniunea Europeană”, a conchis Cristina Gherasimov.


Amintim că la referendumul republican constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, desfășurat pe 20 octombrie 2024, 50,38% dintre alegătorii care au participat au votat „DA”, în timp ce 49,62% au votat „NU”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Federația de Lupte din Republica Moldova

Aur pentru Moldova: luptătorul Alexandrin Guțu, pentru a treia oară campion mondial U23

Luptătorul de stil greco-roman Alexandrin Guțu a obținut medalia de aur la Campionatul Mondial U23. Astfel, potrivit Comitetului Olimpic și Sportiv din Republica Moldova, sportivul a devenit pentru a treia oară consecutiv campion mondial U23.

Alexandrin Guțu a concurat la categoria de 82 kg. În finală, el l-a învins pe ucraineanul Ruslan Abdiiev și a devenit pentru a treia oară consecutiv campion mondial U23. Potrivit Federației de Lupte din Republica Moldova, înainte de a-l învinge pe ucraineanul Ruslan Abdiiev, Alexandrin Guțu a învins sportivi din Japonia, Kazahstan și Belgia.

Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale a declarat că, astfel, Alexandrin Guțu a completat pachetul de medalii la proba greco-romană pentru țara noastră la această ediție a Campionatului Mondial de lupte U23, după distincția de argint obținută de Vitalie Eriomenco și cea de bronz a lui Alexandru Solovei.

Competiția a avut loc în Serbia.

Amintim că Alexandrin Guțu a obținut celelalte două medalii în martie și octombrie ale anului 2023.

Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: Cum s-a consultat opoziția cu Sandu, de ce a mers șeful SIS în Găgăuzia și ce nu este în regulă cu vetting-ul avocaților

Consultări la Maia Sandu

În ajun, Președinta Maia Sandu a avut consultări privind candidatura la funcția de prim-ministru cu fracțiunile parlamentare din opoziție. În urma discuțiilor, Blocul «Alternativa» a anunțat că va decide dacă va susține candidatura lui Alexandru Munteanu, desemnat de PAS, după ce acesta își va prezenta programul și echipa de miniștri.

Liderul «Partidului Nostru», Renato Usatîi, a declarat că formațiunea sa va lua o decizie doar după ce va vedea echipa lui Munteanu. El a adăugat: «Singurul lucru îmbucurător este că domnul Munteanu vine din mediul de afaceri. Dar dacă jumătate din cabinet va fi format din oameni care nu deosebesc un coteț de găini de o combină, atunci vor îngropa orice prim-ministru».

La rândul său, liderul Partidului «Democrația Acasă», Vasile Costiuc, a spus că nu va susține candidatura lui Munteanu. Întrebat de ce întâlnirea sa cu Maia Sandu a durat doar câteva minute, Costiuc a răspuns că nu a venit «să coacă plăcinte».

Fracțiunea Partidului Comuniștilor a refuzat complet să participe la consultări, calificându-le drept «formale și inutile», întrucât partidul de guvernământ PAS și-a desemnat deja candidatul la funcția de premier.

Socialiștii, însă, potrivit lui Igor Dodon, au venit la consultările cu Sandu «din respect pentru interacțiunea dintre instituțiile statului». Fracțiunea PSRM «nu va susține niciun Guvern propus de actuala majoritate parlamentară».

Astăzi, conform programului anunțat de Președintă, urmează consultările Maiei Sandu cu fracțiunea partidului de guvernământ PAS.


Parlamentul: nou-veniți și veterani

Aproape jumătate dintre deputații noului Parlament (47 din 101) sunt la primul lor mandat. Pentru 43 de deputați, actualul mandat este al doilea sau al treilea, iar 11 au fost aleși de cel puțin patru ori.

În cazul lui Vladimir Voronin, actualul mandat este al nouălea, pentru Zinaida Greceanîi — al șaptelea, iar pentru Igor Dodon — al cincilea.

Cei mai mulți deputați noi provin din PAS — 22 din 55. În «Blocul Patriotic» sunt nouă debutanți, iar în Blocul «Alternativa» — patru din opt. În schimb, toți deputații de la «Democrația Acasă» și «Partidul Nostru» au intrat pentru prima dată în Parlament.

De altfel, în legislativ revine și Adrian Băluțel, ales pe lista PAS. El a renunțat la funcția de consilier prezidențial, preferând mandatul de deputat.


Ministra Agriculturii rămâne în funcție?

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, nu știe încă dacă va rămâne în funcție în noul Guvern sau dacă va opta pentru mandatul de deputat (pe lista PAS). Ea a declarat însă că va «continua să activeze în sectorul agrar», indiferent de funcția pe care o va ocupa.


Grosu despre reforma administrativ-teritorială

Între timp, liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declaratcă autoritățile trebuie să adopte «o decizie politică echilibrată» privind reforma administrativ-teritorială planificată, până la alegerile locale din 2027. Potrivit lui Grosu, reforma a fost amânată ani la rând din cauza «costurilor politice» asociate.

Despre ce este vorba, puteți afla în materialul «Cum va fi împărțită Moldova».


SIS și alegerile din Găgăuzia

Șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, a efectuat recent o vizită la Comrat, unde a avut o întâlnire închisă cu deputații și conducerea Adunării Populare a Găgăuziei (APG).

După întâlnire, Musteață a refuzat să ofere detalii, iar președintele APG, Dmitri Konstantinov, a declarat că s-a discutat despre organizarea viitoarelor alegeri în Adunarea Populară și despre dezvoltarea dialogului între Comrat și Chișinău.

Potrivit lui Konstantinov, «Serviciul de Securitate a dorit să afle… dispoziția oamenilor după alegerile parlamentare».


Vetting-ul avocaților

Inițiativa Maiei Sandu de a introduce vetting-ul avocaților a stârnit o reacție dură din partea comunității juridice. Sandu și-a motivat propunerea prin «abuzurile» și legăturile unor avocați cu mediul criminal.

Uniunea Avocaților a calificat această idee drept o atingere adusă independenței profesiei și o formă de presiune politică.

Despre ce nu este în regulă cu vetting-ul avocaților citiți în materialul «A depășit Maia Sandu linia roșie?».


Moldova și UE

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va efectua o vizită la Chișinău în perioada 6–7 noiembrie. Ea va discuta cu autoritățile moldovene despre demararea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și va susține un discurs în fața deputaților.

Deschiderea oficială a negocierilor, precum și detaliile tehnice și procedurale privind aderarea, au fost discutate la Summitul Consiliului European de la Bruxelles, a declarat președintele României, Nicușor Dan, care a participat la reuniune.


Noua ediție RealPolitik

În noul episod al emisiunii RealPolitik, intitulat «Ce știe Trump despre Moldova?», Newsmaker a discutat cu ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vladislav Kulminski, despre semnificația noilor sancțiuni americane împotriva companiei Lukoil, interesul (sau lipsa acestuia) lui Donald Trump față de problema transnistreană, dacă Trump ar putea pune presiune pe Putin și Zelenski, precum și despre alte subiecte de actualitate.


Agenda zilei, 24 octombrie:

  • 08:30 — Conferință de presă a ministrei Justiției;
  • 09:00 — Conferință de presă a ministrului Mediului;
  • 10:00 — Ședința Consiliului Municipal Chișinău;
  • 10:00 — Conferință de presă a ministrului Infrastructurii;
  • 11:00 — Conferință de presă a ministrului Afacerilor Externe.
screenshot

PAS a convocat Consiliul Politic Național al formațiunii. Grosu: a fost votată candidatura lui Munteanu

Consiliul Politic Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) s-a întrunit într-o ședință în seara zilei de 23 octombrie, înaintea consultărilor cu șefa statului pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Potrivit liderului PAS, Igor Grosu, a fost propusă și votată în unanimitate candidatura lui Alexandru Munteanu. Menționăm că PAS anunțase încă pe 14 octombrie că va înainta această candidatură către șefa statului, iar pe 16 octombrie Maia Sandu a recunoscut că ea a fost cea care l-a contactat personal pe Munteanu pentru a-l convinge să accepte postul.

În seara zilei de joi, Igor Grosu a declarat că „tocmai s-a terminat ședința Consiliului Politic Național al PAS”, unde a fost propusă și votată, unanim, candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru.

„Mâine (nota red. pe 24 octombrie) vom merge la președinta Maia Sandu pentru a-i propune candidatura domnului Munteanu. Considerăm că este un om care are profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale țării noastre și anume creștere economică”, a comunicat Igor Grosu.

Alexandru Munteanu a mulțumit partidului pentru încredere și a menționat că va depune toate eforturile pentru ca „să ne regăsim în marea familie europeană”. „Vă mulțumesc pentru încredere. E o mare onoare și responsabilitate pentru mine și mă voi strădui să onorez această provocare a vieții mele. Am să depun toate eforturile să lucrez pentru binele patriei, pentru Republica Moldova, să o dezvoltăm și să ne regăsim în marea familie europeană”, a spus Alexandru Munteanu într-o intervenție video alături de Igor Grosu.

Menționăm că joi, șefa statului, Maia Sandu, a avut consultări cu fracțiunile parlamentare privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. La consultări au participat Partidul „Democrația Acasă”, formațiunea „Partidul Nostru”, reprezentanții „Alternativa” și Partidul Socialiștilor. Partidul Comuniștilor a refuzat să participe la discuții. Vineri, 25 octombrie, la consultările cu șefa statului sunt așteptați reprezentanții PAS.

***

Amintim că, pe 14 octombrie, Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, care a obținut din nou majoritate parlamentară în urma alegerilor parlamentare, l-a desemnat pe Alexandru Munteanu candidat la funcția de prim-ministru. S-a întâmplat la o zi după ce Dorin Recean a anunțat că renunță la funcția de premier, dar și la mandat de deputat, pe care l-a obținut în urma alegerilor parlamentare din septembrie, pe lista PAS.

Pe 16 octombrie – după ce Curtea Constituțională a confirmat alegerile și a validat mandatele deputaților aleși – președinta Maia Sandu a recunoscut că l-a contactat personal pe Alexandru Munteanu pentru a-l convinge să accepte postul de prim-ministru: „Da, l-am sunat eu”, a declarat șefa statului la Realitatea. Alexandru Munteanu a confirmat că a acceptat propunerea de a prelua funcția de prim-ministru al Republicii Moldova după o discuție telefonică cu președinta Maia Sandu.

Menționăm că, pe 22 octombrie, a fost legal constituit Parlamentul de legislatură a XII-a. Totodată, au fost formate șase fracțiuni parlamentare. Potrivit legii, după acest pas, procesul continuă cu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Candidatul la funcția de prim-ministru are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta în plen lista miniștrilor și programul de activitate. Dacă obține majoritatea voturilor deputaților, Guvernul este învestit. În cel mult 14 zile de la vot, președintele țării semnează decretul, iar miniștrii depun jurământul.

facebook.com/ipismoldova

„Dependența energetică de Rusia a fost redusă practic la zero”. Kulminski explică de ce sancțiunile asupra Lukoil nu ne vor afecta

Ultimul pachet de sancțiuni al Statelor Unite, care vizează companiile ruse Rosneft și Lukoil, inclusiv filialele acestora, reprezintă un pas semnificativ pentru susținerea păcii și securității regionale. În același timp, impactul asupra Moldovei va fi neglijabil, datorită succesului politicii țării de reducere aproape totală a dependenței energetice de Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, în emisiunea „realpolitik” de la NewsMaker.

„Politica pe care o desfășoară astăzi Statele Unite, „pace prin putere”, corespunde pe deplin intereselor noastre, iar noi încercăm să ne aliniem cât mai mult posibil la aceasta, pentru că, repet, pacea reprezintă astăzi pentru noi prioritatea principală”, a declarat ambasadorul.

Kulminski consideră că sancțiunile își propun să demonstreze Rusiei că așteptările ei de expansiune geopolitică și de destrămare a Ucrainei sunt „iluzorii”. Cât despre impactul sacțiunilor asupra Moldovei, diplomatul a dat asigurări că măsurile nu vor afecta semnificativ țara, datorită eforturilor de diversificare energetică desfășurate în ultimii ani.

„Până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dependența energetică a Moldovei de Rusia era aproape totală. Astăzi, această dependență a fost redusă practic la zero, atât în ceea ce privește gazul, energia electrică, cât și întreaga piață energetică”, a explicat ambasadorul.

El a recunoscut că dacă dependența ar fi rămas la nivelul din 2020, Moldova ar fi avut mari dificultăți. Cu toate acestea, strategia bine gândită de reducere a dependenței face ca sancțiunile să fie, în schimb, un factor pozitiv.

„Rusia încă nu percepe semnalul că Moldova și Ucraina nu mai vor să o vadă drept hegemon în spațiul geopolitic al țărilor lor. Sancțiunile nu vor avea un impact major asupra Moldovei, dar vor influența pozitiv eforturile de stabilizare a păcii în regiune, ceea ce este esențial pentru noi. Acest fapt reprezintă, în general, un aspect pozitiv pentru Moldova”, a adăugat Vlad Kulminski.

Autoritățile responsabile din Republica Moldova, inclusiv Ministerul Energiei, monitorizează constant piața produselor petroliere, a declarat ministrul energiei în exercițiu, Dorin Junghietu. Oficialul a subliniat că majoritatea carburanților sunt importați din România, ceea ce asigură stabilitatea aprovizionării.

„Prin urmare, nu există premise ca Republica Moldova să rămână fără carburanți — motorină, benzină etc. Prețul este influențat de cotațiile globale, iar acest aspect nu depinde de factorii interni. ANRE se va pronunța în acest sens, însă instituția actualizează prețurile practic zilnic”, a menționat Junghietu.

Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: