Dezinformarea – amenințare la adresa securității naționale și a siguranței cetățenilor

Dezinformarea erodează încrederea în valorile societății democratice, iar oamenii expuși dezinformării pe timp îndelungat pierd încrederea nu doar în instituțiile democratice, dar chiar și în realizările progresul tehnico-științific. Mai mult, ei pot lua decizii în detrimentul securității naționale și a propriei siguranțe.

STOP FALS! – campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), explică în infograficul de mai jos cum anume  dezinformarea afectează securitatea și siguranța și cum putem micșora efectele negative ale dezinformării. #NuDezinformării #RaporteazăFalsurile

Securitatea națională și siguranța cetățenilor depind nu doar de autorități, dar și de implicarea fiecăruia dintre noi. Să ajutăm împreună adevărul să învingă în lupta cu dezinformarea, ca să fim siguri de viitorul nostru. Pentru asta, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

newtv.md

Ucraina cere convocarea Consiliului de Securitate al ONU, după atacul cu „Oreșnik”: Putin folosește o rachetă balistică drept răspuns la propriile halucinații

Autoritățile Ucrainei cere convocarea unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU, după atacul rusesc asupra orașului Lvov în care ar fi fost folosit o rachetă balistică „Oreșnik”. Anunțul a fost făcut de ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrei Sibiga, pe platforma X.

Andrei Sibiga a comunicat că, pe fondul bombardamentului rusesc cu „Oreșnik”, Kievul va iniția acțiuni internaționale: o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, ședință a Consiliului Ucraina-NATO și „răspunsuri” în cadrul UE, Consiliului Europei și OSCE.

Oficialul a menționat că, actualmente, autoritățile ucrainene informează partenerii americani și europeni cu privire la atacul Rusiei.

Sibiga a declarat că un astfel de atac în apropierea graniței UE și NATO este „o amenințare gravă la adresa securității continentului european”. „Este absurd că Rusia încearcă să justifice acest atac cu falsul „atac asupra reședinței lui Putin”, care nu a avut loc niciodată. Încă o dovadă că Moscova nu are nevoie de motive reale pentru teroarea și războiul său. Putin folosește o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM) în apropierea graniței UE și NATO drept răspuns la propriile halucinații — aceasta este cu adevărat o amenințare globală. Și necesită răspunsuri globale”, a adăugat el.

Amintim că, în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, armata rusă a comis un atac masiv asupra Ucrainei. În urma bombardamentelor, la Kiev, cel puțin 4 persoane au fost ucise, iar altele 24 au fost rănite. La Lvov au fost raportate mai multe explozii, urmate de incendii.

Ministerul Apărării al Rusiei a confirmat loviturile din noaptea trecută, menționând că a fost utilizat inclusiv „sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie Oreșnik”. Instituția a declarat că bombardamentele au fost „un răspuns” la presupusul atac asupra reședinței președintelui rus Vladimir Putin din Valdai, de care Moscova acuză Ucraina. Anterior, Kievul a catalogat învinuirile Moscovei privind pretinsului atac drept „o minciună”, iar președintele SUA, Donald Trump, a declarat că verificările efectuate de autoritățile americană arată că afirmațiile autorităților ruse nu se confirmă.

Maia Sandu condamnă atacul Rusiei în Ucraina: „Acest război se apropie tot mai mult de Europa”

Președinta Maia Sandu a condamnat atacul Federației Ruse cu racheta balistică Oreșnik asupra Ucrainei, din noaptea trecută. Șefa statului a calificat lovitura, într-o reacție pe rețelele de socializare, drept un „act de teroare”, menit să intimideze Ucraina, și a reiterat solidaritatea Republicii Moldova cu țara vecină.

„Condamnăm ferm lansarea de către Rusia a unei rachete Oreșnik împotriva Ucrainei — care a lovit infrastructura energetică și locuințe civile. Acest act de teroare are drept scop intimidarea Ucrainei și a partenerilor săi. Acest război se apropie tot mai mult de Europa și reprezintă un pericol pentru noi toți. Suntem uniți alături de Ucraina”, a scris Maia Sandu pe X (fosta Twitter).

Precizăm că, în urma atacului Federației Ruse din noaptea de 8 spre 9 ianuarie, cel puțin patru persoane și-au pierdut viața, iar alte 24 au fost rănite la Kiev. La Liov au fost raportate mai multe explozii, urmate de incendii. Autoritățile ucrainene au anunțat că, cel mai probabil, orașul a fost vizat de un atac cu racheta balistică „Oreșnik”.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a declarat că loviturile din noaptea trecută ar fi fost un „răspuns la un atac terorist al regimului de la Kiev” asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod. Moscova a confirmat că în operațiune a fost utilizat inclusiv „sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie Oreșnik”. Reamintim, Ucraina a respins acuzațiile Kremlinului anterior și le-a catalogat ca fiind „o minciună”.

Atacul a fost condamnat, în cursul zilei de 9 ianuarie, și de premierul Alexandru Munteanu, dar și Ministerul Afacerilor Externe. Chișinăul a condamnat atacul rusesc cu rachetă Oreșnik și și-a exprimat solidaritatea cu Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Presa: Petrolierul reținut de SUA ar avea legături cu oligarhul moldovean Ilan Șor

Tancul petrolier Marinera, reținut pe 7 ianuarie de forțele americane în Oceanul Atlantic, este legat de aliați vechi ai Kremlinului – fostul deputat ucrainean Viktor Baranski și oligarhul moldovean fugar Ilan Șor. Despre aceasta au scris proiectul „Sistema” și „Radio Svoboda”.

Paza de coastă a SUA a reținut nava Marinera (anterior – Bella 1) în partea de nord a Oceanului Atlantic, după o urmărire care a durat aproximativ două săptămâni și jumătate. În acest timp, tancul și-a schimbat pavilionul din cel al Guyanei în cel rusesc.

Potrivit informațiilor Ministerului Transporturilor al Federației Ruse, tancul Marinera a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc în a patra zi a urmăririi – pe 24 decembrie. S-a schimbat și proprietarul navei – în locul companiei turcești, aflate sub sancțiunile SUA, a venit firma „Burevestmarin”, înregistrată în Rusia și condusă de omul de afaceri Ilya Bugai.

Potrivit „Novaya Gazeta Europa”, din 2018 Bugai ocupă și funcția de director general al companiei „Rusneftehimtorg”, care se ocupă cu comerțul de produse petroliere. În 2020, compania a câștigat 4 miliarde de ruble, apoi veniturile sale au scăzut semnificativ, iar în 2024 a înregistrat pierderi.

După cum a aflat publicația „Vajnîe istorii”, proprietarul companiei „Rusneftehimtorg” este omul de afaceri din Sevastopol Andrei Sviripa — cetățean rus, care a avut și cetățenie ucraineană. Potrivit proiectului „Sistema”, această companie este legată de fostul deputat al consiliului orașului Odesa, Viktor Baranski, precum și de structuri apropiate oligarhului moldovean Ilan Șor.

***

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019. Unele investigații jurnalistice au arătat că acesta, care este și cetățean israelian, s-a stabilit inițial în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci s-ar afla în Federația Rusă.

În luna mai 2025, ministra Afacerilor Interne a declarat că Moscova nu reacționează la cererea Chișinăului de extrădare a lui Ilan Șor.

Amintim că în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Tudor Mardei | NewsMaker

Premierul Alexandru Munteanu condamnă utilizarea rachetei balistice Oreșnik de către Rusia: „Moldova este solidară cu Ucraina”

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a condamnat ferm utilizarea de către Federația Rusă a rachetei balistice Oreșnik în atacurile masive desfășurate în noaptea trecută asupra Ucrainei. Șeful Guvernului a reiterat, într-o postare pe platforma X,  solidaritatea Republicii Moldova cu Ucraina și sprijinul Chișinăului pentru o pace justă.

„Condamnăm ferm utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreșnik în atacurile brutale desfășurate peste noapte asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat locuitorii din Kiev, Liov și Krivoi Rog fără electricitate și apă. Republica Moldova este solidară cu Ucraina și susține o pace justă”, a scris premierul pe X (fosta Twitter).

Precizăm că, în urma atacului Federației Ruse din noaptea de 8 spre 9 ianuarie, cel puțin patru persoane și-au pierdut viața, iar alte 24 au fost rănite la Kiev. La Liov au fost raportate mai multe explozii, urmate de incendii. Autoritățile ucrainene au anunțat că, cel mai probabil, orașul a fost vizat de un atac cu racheta balistică „Oreșnik”.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a declarat că loviturile din noaptea trecută ar fi fost un „răspuns la un atac terorist al regimului de la Kiev” asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod. Moscova a confirmat că în operațiune a fost utilizat inclusiv „sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie Oreșnik”. Reamintim, Ucraina a respins acuzațiile Kremlinului anterior și le-a catalogat ca fiind „o minciună”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Atac masiv asupra Ucrainei, inclusiv cu Oreșnik? Rusia: „Răspuns la atacul asupra reședinței președintelui Federației Ruse”

Ucraina a raportat un atac masiv al Rusiei în noaptea de 8 spre 9 ianuarie. La Kiev s-a anunțat despre 4 morți și 24 de răniți. La Lvov s-au raportat explozii și s-a anunțat că, cel mai probabil, orașul a fost atacat cu racheta balistică „Oreșnik”. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a declarat că, noaptea trecută, a „răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod” și au fost efectuate bombardamente inclusiv cu „sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik””.

Ce se comunică în Ucraina

Pe 8 ianuarie, către ora 24:00, primarul din Lvov, Andrei Sadovoi, a anunțat că în oraș se aud explozii. „Dacă a fost vorba despre „Oreșnik” – momentan nu se știe. Informațiile vor fi furnizate de militari”, a scris Sadovoi pe o rețea de socializare. El a mai spus că a fost atacat un obiect de infrastructură critică și a izbucnit un incendiu.

În dimineața zilei de 9 ianuarie, primarul a raportat, cu referire la forțele aeriene ale țării, că lovitura asupra orașului a fost efectuată cu o rachetă balistică. „Ținta aeriană se deplasa pe o traiectorie balistică cu o viteză de aproximativ 13 mii de kilometri pe oră — aceasta este o viteză extrem de mare. Acesta este primul caz de utilizare a unui astfel de tip de lovitură asupra Lvov de la începutul războiului la scară largă. Orașul se află la mai puțin de 70 de kilometri de granița cu Uniunea Europeană. Este un semnal clar pentru partenerii noștri internaționali: războiul Rusiei nu se oprește în fața niciunei granițe. Între timp, Ministerul Apărării al inamicului declară că acest „Oreșnik” ar fi „răzbunare” pentru un presupus atac asupra reședinței dictatorului rus. Nimic nou din partea unei țări de ucigași și mincinoși”, a adăugat primarul.

Forțele aeriene ale Ucrainei au declarat că „tipul rachetei cu care agresorii ruși au atacat orașul va fi stabilit după examinarea tuturor elementelor acesteia”.

La Kiev, urmare a atacului nocturn, s-a raportat despre 4 morți și 24 de răniți. Conform poliției, printre cei decedați este un lucrător medical, iar printre răniți – angajați ai Serviciului de Situații de Urgență.

Ce declară Rusia

Ministerul rus al Apărării a declarat că noaptea trecută, „ca răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod”, forțele armate „au efectuat o lovitură masivă cu armament de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune, de pe platforme terestre și maritime, inclusiv cu sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik”, precum și cu drone de atac, asupra unor obiective de importanță critică de pe teritoriul Ucrainei”.

„Obiectivele loviturii au fost atinse. Au fost distruse obiective de producere a dronelor, care au fost utilizate în cadrul atacului terorist, precum și obiective ale infrastructurii energetice care asigurau funcționarea complexului militar-industrial al Ucrainei. Orice acțiuni teroriste din partea regimului criminal ucrainean nu vor rămâne nici pe viitor fără răspuns”, se arată în declarația Ministerului rus al Apărării.

***

Amintim că, pe 29 decembrie, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că Ucraina a atacat cu drone una dintre reședințele oficiale ale președintelui rus din regiunea Novgorod, însă Rusia le-a distrus fără a provoca prejudicii. Lavrov a declarat că atacul nu va rămâne fără răspuns și a sugerat că trecerea autorităților ucrainene la o „politică a terorismului de stat” ar putea determina Kremlinul să-și revizuiască poziția de negociere.

Președintele Ucrainei a calificat afirmația despre atac drept „o minciună”, susținând că principalul obiectiv al Kremlinului este să întrerupă „realizările muncii comune” ale Ucrainei cu Trump.

Liderul american a declarat că informația despre atac „l-a înfuriat foarte mult”, că „acum nu este momentul” pentru astfel de operațiuni și a recunoscut că Washingtonul nu deține dovezi că raidul cu drone a avut loc cu adevărat, a relatat Meduza. Ulterior, Trump a spus că nu crede afirmațiile Moscovei cu privire la pretinsul atac ucrainean.

Publicația The Wall Street Journal a scris, cu trimitere la sursele sale, că Agenția Centrală de Informații (CIA) a SUA consideră că Ucraina nu a încercat să atace reședința lui Putin. CIA a ajuns la concluzia că, în noaptea de 29 decembrie, dronele ucrainene au încercat să atace un obiectiv militar în aceiași regiune cu reședința în cauză, însă ținta nu se află în apropierea acesteia.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: