Directorul AEE, Alexandru Ciudin: „E destul să privim peste Prut și e clar ce putem face în regenerabile. Iar Prutul nu oprește vântul sau soarele”
Full Article 17 minutes read

Directorul AEE, Alexandru Ciudin: „E destul să privim peste Prut și e clar ce putem face în regenerabile. Iar Prutul nu oprește vântul sau soarele”

Oamenii de știință afirmă că până în anul 2050, întreaga planetă va consuma cu 80% mai multă energie decât în prezent. Exploatarea în exces a resurselor naturale și riscul de a le epuiza, determină statele să ia măsuri urgente pentru a redresa situația. O alternativă este utilizarea surselor de energie regenerabilă.

Republica Moldova are o climă favorabilă pentru a valorifica resursele regenerabile, cum ar fi soarele și vântul, iar o politică calculată și atragerea investițiilor în acest domeniu ar impulsiona economia țării și ar diminua dependența de importurile de resursele energetice. Discutăm despre acest subiect cu directorul AEE, Alexandru Ciudin.

 – Cum poate energia regenerabilă să contribuie la securitatea energetică a statului?

– Fără îndoială, în măsura în care energia regenerabilă contribuie la reducerea utilizării combustibililor fosili, adică petrol și gaze, desigur, astfel participă indirect la creșterea securității energetice și la diversificarea mixului energetic în stat.

– Cum se subvenționează energia regenerabilă în Moldova?

– În general, la nivel global există o dispută aprigă când vine vorba de subvenții în domeniul energiilor regenerabile. Cred că trebuie să fim foarte atenți atunci când statul intervine în domeniul afacerilor, mai ales într-un business care este destul de rentabil și este unul de viitor. Fiecare stat își construiește propriul cadru legal și financiar privind promovarea surselor de energie regenerabilă.

De obicei, la nivelul experienței internaționale, sprijinul este oferit, în general, prin prețuri de vânzare garantate: tarife fixe sau prețuri fixe. Ambele scheme de sprijin oferă un tarif/un preț garantat pentru un număr anumit de ani. În ceea ce privește aceste două opțiuni de sprijin, cele mai întâlnite metode prin care un stat alocă noi capacități pentru sursele regenerabile de energie sunt cererile de exprimare a interesului (participanții solicită atribuirea unui contract de producere a energiei electrice) și licitațiile publice (participanții sunt contractați printr-o procedură competitivă). Și la noi în Republica Moldova, prin intermediul acestor scheme de sprijin, statul garantează un preț fix și un tarif fix, pe o perioadă de 15 ani. Un mecanism de sprijin alternativ este utilizarea certificatelor de origine comercializabile, pe care statul le emite ca dovadă a faptului că energia electrică în cauză a fost produsă din surse regenerabile.

De asemenea, unele state mai dezvoltă și mecanisme financiare de susținere și pot atrage investitori prin garantarea împrumuturilor sau oferind credite cu dobândă redusă, granturi pentru investiții sau stimulente fiscale. În premieră, în anul 2020, ANRE a emis tarife garantate pentru producătorii de energie regenerabilă, pentru instalaţiile mici cu capacităţi sub 4 MW în cazul energiei eoliene și 1 MW în cazul altor tehnologii, folosind principiul primul venit – primul servit. La sfârșitul lunii februarie a anului precedent, mai mulți antreprenori au participat la procedura lansată de ANRE privind tarifele fixe și au obținut statutul de producător eligibil, fiind alocate în cursul anului 2020 întreaga capacitate disponibililă la categoriile – energie eoliană (20MW) și solar fotovoltaic (15 MW).

– De ce se dezvoltă atât de greu acest domeniu în Republica Moldova?

– Unul dintre motive este, în opinia mea, istoricul sistemului energetic moldovenesc, care este dependent în proporție de 80% de importuri, care nu a prins la timp cu alte state acel val al transformării către energia regenerabilă. În plus, promovarea domeniului energiei regenerabile este mai slabă în țara noastră decât în ​​alte state europene. Al doilea motiv este că, spre deosebire de multe state din UE, nu au existat condiții de dezvoltare a domeniului de la nivelul de jos, nu de la nivelul guvernamental. În multe state din UE, înainte de a se începe construcția parcurilor eoliene sau fotovoltaice, pe care le admirăm cu toții din avion când mergem în unul din aceste state, administrațiile publice locale și municipalitățile au construit primele centrale electrice din SER. Acest fapt a creat o încredere puternică în sursele regenerabile de energie din partea societății și mediului de afaceri.

– Prețurile la tehnologiile regenerabile au scăzut brusc în ultimii ani. Știm că statul sprijină instalațiile mici pe acoperișurile rezidențiale și observăm că multe case private sunt, încetul cu încetul, acoperite cu panouri solare. Are statul vreo strategie de dezvoltare a acestor proiecte?

– Când vine vorba despre panouri fotovoltaice pe acoperișuri, vorbim despre cea mai simplă metodă de a produce energie electrică pe care o poate implementa fiecare cetățean. Deci, nu există nici o restricție administrativă sau de orice altă natură care ar împiedica un cetățean să-și instaleze panouri fotovoltaice pe acoperiș și să beneficieze de mecanismul de support „contorizare netă”. Cu toate acestea, unicul impediment este că fiecare persoană trebuie să-și asume cheltuielile pentru construcția centralei electrice și această instalație nu trebuie să depășească 200 kw putere instalată. Astfel, statul garantează că dacă centrala electrică a unui beneficiar a produs mai multă energie electrică decât a consumat, atunci furnizorul de energie electrică este obligat să facă soldul lunar al energiei livrate în reţeaua electrică şi al celei consumate din reţea, iar diferenţa de cantitate va fi inclusă în contul persoanei respective pentru a fi utilizată în lunile următoare. Totodata, dacă beneficiarul va consuma mai multă energie decât va produce, atunci el trebuie să achite diferența dintre consum și producere.

– În comparație cu alte țări occidentale, totuși sprijinul oferit de statul nostru este unul modest. Cum comentați situația?

– Principala diferență în sprijinul acordat de statul nostru și alte state, de exemplu, Germania care are o economie incontestabil mai dezvoltată, este că acolo se practică subvenționarea proiectelor SER. Acest factor influențează foarte mult calculul rentabilității investițiilor. Este o situație atunci și îți elaborezi un plan de afaceri și ai garanția că vei vinde energie electrică la un tarif fix pe o perioadă de 15 ani, și ai o altă situație când ești subvenționat la procurarea unei stații electrice, și aștepți să vezi dacă se merită sau nu să vinzi energia electrică. România a mers pe aceeași cale, de subvenționare a instalării capacităților de generare din sursele de energie regenerabilă și s-a confruntat cu problema dezechilibrului în sistemul energetic, când există supraproducție de energie în zilele însorite și deficit în timpul nopții.

Pentru stațiile electrice de pe acoperișurile rezidențiale, acest mecanism poate fi nerentabil din start, dacă nu există surse combinate de SER cu capacități de stocare a energiei. În acest caz, dacă nu aveți un acumulator care ar stoca energia electrică, rentabilitatea dumneavoastră s-ar limita doar la consumul propriu direct de la stația electrică. Astfel, trebuie să aveți un consum continuu. Deci, investiția dumneavoastra va da roade numai dacă sunteți capabili să consumați propria energie electrică. Așadar, putem concluziona că nu există o schemă de sprijin ideală din partea statelor, ce ar fi optimă și i-ar împăca pe toți (statul/privatul) indiferent de țara unde se implementează.

– Care este potențialul surselor regenerabile pe teritoriul Republicii Moldova?

– Republica Moldova are un potențial enorm pentru valorificarea surselor de energie regenerabilă. Într-un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, IRENA, se menționează că, în Europa de Sud-Est, producţia de energie electrică din surse regenerabile competitive din punct de vedere al costurilor, prin tehnologia eoliană, poate furniza până la 21 GW. Totodată, studiile cercetătorilor moldoveni au arătat că, la înălţime de 50 m deasupra nivelului solului, suprafaţa teritoriului în care viteza medie anuală depăşeşte 4 m/s reprezintă 98,21%, iar la înălţimea de 100 m – suprafaţa teritoriului cu viteze ale vântului cuprinse între 5-8 m/s reprezintă 98,7% din teritoriul Republicii Moldova. Potențialul mediu anual al energiei solare în Republica Moldova a fost estimat la un nivel destul de ridicat – 1200 kWh/m. Aceste cifre confirmă că avem un potențial enorm. Totodată, un obstacol pe care îl văd eu, în timpul apropiat, va fi nivelul de acceptare a societății noastre pentru construcția parcurilor fotovoltaice la scară largă.

– Așadar, în linii generale, principalul obstacol în dezvoltarea sectorului în țara noastră nu ține de condițiile climaterice?

– Desigur că nu. În același timp, nu ne putem compara cu țările unde potențialul este mult mai înalt decât în Moldova. Nu avem mare pe care să construim parcuri eoliene off-shore, dar pe de altă parte e destul să privim peste Prut și să vedem parcuri eoliene construite pe dealurile de pe celălalt mal al râului. Deci, Prutul nu este un obstacol și nu încetinește vântul, pâna la urmă, în mare parte, ține de voința și posibilitățile noastre.

– Scepticii ne spun că energia electrică produsă din surse regenerabile este mai scumpă decât cele convenționale, cum comentați?

– Este adevărat că prețul pe care îl plătim astăzi pentru energia electrică este destul de mare. Dar vreau să menționez că și prețurile la tehnologiile regenerabile au scăzut esențial. Este cert un lucru, costul la energia electrică produsă din sursele regenerabile de energie nu poate fi comparat cu costurile energiei produsă din centralele electrice pe cărbune sau pe gaz. Sunt de părerea că în costul energiei produse din centrale care folosesc combustibil fosil, trebuie să includem și aspectul impactului negativ asupra mediului și dependența țării noastre de importul la resurse energetice. Așadar, dacă nu vom lua în considerare aceste două aspecte, nu vom ajunge niciodată un stat independent energetic și prietenos mediului înconjurător.

Costurile mai mici la energie, în procesul de tranziție către energia regenerabilă, sunt evidente în sectoarele rezidențial, comercial și industrial, în special la instalarea propriilor panouri solare sau la utilizarea turbinelor eoliene la scară mai mică. Cu siguranță, instalarea unei centrale care utilizează energia regenerabilă necesită investiții inițiale semnificative, dar după instalare, acestea sunt ieftine de operat, adică, costurile de operare sunt semnificativ mai mici. Pe termen lung, acest lucru poate duce la prețuri mai stabile ale energiei, deoarece este asigurată independența energetică.

– Știm cu toții că sistemul energetic trebuie echilibrat atunci când vorbim de SER. Cum rezolvăm această problemă?

– Sursele de energie regenerabile demult nu se mai bazează doar pe teorii. Europa produce, în prezent, 30% din electricitate din surse regenerabile. Aproape jumătate din aceste surse sunt variabile, dar în pofida acestui fapt, rețelele naționale ale statelor reușesc să se echilibreze. Într-adevar, sursele regenerabile, precum sunt cele eoliene și fotovoltaice, implică problema echilibrării sistemului național electroenergetic. Iată de ce în cazul când se planifică creșterea ponderii SER, guvernul analizează toate soluțiile de echilibrare a sistemului la costuri accesibile.  Când piața energetică din țară va deveni una funcțională, pentru producătorii eligibili va interveni obligația de comercializare a energiei electrice „verzi” pe piață, prin trecerea la contractele pentru diferențe, inclusiv ei vor fi responsabili pentru echilibrare. Există exemplul a mai multor țări în care resursele intermitente au o pondere mai mare decât în ​​țara noastră, și aceasta înseamnă că rețeaua noastră națională poate absoarbe capacități mult mai mari decât ceea ce este planificat astăzi în acest domeniu, fără a fi făcute modificări semnificative.

– Credeți că o țară poate să fie autonomă și să producă energie electrică sută la sută din regenerabile. Este posibil aceasta, luând în considerare că soarele strălucește doar ziua, iar eolienele se rotesc doar când este vânt?

– Sursele de energie regenerabile nu sunt doar soarele și vântul, deși ponderea lor este considerabilă, fiindcă sunt tehnologii ieftine. Fiecare țară are resurse naturale proprii, unele țări se bazează pe energia geotermală sau pe parcurile eoliene offshore – vântul maritim este foarte stabil – din pacate, nici unul, nici altul, nu se referă la noi. Hidroenergia este, de asemenea, o sursă regenerabilă foarte fiabilă, la fel ca și biomasa. Un sistem energetic bazat pe resurse regenerabile nu poate fi construit într-o zi sau două, transformarea durează douăzeci, treizeci de ani, și în acest timp atât producția, cât și consumul se adaptează.

– Totuși statele vor putea să-și asigure în viitor 100% consumul de energie din SER sau vor fi dependenți în continuare de resursele energetice convenționale?

– Cred că în viitor, fiecare stat își va putea asigura independența energetică prin valorificarea SER. Chiar și țările care nu au resurse naturale vor reuși, deoarece necesitatea utilizării acestor resurse este în continuă descreștere. Știm cu toții că argintul și aluminiul sunt resurse primordiale din componența panourilor fotovoltaice, însă tehnologia astăzi a avansat atât de mult, încât în panou este utilizat un fir de argint cât un fir de păr al unui om. Statele vor construi centrale electrice bazate pe SER, luând în considerare, bineînteles, resursele regenerabile disponibile. De exemplu, Norvegia va valorifica hidroenergia, iar Costa Rica centralele eoliene offshor. În prezent, suntem martorii unui fenomen interesant în lume, când statele își trasează ținte ambițioase privind trecerea la energia verde. Ceva timp în urmă aceste ținte păreau a fi exotice, astăzi acest fenomen a luat amploare. De exemplu, chiar recent, statul California, din SUA, care este a cincea cea mai mare zonă industrială din lume, s-a angajat să realizeze obiectivul de 100% energie regenerabilă.

– O problemă pentru utilizarea energiei regenerabile este stocarea energiei, cum o rezolvăm?

– Această problemă poate fi rezolvată în mare parte prin interconectarea sistemelor energetice dintre mai multe state. Totodată, trebuie să înțelegem că procesul de construcție a capacităților de stocare a energiei nu va putea fi controlat, el se va dezvolta de sine stătător. De exemplu, o soluție ar fi depozitarea energiei electrice în acumulatoarele mașinilor electrice, care au o pondere din ce în ce mai mare. La fel, se observă o tendință de a instala pe casele rezidențiale sisteme solare integrate cu acumulatoare. Astfel, trebuie să înțelegem că nu vor exista 2-3 locuri de stocare, așa cum ne imaginăm noi, ci o rețea compusă dintr-o mulțime de sisteme de acumulare.  În Australia, de exemplu, s-a construit un camion uriaș, care este el însuși un rezervor de stocare a bateriei și care poate fi amplasat acolo unde sunt stațiile de producere a energiei electrice.

– Care este durata de viață a unei turbine eoliene sau a unui panou fotovoltaic?

– Pentru ambele tehnologii, producătoriii dau o garanție între 25 și 30 de ani, cu toate că panourile fotovoltaice pot funcționa în unele zone ale globului și mai mulți ani. Tehnologia fotovoltaică este, de fapt, la fel de veche ca turbinele cu aburi. Primele celule solare au fost asamblate încă pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Dar la acel moment nu era necesitatea de a le produce în masă, fiindcă în lume nu exista o cerere de energie, precum o avem astăzi.

– Ce inovații tehnice ne așteaptă în viitor în materie de surse regenerabile?

– Cu siguranță, generațiile viitoarelor panouri fotovoltaice vor fi mai eficiente, iar generațiile viitoare de turbine eoliene vor fi mai ecologice, pentru că se va reduce zgomotul produs și probabil vor avea capacități mai mari.

– De cât timp este nevoie ca Republica Moldova să impulsioneze tranziția spre o energie durabilă? Ce stat ar trebui să ne fie un exemplu?

– Cred că în Republica Moldova tranziția energetică se va realiza pe perioada unei generații. Pot să vă comunic cu certitudine că astăzi Guvernul depune toate eforturile necesare ca să ne aliniem la cele mai înalte standarde ale statelor europene. Astfel, în prezent se află în consultări modificarea hotărârii de Guvern privind aprobarea limitelor de capacitate, cotelor maxime și categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile. Modificările prevăd majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente, precum instalații fotovoltaice și eoliene, de la 140 MW, la 250 MW, care vor fi disponibile până-n 2025. În cee ce privește tehnologiile non-intermitente, propunerea este de a crește cota de 28 MW la 200 MW, pentru același interval de timp. Cantitatea de energie electrică care va fi produsă, ar garanta atingerea unei ponderi a energiei electrice „verzi” în consumul final brut de energie electrică de cca. 34%, până-n 2025. Totodată, aș vrea să mă refer aici la Germania, care și-a stabilit obiectivul de a-și acoperi 98% cu SER din necesarul său de energie, nu doar electricitate, ci energie în general, până în 2050. Astăzi, această țară își asigură circa 35% din necesitățile sale din surse regenerabile, în mare parte prin eoliene și solare. Până la sfârșitul anului viitor, nemții intenționează să oprească centralele nucleare, iar centralele termice le vor opri până-n 2038, axându-se pe parcurile eoliene offshore și pe producția de hidrogen, care va înlocui, în mare măsură, benzina și motorina.

– Ce alte beneficii poate obține sectorul energetic moldovenesc odată ce va trece la energia regenerabilă? Ce le-ați spune scepticilor? 

– Mă tem că nimic nu îi poate convinge pe sceptici. Dar sper că greșesc. Cred că cel mai convingător argument este necesitatea de a proteja mediul. Avem dreptul să trăim într-un mediu care ne este prietenos și să nu lăsăm oamenii să moară din cauza smogului sau al altor poluanți atmosferici. Aceasta se poate de realizat numai dacă eliminăm treptat emițătorii de gaze cu efect de seră. Încălzirea globală a devenit o realitate. Este suficient să ne uităm pe fereastră și să vedem ce ierni avem acum. Astăzi nu este posibil ca să trecem în totalitate la energia alternativă, deoarece acest lucru poate duce la un dezechilibru în securitatea energetică, și poate pune sub pericol livrarea neîntreruptă a energiei electrice către consumatori. Astăzi noi trebuie să tindem spre diversificarea producerii energiei, să promovăm cogenerarea, să utilizăm mai puțin gazul și mai mult biogazul și să construim mai multe centrale electrice care să utilizeze SER.

Este foarte important să îmbunătățim, în fiecare zi, eficiența energetică în activitățile noastre economice și casnice. Nu în zadar se spune că cea mai ieftină energie este cea pe care o economisim. Sunt convins că aceste provocări ale viitorului trebuie abordate în mod pragmatic, și nu ideologic. Este imposibil astăzi să eliminăm gazul din sectorul energetic moldovenesc. Este imposibil să producem astăzi 100% de energie din surse regenerabile. Și totuși, eu aș adresa o întrebare retorică tuturor consmatorilor, factorilor de decizie, mediului asociativ – continuăm să achităm facturile la energie pentru energia importată din alte state sau merită să achităm cu câțiva bănuți mai mult, dar să plătim pentru energia produsă aici, acasă, în Republica Moldova? Fiecare dintre noi ar trebui să raspundă la această întrebare. Personal, fără a neglija importanța energiei convenționale, aș miza pe energia viitorului și pe autonomia energetică a statului nostru.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: