Facebook/Promo-LEX

Disponibil nu doar în Canada și SUA și cu avizul Comisiei de la Veneția. Asociația Promo-LEX, opinie despre votul prin corespondență

Asociația Promo-LEX susține implementarea votului prin corespondență la alegerile din această toamnă, dar crede că pilotarea acestuia doar pentru alegătorii din SUA și Canada nu se conformează principiilor fundamentale ale sufragiului universal și egal. Asociația consideră că votul prin corespondență ar trebui să fie disponibil tuturor alegătorilor. În plus, Asociația a spus că este o lacună consultarea publică a proiectului înainte de adoptarea acestuia. În același timp, Promo-LEX crede că proiectul de lege necesită obținerea unei opinii pozitive inclusiv din partea Comisiei de la Veneția. 

Asociația Promo-LEX a emis o opinie cu privire la proiectul de Lege privind pilotarea votului prin corespondență, document ce urmează să fie prezentat pe 7 martie în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova. „Această opinie subliniază o serie de îngrijorări și recomandări esențiale”, a evidențiat Promo-LEX.

Potrivit Asociației, contextul inițiativei de pilotare a votului prin corespondență este esențial pentru înțelegerea necesității unei asemenea măsuri.

Alegerile recente, în special cele prezidențiale din 2020 și parlamentare anticipate din 2021, au evidențiat o participare semnificativă a cetățenilor moldoveni din diaspora. Cu toate acestea, provocări precum cozi lungi și epuizarea buletinelor de vot au subliniat necesitatea unor mecanisme alternative de votare. Promo-LEX subliniază importanța adoptării votului prin corespondență ca o soluție viabilă, recunoscând practica internațională și necesitatea de a asigura dreptul la vot pentru toți cetățenii moldoveni, indiferent de locul în care se află”, se arată într-o declarație a Asociației.

Asociația a observat „o serie de aspecte problematice și lacune în proiectul de lege prezentat”. „Una dintre principalele preocupări este legată de universalitatea și egalitatea votului. Propunerea de a limita pilotarea votului prin corespondență doar pentru alegătorii din SUA și Canada nu se conformează principiilor fundamentale ale sufragiului universal și egal. Astfel, Asociația Promo-LEX consideră că votul prin corespondență ar trebui să fie disponibil tuturor alegătorilor care doresc să utilizeze această metodă alternativă de vot”, a comunicat Promo-LEX.

Cu privire la proiectul de lege prezentat, Asociația a spus că este necesară impunerea unor „măsuri suplimentare pentru a preveni presiunile externe, corupția și fraudarea votului prin corespondență.”

În plus, experții Promo-LEX aduc în atenție lacunele și incertitudinile din procesul de elaborare a proiectului de lege, cerând consultare publică înainte de adoptarea acestuia. Recomandările organizației vizează îmbunătățirea proiectului de lege în conformitate cu principiile democratice și electorale, inclusiv prin obținerea unei opinii pozitive din partea organismelor internaționale relevante, precum Comisia de la Veneția și OSCE/BIDDO”, a adăugat Asociația.

În concluzie, Asociația Promo-LEX a declarat că își exprimă susținerea pentru implementarea votului prin corespondență, dar subliniază necesitatea unei abordări riguroase și transparente în procesul de elaborare și adoptare a legii.

Cetățenii moldoveni vor fi chemați, în această toamnă, la urnele de vot, pentru a alege președintele țării. În aceeași zi ar urma să fie organizat, în paralel, și referendumul privind aderarea țării noastre la UE, anunțat de șefa statului. Deputații Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) au votat, la sfârșitul anului trecut, modificarea Codului Electoral, care să permită organizarea celor două plebiscite în aceeași zi. Potrivit șefei statului, alegerile ar putea fi organizate, cel mai probabil, în luna octombrie. Totuși, o decizie în acest sens nu a fost, deocamdată, luată. Maia Sandu a anunțat la 3 ani de mandat că va candida, la toamnă, pentru un nou mandat de președinte.

Pe 28 februarie 2024, liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a declarat că guvernarea pregătește implementarea votului prin corespondență „pentru a-i asigura Maiei Sandu victoria în alegerile prezidențiale din primul tur”. „În președinție s-ar coace o strategie de a organiza vot prin corespondență, însă doar pentru o parte din cetățenii Republicii Moldova stabiliți peste hotare, mai exact pentru cei din Canada și SUA”, a precizat Usatîi. Atunci, NewsMaker a solicitat un comentariu de la Președinție, care a spus că nu va comenta declarațiile politicianului.

Pe 29 februarie, președinta Maia Sandu a spus că Moldova ar putea pune în aplicare votul prin corespondență la alegerile din această toamnă, adăugând că guvernarea deja poartă discuții în vederea modificării Codului Electoral. Întrebată dacă autoritățile vor reuși să facă modificările necesare, cu doar jumătate de an până la alegeri, președinta a declarat: „Eu cred că poate fi grăbit procesul și putem să avem în acest an deja această formulă de vot prin corespondență”.

Opoziția de la Chișinău a tras un semnal de alarmă după declarațiile președintei. Fostul președinte al țării Igor Dodon a chemat opoziția să ne unească pentru a decide cum să acționeze pe viitor. Detalii – AICI.

Pe 1 martie, deputații PAS au anunțat despre înregistrarea unui proiect de lege privind pilotarea votului prin corespondență. PAS a declarat că asupra proiectului de lege s-a muncit mai bine de un an și că votul prin corespondență va fi pilotat în Statele Unite și Canada, „țări în care această metodă de vot deja există”.

Tot pe 1 martie Președinția a explicat de ce anume în SUA și Canada va fi implementat votul prin corespondență. „În SUA și Canada distanțele sunt foarte mari și descurajează participarea la vot. Totodată, în aceste țări deja se implementează votul prin poștă și moldovenii cunosc această modalitate de vot. Pilotarea votului prin corespondență în aceste state ne va permite să îmbunătățim procesul și pe viitor să-l aplicăm la nivel global”, a declarat consilierul Maiei Sandu, Adrian Băluțel.

În Canada, un vot prin corespondență la alegerile din această toamnă va costa Republica Moldova aproximativ 15-16 dolari într-o destinație. Iar în Statele Unite ale Americii – între 4 și 5 dolari sau între 40 și 45 dolari, la fel per destinație. Costul va fi calculat în dependență de termenul de livrare. Datele au fost comunicate de vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale Pavel Postica. Costurile prezentate de Postica reprezintă trimiterea plicului doar într-o singură direcție. Menționăm plicul cu buletinul de vot va fi transmis inițial alegătorului, fiind prima destinație. Și a doua – când alegătorul va transmite înapoi buletinul de vot completat. În caz de turul II, tarifele vor trebui înmulțite la 4, a menționat Postica. Aceste costuri vor fi suplimentare celor 1,2 milioane de lei prevăzute în proiectul de lege pentru implementarea noului mecanism.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: