NewsMaker / Andrei Mardari

Dragalin bate alarma: Din 1 aprilie, Procuratura Anticorupție nu are resursele umane și materiale pentru investigarea dosarelor

Scandalul privind sediul Procuraturii Anticorupție (PA) continuă. Veronica Dragalin bate din nou alarma și atrage atenția că, conform modificărilor legislative, începând cu 1 aprilie, instituția pe care o conduce a rămas „total descoperită” cu privire la asigurarea operativă pe dosarele de competență. Mai exact, Dragalin susține că, din lipsă de spațiu, PA nu poate investiga cauzele de corupție la cel mai înalt nivel, or instituția, care ocupă în prezent același sediu cu Centrul Național Anticorupție (CNA), nu are resursele umane și materiale necesare.

„Impedimentul principal la acest moment este lipsa de suficient spațiu pentru angajații PA, cele aproximativ 100 de persoane care urmează să fie transferate sau angajate. La moment, aproximativ 100 persoane ocupă 950 m2 în clădirea CNA. Este imposibil să ajungem la 198 angajați prevăzut de lege fără spațiu adițional”, a scris șefa PA pe rețelele de socializare.

Veronica Dragalin a făcut apel la conducătorii instituțiilor de stat.

„Dacă vor refuza să permită folosirea spațiilor publice în interesul public (în loc să rămână clădiri goale dar în gestiunea lor de principiu), degrabă nu vom avea nici studenți, nici profesori, nici academicieni în țara noastră ca rezultat al corupției. Fără fortificarea urgentă a instituției responsabilă de combaterea corupției la nivel înalt transmitem un mesaj greșit că lupta cu corupția, justiția și statul de drept nu este o prioritate pentru țara noastră. Cetățenii noștri merită mai mult”, a conchis Dragalin.

(UPDATE 18:40) Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a venit cu o reacție la declarațiile șefei Procuraturii Anticorupție. Daniel Vodă a spus că Guvernul înțelege importanța asigurării condițiilor adecvate pentru Procuratura Anticorupție (PA) în lupta împotriva corupției. Acesta a menționat că Executivul este deschis să continue discuțiile cu PA în vederea identificării unor „opțiuni acceptabile” pentru o nouă clădire.

***

Amintim că în 2016 a fost adoptată o lege care prevede că PA trebuie să aibă propriul sediu. Momentan Centrul Național Anticorupție și PA împart aceeași clădire, iar procurorii anticorupție nu dispun de propriile echipamente tehnice pentru desfășurarea acțiunilor specifice.

Anterior, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a spus că instituția pe care o conduce se poate muta în clădirea în care se află în prezent Academia de Știință. În reacție, comunitatea academică a declarat că se opune transferului clădirii Academiei de Științe către Procuratura Anticorupție.

După ce comunitatea academică de la Academia de Științe s-a opus transferului, și comunitatea Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” s-a revoltat. Reprezentanții instituției au raportat că Procuratura Anticorupție ar intenționa să prea două blocuri de studii ale universității – unul din strada Gh. Iablocikin, unde a activat Universitatea de Stat din Tiraspol și al doilea – de pe strada Doina, unde a activat Institutul de Științe ale Educației. Comunitatea a cerut stoparea preluării și a lansat o petiție, totodată s-a adresat președintelui Parlamentului.

În reacție, șefa Procuraturii Anticorupție a spus că atât sediul Academiei de Științe, cât și sediul Universității Pedagogice, sunt propunerile Guvernului. Totuși, Dragalin consideră că deocamdată din tot ce a vizitat, clădirea Universității Pedagogice este cea mai potrivită pentru activitatea Procuraturii Anticorupție.

În scandal a intervenit atunci și ministrul Educației și Cercetării. Dan Perciun a dat asigurări că proprietățile Universității Pedagogice „Ion Creangă” vor rămâne în gestiunea universității și urmează să fie utilizate exclusiv în scopuri didactice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: