FinComBank celebrează educaţia, participând la Gala de Excelenţă în Educaţia din Republica Moldova

P.
| 12 septembrie, 2022
16:29

Promo

Din dorința de a aduce un omagiu celor care ne învață, FinComBank a participat în calitate de partener principal la un eveniment frumos organizat de PRIAevents, „Pria Excellence in Education Gala Republica Moldova”, care celebrează în premieră meritele oamenilor, precum și a instituțiilor, proiectelor și asociaților care contribuie activ la sistemul de învățământ. Gala de Excelenţă în Educaţia din Republica Moldova a avut loc pe 9 septembrie 2022, în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM).

„Pria Excellence in Education Gala Republica Moldova” este o gală a valorilor în educația țării noastre care a întrunit cei mai apreciați profesori și învățători, reprezentanți ai universităților, liceelor, școlilor și ale altor forme de învățământ, cărora le suntem profund recunoscători pentru tot ceea ce fac. Vă mulțumim pentru aportul adus în formarea generațiilor viitoare! Vă urăm să fiţi la fel de responsabili şi dedicați meseriei precum aţi fost anterior!

Evenimentul a întrunit 4 compartimente, printre care: Panelul dezbateri despre educația economică și financiară, Panelul dezbateri despre educația IT și digitalizare, Panelul dezbateri despre dezvoltarea sistemului de educație în Moldova și Decernarea premiilor. Festivitatea a fost deschisă de moderatorul galei Raluca VOIVOZEANU, CEO PriaEvents, și Alexandru STRATAN, Rectorului ASEM. În calitate de oaspete de onoare a fost prezent Primarul Municipiului Chişinău, Ion CEBAN. Iar printre speakeri s-au numărat reprezentanții Platformei FINedu, AmCham Moldova, Tekwill în Fiecare Școală, proiectului Studii.md, precum și reprezentanții universităților și liceelor.

În cadrul Galei de Excelență în Educație, „Pria Excellence in Education Gala Republica Moldova”, speakerul FinComBank, Iulia Morari, Şef Serviciul Promovarea Produselor Retail, a relatat mai multe despre campania #FinComEducation și platforma online de educație financiară care întrunește mai multe cursuri adresate atât copiilor, cât și adulților. De asemenea, aceasta a relatat mai multe despre Cardul pentru Elevi (7-17 ani) și avantajele plăților fără numerar.

„FinComBank a lansat în 2018 primul card pentru copii minori, denumit Cardul pentru Elevi, ce acordă tinerilor posibilitatea de a primi bani de buzunar direct pe card, iar părinților oportunitatea de a le oferi primele lecții de educație financiară. Ulterior, în 2019, Banca a lansat proiectul #FinComEducation, cu care se mândrește, ceea ce le-a permis tinerilor să facă cunoștință cu domeniul economic și să-și dezvolte un comportament financiar chibzuit. Proiectul a ajuns în peste 100 de instituții de învățământ din țară, printre care școli, gimnazii, licee, colegii și universități, oferind cursuri de instruire în banking și relatând despre noțiunile din domeniul financiar-bancar pe înțelesul elevilor și studenților”, a menționat Iulia Morari, şef al Serviciului promovare a produselor Retail, FinComBank.

Cursurile de instruire financiară #FinComEducation sunt disponibile pentru toți doritorii pe site-ul băncii, în rubrica Educația Financiară. Aceasta conține diverse teme adresate publicului larg, printre care: “Carduri bancare pentru elevi”, “Creditele şi totul despre DAE”, “Inflația pe înțelesul tuturor”, “Economiile şi depozitele”, „Tipuri de asigurări”, „Ghidul turistului: banii în călătorie” etc.

De asemenea, în cadrul evenimentului „Pria Excellence in Education Gala Republica Moldova”, participanții au putut urmări o expoziție de pictură şi sculptură sub egida Departamentului Arte Decorative şi sculptura, din cadrul Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice.

Mai multe detalii despre temele abordate și speakerii evenimentului le puteți afla accesând LINKUL.

Gala de Excelenţă în Educaţie poate fi urmărită în reluare AICI.

FinComBank – într-un pas cu educația!

fincombank

Știri similare

Promo

Ion Pînzaru: Secretul berii Gotter și rețetele inspirate ale gustului unic

Promo

Natalia Codreanu, noua Președintă a Comitetului de Conducere FinComBank

Externe

Administrația Trump nu renunță la ideea privind anexarea Groenlandei: „Trebuie să devină parte a SUA”

Ana-Maria Dolghii
| 6 ianuarie, 2026
11:07

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, consideră că Groenlanda – teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei – este parte a sistemului de securitate american și crede că ar trebui să intre în componența Statelor Unite ale Americii. Declarația a fost făcută de adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, într-un interviu pentru CNN din 5 decembrie.

„Pentru ca SUA să poată asigura securitatea regiunii arctice, să protejeze și să apere interesele NATO, Groenlanda trebuie să devină parte a Statelor Unite ale Americii”, a spus Miller, transmite DW.

El a numit, de asemenea, SUA o „superputere”. „Iar sub președintele Trump ne vom comporta ca o superputere”, a subliniat acesta.

Totodată, Stephen Miller a evitat să dea un răspuns direct la întrebarea privind posibilitatea anexării Groenlandei prin forță. În schimb, el a pus sub semnul întrebării legitimitatea controlului Danemarcei asupra insulei. „Adevărata întrebare este: pe ce bază Danemarca și-a declarat controlul asupra Groenlandei? Pe ce se întemeiază pretențiile lor teritoriale? În ce temei Groenlanda este o colonie a Danemarcei?”, a spus Miller.

Donald Trump pledează de mult timp ca Groenlanda să devină parte a SUA, argumentând că acest lucru ar fi o necesitate strategică pentru țara sa, și a refuzat să excludă posibilitatea obținerii controlului asupra teritoriului prin forță. Președintele american și-a reluat retorica în privința Groenlandei pe 4 ianuarie, când a spus: „Avem nevoie de Groenlanda dintr-o perspectivă de securitate națională. Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni. Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”.

Declarațiile lui Trump au venit la o zi după o operațiune americană în Venezuela, în urma căreia președintele țării, Nicolas Maduro, și soția sa au fost capturați și duși la New York, unde vor fi judecați pentru acuzații legate de droguri. Intervenția militară a provocat temeri în Europa că Washingtonul s-ar putea simți încurajat să anexeze Groenlanda următoarea, notează Politico.

Pe 4 ianuarie, prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a cerut Washingtonului să înceteze amenințările. Ulterior, oficiala a spus dacă Statele Unite ale Americii vor decide să anexeze Groenlanda, acest lucru va însemna sfârșitul NATO și va duce la prăbușirea arhitecturii de securitate formate după sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Groenlanda, care are o populație de aproximativ 57 000 de locuitori, este un teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Deși beneficiază de un grad ridicat de autoguvernare, apărarea și politica externă rămân, în mare măsură, responsabilitatea Danemarcei.

Majoritatea groenlandezilor pledează pentru independenței față de statul danez, însă sondajele de opinie indică o opoziție covârșitoare față de o eventuală aderare la Statele Unite ale Americii.

groenlanda, stephen miller, top

Știri similare

Viață

Cetățean străin, declarat indezirabil după ce a lansat artificii în mulțime de Revelion

Mihaela Conovali
| 6 ianuarie, 2026
10:43

Un cetățean străin a fost declarat indezirabil în Republica Moldova. Decizia a fost luată după ce individul a lansat focuri de artificii în mulțimea adunată în noaptea de Revelion în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Pe 5 ianuarie, acesta a fost îndepărtat de pe teritoriul țării. Informațiile au fost comunicate pe 6 ianuarie de Inspectoratul General pentru Migrație.

„În noaptea de Revelion, în cadrul evenimentului cultural organizat în Piața Marii Adunări Naționale, străinul a lansat neautorizat focuri de artificii în mulțime, punând în pericol viața și sănătatea participanților la eveniment. Persoana a fost identificată de angajații Inspectoratului General de Carabinieri, iar intervenția rapidă a prevenit producerea unor incidente grave”, a declarat Inspectoratul General pentru Migrație.

Potrivit Inspectoratului, conform art. 55 al Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, o persoană poate fi declarată indezirabilă dacă a desfășurat, desfășoară ori în privința acesteia există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică.

Astfel, pe 5 ianuarie, străinul în vârstă de 25 de ani, originar din Azerbaidjan, a fost îndepărtat de pe teritoriul Republicii Moldova. Conform Inspectoratului General pentru Migrație, acesta a fost declarat persoană indezirabilă pentru o perioadă de 5 ani.

Amintim că avocatul poporului Ceslav Panico și avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, au solicitat autorităților responsabile să interzică comercializarea și utilizarea articolelor pirotehnice, inclusiv petarde, artificii, fumigene și alte dispozitive similare, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în perioada sărbătorilor de iarnă.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că autoritățile încearcă să găsească o soluție. Totodată, în contextul sărbătorilor de iarnă, oficialul a venit cu recomandarea de a nu utiliza produsele pirotehnice.

focuri de artificii, indezirabil, PMAN, revelion, top

Știri similare

Justiție

Platon vrea să fie martor în dosarul lui Plahotniuc. Cere să fie audiat

Ana-Maria Dolghii
| 6 ianuarie, 2026
10:42

Omul de afaceri Veaceslav Platon, care este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari și s-ar ascunde la Londra, a cerut să fie audiat în calitate de martor în dosarul „Frauda bancară”, episodul în care este vizat fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc. Anunțul a fost făcut de completul de judecată care examinează cauza penală în cadrul ședinței de judecată din 6 ianuarie.

Magistrații au precizat că Platon a înaintat o cerere către instanță, solicitând să fie audiat în calitate de martor. După ședința de judecată, instanța va transmite cererea avocaților lui Plahotniuc și procurorului de caz pentru a lua act de aceasta.

Deocamdată nu se cunoaște dacă Platon a cerut să fie martor al apărării sau acuzării. Această chestiune va fi discutată la următoarea ședință de judecată.

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie și se află în prezent în Penitenciarul nr. 13 din capitală. La sfârșitul lui 2025, instanța a prelungit arestul preventiv aplicat acestuia cu 30 de zile. Mandatul de arest este valabil până pe 23 ianuarie 2026.

Fostul lider democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător fiind cel privind „Frauda bancară”. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi primit, prin companiile controlate de Ilan Șor, 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii sustrași.

Ieri, 5 ianuarie, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a avut loc prima ședință de judecată în dosarul respectiv din noul an. Instanța l-a audiat pe ex-premierul Iurie Leancă.

top, Veaceslav Platon, Vlad Plahotniuc

Știri similare

Bani

Șeful Procuraturii Anticorupție: Confiscările și amenzile din 2025 depășesc cu 400% nivelul din 2024

Mihaela Conovali
| 6 ianuarie, 2026
09:49

Confiscările și amenzile aplicate în anul 2025 în dosarele gestionate de Procuratura Anticorupție au depășit cu 400% nivelul din 2024. Informația a fost comunicată de șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, în cadrul ediției din 5 ianuarie a emisiunii „În context” de la Moldova 1. Dumbravan a calificat aceste rezultate drept un „succes mare”.

În cadrul emisiunii, șeful Procuraturii Anticorupție a fost întrebat despre valoarea bunurilor și sumelor de bani sechestrate și confiscate în 2025.

„Dacă este să vorbim despre bunurile confiscate și amenzile aplicate inculpaților putem să spunem că Procuratura Anticorupție în domeniul respectiv, în 2025, a obținut succese foarte relevante și mari. Conform calculelor mele, efectuate personal, am stabilit că suma confiscărilor și suma amenzilor a depășit anul acesta (nota red. 2025) față de anul 2024 cu 400%. Deci, avem confiscări în total, plus amenzi, de mai mult de 365 de milioane de lei, față de anul trecut care au fost în jurul la 49 sau 47 milioane de lei”, a spus Dumbravan.

El a mai declarat că un alt „succes obținut” îl constituie finalizarea în instanță a peste 200 de cauze penale. „Au fost finalizate circa 202 cauze penale în privința la 349 de persoane, ceea ce este cu 19 sentințe mai mult, în privința la 62 de persoane, decât în anul 2024”, a declarat șeful Procuraturii Anticorupție.

Procuratura Anticorupție este o subdiviziune a Procuraturii Republicii Moldova fiind specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, celor conexe infracțiunilor de corupţie, precum și reprezentarea în fața instanțelor de judecată a cauzelor investigate.

confiscări, Moldova, procuratura anticorupție, top

Știri similare

Bani

Datoria externă a Moldovei s-a apropiat de 60% din PIB. Cât de mare este riscul pentru economie? Analiză NM

Nicolai Paholinițchii
| 6 ianuarie, 2026
09:02

Datoria externă totală a Republicii Moldova – a statului și a companiilor private – s-a apropiat de 60% din PIB la sfârșitul primelor nouă luni ale anului 2025. În același timp, datoria publică propriu-zisă (externă și internă) rămâne sub pragul de 40% din PIB. NewsMaker a analizat structura datoriei Republicii Moldova și ce riscuri comportă aceasta pentru economia țării.

Cum arată datoria externă a Moldovei

La sfârșitul lunii septembrie 2025, datoria externă totală a Republicii Moldova se ridica la 11,6 miliarde de dolari, echivalentul a 58,9% din PIB. Datele sunt prezentate de Banca Națională în statisticile privind balanța de plăți pentru trimestrul III al anului 2025.

Potrivit BNM, în primele nouă luni ale anului, datoria externă a crescut cu 2,2% raportat la PIB. Prin comparație, la 31 decembrie 2024, datoria externă totală a Moldovei era de 10,3 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 4,8 miliarde de dolari reprezintă datoria statului, iar 6,7 miliarde de dolari – datoria sectorului privat. La sfârșitul anului 2024, datoria publică externă era de 4,3 miliarde de dolari, iar cea privată – de 6 miliarde de dolari.

Cum arată datoria publică?

Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria publică totală a Republicii Moldova se ridica, la sfârșitul primelor 11 luni ale anului (final de noiembrie), la 7,6 miliarde de dolari, echivalentul a circa 129,1 miliarde de lei. Din această sumă, datoria publică externă constituia 4,7 miliarde de dolari (79,6 miliarde de lei), iar datoria publică internă – adică împrumuturile contractate de stat pe piața internă – 2,9 miliarde de dolari (49,5 miliarde de lei). În proporții similare, datoria este structurată și în funcție de monedă, între valută străină și leu moldovenesc.

Printre creditorii externi ai Republicii Moldova, cel mai mare este Fondul Monetar Internațional, care deține 28,3% din totalul datoriei publice externe. Pe locul al doilea se află Asociația Internațională de Dezvoltare, instituție-parte a Băncii Mondiale, cu o pondere de 19,3%, iar pe locul al treilea – Uniunea Europeană, cu 16,1%.

Este mult?

Dimensiunea totală a datoriei publice (externă și internă) este mai mică de 40% din PIB. Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, „acesta este un indicator redus”. „Datoria privată interesează puțină lume. Da, ea poate influența ipotetic cursul monedei naționale, dar, [pentru a înțelege situația datoriei noastre], trebuie să ne uităm la datoria publică”, a precizat Ioniță.

El a explicat că datoria externă privată poate fi considerată datorie și în situația în care, de exemplu, companii străine private investesc în propria lor filială din Moldova.

În opinia lui Ioniță, în Moldova, în principiu, falimentul statului este imposibil. „Falimentul înseamnă incapacitatea statului de a-și onora obligațiile față de investitorii străini. Noi nu avem niciun leu obligații față de investitori privați. Întreaga noastră datorie publică externă este instituțională: FMI, Banca Mondială și așa mai departe. Cu ei se poate refinanța, renegocia. În plus, uneori datoriile sunt iertate”, a menționat expertul.

Ioniță a reamintit, de asemenea, că în anii 2000 datoria publică a Moldovei ajungea până la 80% din PIB. „În alte țări similare cu Moldova, datoria publică reprezintă 60%–80% din PIB. Singura problemă este creșterea rapidă a datoriei publice în ultimii cinci ani”, a explicat el.

Anterior, fosta ministră a Finanțelor, Veronica Sirețeanu, a declarat într-un interviu pentru NM că, de regulă, se consideră că datoria publică nu ar trebui să depășească pragul de 60% din PIB, deși în unele state europene acest nivel ajunge până la 88%. Pe lângă asta, preciza ea, cheltuielile pentru deservirea datoriei publice nu ar trebui să depășească 20% din PIB.

Ce se va întâmpla cu datoria publică în continuare?

Cel mai probabil, datoria publică va continua să crească. La sfârșitul anului trecut, Guvernul a aprobat programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu — 2026–2028”. Din acesta reiese că, până la sfârșitul anului 2028, datoria publică a Moldovei, în scenariul de bază, poate ajunge la 45,5% din PIB.

Valoarea exactă a datoriei publice nu este indicată în document, însă este prezentată o prognoză potrivit căreia PIB-ul în anul 2028 va ajunge la 440,2 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor NM, datoria publică la sfârșitul anului 2028 ar putea constitui 200,3 miliarde de lei.

Costul deservirii datoriei publice se va menține la un nivel de sub 2% din PIB.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!