Din dorința de a aduce un omagiu celor care ne învață, FinComBank a participat în calitate de partener principal la un eveniment frumos organizat de PRIAevents, „Pria Excellence in Education Gala Republica Moldova”, care celebrează în premieră meritele oamenilor, precum și a instituțiilor, proiectelor și asociaților care contribuie activ la sistemul de învățământ. Gala de Excelenţă în Educaţia din Republica Moldova a avut loc pe 9 septembrie 2022, în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM).
„Pria Excellence in Education Gala Republica Moldova” este o gală a valorilor în educația țării noastre care a întrunit cei mai apreciați profesori și învățători, reprezentanți ai universităților, liceelor, școlilor și ale altor forme de învățământ, cărora le suntem profund recunoscători pentru tot ceea ce fac. Vă mulțumim pentru aportul adus în formarea generațiilor viitoare! Vă urăm să fiţi la fel de responsabili şi dedicați meseriei precum aţi fost anterior!
Evenimentul a întrunit 4 compartimente, printre care: Panelul dezbateri despre educația economică și financiară, Panelul dezbateri despre educația IT și digitalizare, Panelul dezbateri despre dezvoltarea sistemului de educație în Moldova și Decernarea premiilor. Festivitatea a fost deschisă de moderatorul galei Raluca VOIVOZEANU, CEO PriaEvents, și Alexandru STRATAN, Rectorului ASEM. În calitate de oaspete de onoare a fost prezent Primarul Municipiului Chişinău, Ion CEBAN. Iar printre speakeri s-au numărat reprezentanții Platformei FINedu, AmCham Moldova, Tekwill în Fiecare Școală, proiectului Studii.md, precum și reprezentanții universităților și liceelor.
În cadrul Galei de Excelență în Educație, „Pria Excellence in Education Gala Republica Moldova”, speakerul FinComBank, Iulia Morari, Şef Serviciul Promovarea Produselor Retail, a relatat mai multe despre campania #FinComEducation și platforma online de educație financiară care întrunește mai multe cursuri adresate atât copiilor, cât și adulților. De asemenea, aceasta a relatat mai multe despre Cardul pentru Elevi (7-17 ani) și avantajele plăților fără numerar.
„FinComBank a lansat în 2018 primul card pentru copii minori, denumit Cardul pentru Elevi, ce acordă tinerilor posibilitatea de a primi bani de buzunar direct pe card, iar părințiloroportunitatea de a le oferi primele lecții de educație financiară. Ulterior, în 2019, Banca a lansat proiectul #FinComEducation, cu care se mândrește, ceea ce le-a permis tinerilor să facă cunoștință cu domeniul economic și să-și dezvolte un comportament financiar chibzuit. Proiectul a ajuns în peste 100 de instituții de învățământ din țară, printre care școli, gimnazii, licee, colegii și universități, oferind cursuri de instruire în banking și relatând despre noțiunile din domeniul financiar-bancar pe înțelesul elevilor și studenților”, a menționat Iulia Morari, şef al Serviciului promovare a produselor Retail, FinComBank.
Cursurile de instruire financiară #FinComEducation sunt disponibile pentru toți doritorii pe site-ul băncii, în rubrica Educația Financiară. Aceasta conține diverse teme adresate publicului larg, printre care: “Carduri bancare pentru elevi”, “Creditele şi totul despre DAE”, “Inflația pe înțelesul tuturor”, “Economiile şi depozitele”, „Tipuri de asigurări”, „Ghidul turistului: banii în călătorie” etc.
De asemenea, în cadrul evenimentului „Pria Excellence in Education Gala Republica Moldova”, participanții au putut urmări o expoziție de pictură şi sculptură sub egida Departamentului Arte Decorative şi sculptura, din cadrul Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice.
Mai multe detalii despre temele abordate și speakerii evenimentului le puteți afla accesând LINKUL.
Gala de Excelenţă în Educaţie poate fi urmărită în reluare AICI.
Președinta Maia Sandu a condamnat atacul masiv al Federației Ruse asupra Kievului și noul caz de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova. Într-un mesaj publicat pe X, șefa statului a spus că acțiunile Rusiei nu indică că ar intenționa să înceteze agresiunea militară împotriva Ucrainei și că presiunea asupra acesteia „nu trebuie să slăbească”.
„1 560 de drone de la miezul nopții — unul dintre cele mai lungi și masive atacuri rusești asupra Ucrainei. Spațiul aerian al Moldovei a fost încălcat. Rusia nu încearcă să pună capăt războiului; își continuă seria de crime. Presiunea asupra Rusiei nu trebuie să slăbească”, a menționat Maia Sandu.
1,560 drones since midnight — one of the longest, most massive Russian attacks on Ukraine. Moldova’s airspace was violated.
Russia is not seeking to end the war; it continues its killing spree. The pressure on Russia must not let up.
Amintim că, în noaptea de 13 spre 14 mai, trupele ruse au atacat Kievul. Cinci persoane au fost ucise, iar cel puțini 31 de oameni, inclusiv copii, au fost răniți.
De asemenea, în după amiaza zilei de 13 mai, o dronă a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, pe fondul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Aparatul de zbor a traversat țara din raionul Ocnița până în zona Giurgiulești. Din cauza incidentului, autoritățile au închis spațiul aerian în nordul și centrul țării.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat incidentul, calificându-l drept „o încălcare inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale” a Republicii Moldova.
Evenimentul aduce împreună companii tech, bănci, IMM-uri, startup-uri, investitori și furnizori de soluții digitale
Moldova Digital Summit 2026 va reuni lideri din tehnologie, sectorul financiar, mediul de afaceri, startup-uri, investitori și factori de decizie pentru a discuta direct despre cum pot fi folosite inteligența artificială, automatizarea și datele în business. La această ediție, o atenție deosebită este acordată agendei de business pentru toate tipurile de companii, construită pentru întreprinderile care vor să treacă de la discuții generale despre digitalizare la soluții aplicate.
Ediția din acest an va avea loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău și pornește de la o realitate clară: transformarea digitală nu mai este doar un proiect IT. Este o condiție pentru companiile care vor să fie mai eficiente, mai competitive și mai pregătite pentru piețele regionale și internaționale
Ana Chirița, Directoare de Proiecte Strategice, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC: „Industria TIC din Republica Moldova demonstrează maturitate, capacitate de export și relevanță regională. Depășirea pragului de 1 miliard USD cifră de afaceri agregată de către rezidenții MITP confirmă că tehnologia a devenit unul dintre motoarele reale ale economiei și poate transforma toate sectoarele. La Moldova Digital Summit 2026 conectăm ecosistemul digital cu mediul de afaceri, sectorul financiar, investitorii și industriile care au nevoie de soluții aplicate pentru a deveni mai competitive și pregătite pentru viitor. Lideri regionali și locali în tehnologie vor prezenta soluții concrete pentru operațiunile companiilor, indiferent de dimensiunea acestora.”
Sesiunile de pe agenda de business vor fi susținute de companii internaționale de referință, precum Mastercard, IBM, Oracle, Samsung, Palo Alto Networks, Salesforce, UiPath, alături de companii cu expertiză solidă pe piața locală, inclusiv Orange Moldova, Orange Systems, DAAC System Integrator, EBS Integrator, Paynet, Sirius, FineGuide și altele. Împreună, acestea vor aduce în discuție soluții aplicate pentru AI, automatizare, contabilitate, HR, securitate cibernetică și transformare digitală în companii.
Agenda de business: AI și automatizarea devin instrumente de business, nu doar tehnologii de suport
Prima sesiune, Digital Transformation Roadmap, va aborda pașii concreți prin care IMM-urile pot să treacă mai rapid de la procese manuale la operațiuni digitale. Discuțiile vor porni de la problemele reale întâlnite frecvent în companii: postări care nu generează vânzări, dependența de Excel și dificultatea de a măsura rezultatele. Programul va include subiecte precum inteligența artificială integrată în Marketing, automatizarea și CRM-urile pentru marketing, vânzări, generare de lead-uri și urmărirea potențialilor clienți. Vor fi prezentate și soluții practice pentru contabilitate, plăți, analiză de date, ERP, cloud, tablouri de bord și raportare.
De la banking digital la banking bazat pe AI
Sesiunea „De la servicii bancare digitale la servicii bancare bazate pe inteligență artificială” va analiza modul în care sectorul financiar poate folosi inteligența artificială pentru servicii digitale mai sigure și mai rapide. Discuțiile vor mai aborda securitatea cibernetică, alinierea la standardele europene și rolul datelor bine organizate în implementarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială. Agenda va include și tema automatizării inteligente a proceselor, abordând felul în care instituțiile financiare pot accelera luarea deciziilor și pot oferi servicii mai rapide și mai relevante pentru clienți. De asemenea, sesiunea va explica și rolul unei infrastructuri moderne de plăți, inclusiv SEPA/MIA, în conectarea companiilor din Moldova la piețele externe și la modele globale de business.
Contabilitatea – instrument strategic de business
Sesiunea „Contabilitatea de zi cu zi, transformată în instrument strategic pentru afaceri cu ajutorul inteligenței artificiale” va aduce în discuție o realitate pe care o trăiesc multe companii: contabilitatea consumă încă mult timp, implică multă muncă manuală și, de multe ori, oferă informații prea târziu pentru a sprijini decizii rapide. Discuțiile vor arată cum soluții de contabilitate în cloud și instrumente de automatizare pot reduce munca repetitivă și pot oferi companiilor acces mai rapid la datele lor financiare. O altă temă importantă va fi trecerea de la contabilitate la inteligență financiară. Sesiunea va include și soluții practice pentru automatizarea facturilor, recunoașterea documentelor, raportare asistată de tehnologie, tablouri de bord și analiză financiară.
Resursele umane și și creștere organizațională susținută de inteligența artificială
Sesiunea va aborda modul în care inteligența artificială schimbă procesele de resurse umane provocările valabile pentru toate industriile: proces lung de recrutare, dificultăți în identificarea candidaților potriviți pentru rolurile disponibile și fluctuația mare de personal. Discuțiile vor pune accentul de modul în care analiza datelor pot ajuta companiile să înțeleagă mai bine echipele, să identifice riscurile interne și să ia decizii mai rapide. Sesiunea va aborda subiectul soluțiilor de învățare în module scurte și instruire integrată în companii, precum și modul în care AI poate susține redefinirea rolurilor, echipele hibride și creșterea organizațională.
Operațiuni și transformare digitală: de ce eșuează proiectele și cum pot fi reparate
Sesiunea „Operațiuni și transformare digitală” va explica de ce multe proiecte de transformare digitală nu aduc rezultatele așteptate, chiar dacă există bugete, tehnologii și intenții bune. Un prim subiect va viza reziliența companiilor în fața atacurilor cibernetice amplificate de inteligența artificială și rolul soluțiilor moderne de protecție în asigurarea continuității operaționale. Sesiunea va aborda, de asemenea, adoptarea internă a inteligenței artificiale, securitatea cibernetică drept factor de dezvoltare a businessului și utilizarea datelor pentru decizii mai bune, planificări mai clară și eficiență operațională.
De la digitalizare la reorganizarea completă a afacerii
Mesajul central al Moldova Digital Summit 2026 este clar: pentru a rămâne competitive, companiile trebuie să adopte mai rapid inteligența artificială, automatizarea și instrumentele digitale în activitatea lor de zi cu zi.
Inteligența artificială este un instrument deja folosit de companiile care vor să crească, să devină mai eficiente, să reducă pierderile operaționale, să intre pe piețe externe și să ia decizii bazate pe date. În acest context, Moldova Digital Summit 2026 devine o platformă de dialog între tehnologie, finanțe și economia reală, cu accent pe soluții digitale aplicate, relevante și ușor de implementat în companii.
Despre Moldova Digital Summit 2026
Moldova Digital Summit este principalul eveniment dedicat transformării digitale din Republica Moldova. Ediția 2026 are loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău, și este organizată sub patronajul Guvernului Republicii Moldova de către ATIC, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Tekwill.
Parteneri Strategici: Uniunea Europeană | Cooperarea Germană pentru Dezvoltare | Guvernul Italiei | Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) | Agenția de Investiții din Moldova | Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF) | Programul Innovate Moldova | Suedia | Regatul Unit | Elveția | Helvetas Moldova | Proiectul OPTIM | UN Women | UNICEF | Agenția Servicii Publice | Consiliul Nordic de Miniștri
Partener Diamond: Mastercard
Partener Gold: Orange Moldova
Parteneri Silver: IBM | Reliable Solutions Distributor | Provision | Palo Alto Networks | Mekanys | Salesforce | International Media Support (IMS) | Amazon Web Services | Dorna | Chateau Cojusna
Parteneri Media: AGORA | Bani.md | Diez | Forbes Moldova | FOX CO | NewsMaker | Point.md | Radio Noroc | Realitatea | Realitatea FM | Realitatea TV | rupor.md | Simpals | Știri.md | Vocea Basarabiei | The List
Parteneri de comunitate: Startup Moldova | Business Voice | Floral Soul | AmCham Moldova | Technovator
La penitenciarul nr. 13 din Chișinău, în care este deținută bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, a avut loc o „acțiune de susținere și solidaritate”. Potrivit Canal 5, afiliat fugarului Ilan Șor, manifestația a fost organizată în contextul împlinirii a trei ani de la alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan al Găgăuziei.
La porțile penitenciarului, manifestanții au venit cu baloane, o icoană, dar și mai multe pancarte: „Pentru bașcan, pentru autonomie, pentru Găgăuzia!”, „Jos mâinile de pe Găgăuzia!”, „Guțul este bașcanul nostru”.
„Evghenia Alexandrovna, noi, locuitorii Găgăuziei, am venit azi pentru a vă felicita cu data adoptării respectului. (…) Autonomia Găgăuziei se ține ca și dumneavoastră cum vă țineți în acești pereți, în cea mai îngrozitoare închisoare din Republica Moldova. (…) V-au închis fiindcă ați devenit bașcan al Găgăuziei. (…) Poporul găgăuz vă așteaptă, crede și astăzi vă felicită. (…) Una dintre cerințe, care răsună în fiecare zi, este „libertate pentru bașcanul Găgăuziei”, a spus un manifestant.
Între timp, pe rețelele de socializare ale Evgheniei Guțul a fost postat un mesaj în numele acesteia, menționându-se că a fost transmis prin intermediul avocaților. Astfel, ea a menționat că pe 14 mai 2023 a obținut „o victorie convingătoare și remarcabilă”. „A fost o victorie a poporului găgăuz. (…) Încă din primele zile de activitate am demonstrat că știm nu doar să promitem, ci și să obținem rezultate concrete. (…) Ulterior au urmat reținerea ilegală, o urmărire penală motivată politic și încercarea de a mă lipsi, de fapt, de posibilitatea de a-mi exercita mandatul încredințat de poporul Găgăuziei. (…) Echipa noastră trece prin încercări dificile și a păstrat lucrul cel mai important – încrederea oamenilor și dorința de a lupta pentru viitorul Găgăuziei”, a adăugat Guțul.
Evghenia Guțul, de la consilier de partid la bașcan
Evghenia Guțul, necunoscută până atunci publicului larg, a fost aleasă în funcția de bașcan la alegerile din 14 mai 2023. Presa locală a scris că, din iunie 2018, a lucrat în calitate de „consilier” la Partidul „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Peste o lună a fost angajată secretară. Ea a câștigat scrutinul din Găgăuzia cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, precum și echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și care a susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.
Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu, care trebuia să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul. Șefa statului declara că nu se grăbește să o desemneze pe în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, preciza Sandu.
De ce a fost condamnată Guțul
Pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”.
Cele două au fost recunoscute vinovate de două capete de acuzare: acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complici.
Pe lângă închisoare, în privința Evgheniei Guțul, instanța a dispus confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei (40.905.637 de lei) din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, instanța a dispus confiscarea a peste 9,7 milioane de lei (9.748.425 de lei). Ambele au fost private de dreptul de a exercita activități legate de organizare contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și de dreptul de a fi membre ale partidelor politice, pe un termen de 5 ani.
De asemenea, conform Procuraturii Anticorupție, instanța a dispus confiscarea în folosul statului a corpurilor delicte ridicate în cadrul perchezițiilor: mijloace financiare în sumă de aproximativ 5,8 milioane de lei și 2 telefoane mobile.
Guțul și Popan nu își recunosc vina. Acestea au contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău.
Curtea de Apel va decide pe 28 mai soarta lui Guțul
Curtea de Apel va pronunța pe 28 mai 2026 decizia în dosarul Evgheniei Guțul și al Svetlanei Popan, după ce pe 19 martie au fost încheiate pledoariile și inculpatele au avut ultimul cuvânt.
Evaluarea externă a judecătorilor din primele instanțe va avea loc, indiferent de nemulțumirile Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat, într-un comentariu pentru NewsMaker, că mecanismele de autoevaluare din sistemul judecătoresc nu funcționează. Declarațiile au fost făcute pe 14 mai, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au criticat intenția autorităților de a extinde vetiingul asupra tuturor judecătorilor din primele instanțe.
„Eu le recomand: nu ardem energia, forțele pe a căuta motive de a nu face evaluarea externă. Evaluarea o să fie. Ei susțin că evaluarea nu trebuie făcută de o structură externă. – Serios? Dar de ce până acum nu au făcutr-o structurile interne, să se autoevalueze. Voi credeți că noi de viața bună am apelat la evaluarea externă? Nu, pentru că nu au fost capabili în interior”, a declarat Grosu.
Referitor la declarațiile membrilor CSM care susțin că nu au văzut proiectul de lege, Grosu a fost laconic.
„Asta deja CSM-ul să discute, o să aibă timp suficient să discute, să se uite. Esența rămâne aceeași, evaluarea judecătorilor”, a adăugat oficialul.
Ce prevede proiectul
Proiectul de lege privind extinderea vettingului asupra judecătorilor din primele instanțe a fost publicat pe 13 mai pe pagina Comisiei de la Veneția. Documentul, semnat de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, propune un model mixt de evaluare: integritatea financiară a judecătorilor din instanțele de fond ar urma să fie analizată de Comisia de evaluare externă, iar celelalte componente — etică, disciplină, reputație profesională, să rămână în competența Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din cadrul CSM.
Potrivit notei explicative, proiectul are mai multe scopuri. Judecătorii Curții Supreme de Justiție și ai curților de apel sunt deja supuși evaluării externe, iar autorii proiectului consideră că aplicarea standardelor de integritate financiară doar la instanțele superioare ar lăsa reforma incompletă. Prin urmare, vor ca aceleași reguli să se aplice la toate nivelurile sistemului judecătoresc.
Un alt argument invocat ține de componența viitorului CSM. Judecătorii din instanțele de fond aleg majoritatea membrilor judecători ai Consiliului, iar procesul de selecție viitor nu include nicio etapă de pre-vetting. Autorii proiectului avertizează că există riscul ca viitorul CSM să fie format din judecători care nu au trecut prin niciun filtru de integritate, ceea ce ar submina credibilitatea întregii autoadministrări judiciare.
Totodată, nota explicativă semnalează că mulți judecători din instanțele de fond par să amâne în mod deliberat participarea la concursuri pentru funcții vacante, așteptând expirarea mandatului Comisiei de evaluare externă pentru a scăpa de procedura de vetting. Ca dovadă, în 2025 și 2026 nu a fost depusă nicio candidatură pentru funcțiile de judecător la curțile de apel sau de președinte și vicepreședinte la instanțele de fond.
Juristul Ilie Chirtoacă a analizat proiectul și a identificat mai multe probleme. Cea mai importantă ține de consecințele practice ale evaluării pentru judecători. Proiectul prevede că un judecător care nu atinge pragul de 40% la criteriul integritate primește calificativul „eșuat”. Problema este că proiectul nu explică ce se întâmplă concret după aceea. Legea în vigoare privind statutul judecătorului prevede eliberarea din funcție doar dacă judecătorul obține calificativul „insuficient” la două evaluări consecutive. Nimeni nu știe dacă noul calificativ „eșuat” este echivalent cu „insuficient”, dacă produce efecte imediat sau dacă sunt necesare tot două evaluări consecutive.
„Este «eșuat» echivalent cu «insuficient»? Produce efecte imediat? Este nevoie de două evaluări consecutive? Sau acest calificativ are un regim juridic distinct? În lipsa unor răspunsuri clare, consecințele evaluării rămân neclare”, a scris Chirtoacă.
Juristul ridică și întrebarea ce ține de consultări. Nota informativă menționează publicarea unui anunț pe pagina Ministerului Justiției, însă Chirtoacă subliniază că există o diferență importantă între anunțarea intenției de a elabora un proiect și consultarea reală asupra textului acestuia.
„Dacă este adevărat că CSM nu a fost consultat pe textul proiectului înainte de transmiterea acestuia către Comisia de la Veneția, acest lucru nu este în regulă. CSM nu are un drept de veto, dar excluderea sa dintr-o consultare reală riscă să afecteze încrederea în proces, chiar dacă scopul urmărit poate fi legitim”, a concluzionat juristul.
Nemulțumirile CSM
Subiectul a fost abordat în cadrul ședinței CSM din 12 mai, după ce în spațiul public au apărut informații privind elaborarea unui mecanism de „full vetting” pentru judecătorii din instanțele de fond.
Membra CSM Aliona Miron a declarat că instituția nu a primit oficial niciun proiect de lege până recent, deși reprezentanții Ministerului Justiției au vorbit public despre existența unui grup de lucru, transmite Ziarul de Gardă. Aceasta a criticat faptul că proiectul nu ar fi fost discutat mai întâi cu instituția responsabilă de autoadministrarea sistemului judecătoresc și a calificat inițiativa drept „o ingerință în prerogativele CSM”.
Miron a subliniat că membrii actuali ai CSM au trecut deja prin procedura de pre-vetting și consideră că instituția are legitimitatea și capacitatea necesară pentru a evalua judecătorii fără implicarea unui mecanism extern suplimentar. Poziția sa a fost susținută de alte membre ale Consiliului — Ioana Chironeț, Natalia Bondarenco, Livia Mitrofan și Maria Frunze.
De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției susțin că discuțiile sunt încă în desfășurare. Secretarul de stat Vladislav Cojuhari a declarat că la începutul anului a fost creat un grup de lucru format din reprezentanți ai CSM, ai Comisiei de evaluare externă, ai Ministerului Justiției și ai societății civile.
Sistemul judecătoresc din Republica Moldova are în prezent 528 de funcții de judecător, dintre care doar 349 sunt ocupate. Potrivit datelor prezentate, 85 dintre judecătorii aflați în exercițiu au trecut sau sunt în curs de a trece prin evaluarea externă extraordinară (vetting), în timp ce alți 264 nu sunt supuși acestei procedure, potrivit proiectului publicat.
Datele mai arată că, în perioada 2023 – prezent, care coincide cu mandatul actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, 58 de judecători dintre cei care nu sunt supuși evaluării externe au fost numiți în instanțele de fond.
În acest context, autorii documentului subliniază necesitatea accelerării procesului de evaluare a performanțelor judecătorilor, menționând că promovarea profesională reprezintă baza pentru majorarea salariilor în sistemul judecătoresc.
***
Amintim că președinta Maia Sandu a cerut pe 30 decembrie 2025instituțiilor responsabile să revizuiască mecanismul de vetting și să examineze posibilitatea extinderii evaluării externe asupra unui număr mai mare de judecători sau accelerarea procedurilor interne de evaluare din cadrul CSM.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un grup de deputați ai fracțiunii „Democrația Acasă” au protestat joi, 14 mai, la Ministerul Afacerilor Externe față de cazul bărbatului cu cetățenie moldovenească și ucraineană care ar fi reținut în Ucraina pentru a fi mobilizat. Parlamentarii au acuzat conducerea statului că nu ar interveni pentru a aduce moldoveanul înapoi în Republica Moldova.
Deputații Vasile Costiuc, Sergiu Stefanco, Ana Sîrbu și Alexandru Verșinin au protestat în fața sediului MAE în timp ce ministrul Mihai Popșoi întâmpina pe omologul său norvegian, Espen Barth Eide, venit la Chișinău pentru a participa la reuniunea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
Politicienii au desfășurat o pancartă cu mesajul „Ucrainciuc – la libertate, Popșoi – la gunoi”.
Aceștia au acuzat autoritățile țării că nu ar întreprinde acțiuni pentru a-l aduce acasă pe bărbatul din Briceni care ar fi fost reținut la frontiera moldo-ucraineană pentru a fi trimis pe front.
„Nu este războiul nostru, fiecare moldovean are dreptul să trăiască în pace și libertate la noi, în Republica Moldova”, a spus Vasile Costiuc.
NewsMaker a solicitat un comentariu privind manifestația și acuzațiile lansate de „Democrația Acasă” de la MAE, însă deocamdată nu am primit un răspuns.
Amintim că, anterior, Vasile Costiuc a anunțat că un moldovean din Grimăncăuți ar fi fost reținut de autoritățile ucrainene la punctul de trecere a frontierei Rossoșanî–Briceni, urmând să fie încorporat în armată și trimis pe front. Potrivit politicianului, incidentul s-ar fi produs în timp ce bărbatul revenea în Republica Moldova, după ce își vizitase apropiații cu ocazia sărbătorilor pascale.
Bărbatul deține cetățenie moldovenească și ucraineană.
Potrivi lui Costiuc, acesta ar fi obținut cetățenia ucraineană în 2019, însă aceasta ar fi fost anulată în același an, întrucât legislația Ucrainei nu permitea la acel moment dubla cetățenie. La momentul reținerii, autoritățile ucrainene i-ar fi comunicat că, din 2023, ar fi fost adoptată o lege care prevede restabilirea cetățeniei pentru persoanele care au pierdut-o, chiar și în lipsa unei cereri. În aceste condiții, bărbatul este considerat cetățean al Ucrainei și ar putea fi mobilizat.
Ambasada Republicii Moldova la Kiev a confirmat cazul. Misiunea diplomatică a comunicat că bărbatul nu și-ar fi pierdut niciodată pașaportul ucrainean și că este tratat exclusiv ca cetățean al acestui stat, subliniind totodată că monitorizează cazul.
***
Ucraina se confruntă cu invazia Federației Ruse, care a fost declanșată pe 24 februarie 2022, la ordinul președintelui Vladimir Putin.
