playtech.ro

Fondatorul „Bismobil Kitchen” Mihail Șaran a fost reținut. Unde se ascundea?

Poliția Republicii Moldova anunță că fondatorul „Bismobil Kitchen” Mihail Șaran a fost reținut cu puțin timp în urmă, de angajații Inspectoratului Național de Investigații al IGP. 

Șaran a fost găsit de oamenii legii „într-o casă părăsită din localitatea Durlești”.

Fondatorul „Bismobil Kitchen” a evadat pe 7 aprilie după ce magistrații au decis ca acesta să revină în penitenciar.

„Acesta nu s-a prezentat la pronunțarea încheierii judecătorești emisă de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În schimb, după ședința de examinare a demersului procurorului, până la pronunțarea încheierii, învinuitul s-a deplasat în parcul „Dendrariu” Acolo, acesta a forțat și a înlăturat de pe corp brățara electronică în baza căreia era monitorizat de oamenii legii, a aruncat haina în care era îmbrăcat, pentru ca să nu fie recunoscut și a evadat”, anunțau procurorii, atașând și imagini.

Polițiștii declarau că Șaran „și-a scos brățara GPS și a fugit într-o direcție necunoscută, folosind mașina avocatului său”.

Ulterior, Poliția Republicii Moldova a publicat imagini video cu fondatorul Bismobil Kitchen Mihail Șaran în timp ce acesta își scoate brățara de pe picior și fuge.

Cei doi avocați ai fondatorului Bismobil Kitchen susțineau că informațiile polițiștilor că Mihail Șaran a evadat „folosind mașina avocatului său” este falsă. Avocatul Alexandru Bot a declarat că Șaran nu a rămas la pronunțarea deciziei instanței de judecată „întrucât se simțea rău”. El a mai spus că nu cunoaște unde se află clientul lui și că nu înțelege „gestul pe care l-a făcut”. Iar cel de-al doilea avocat, Aurel Grosu a declarat că lui Șaran i s-a făcut rău „și a plecat acasă”.

Pe 12 aprilie, pe contul de Instagram al lui Mihail Șaran a apărut un mesaj din numele acestuia. În mesajul care a fost șters la scurt timp după publicare, se arăta că omul de afaceri ar fi decis să evadeze, deoarece și-ar fi „pierdut încrederea în justiție, a înțeles că nu va fi auzit și va fi închis”.

***

Fondatorul Bismobil Kitchen, compania care ar fi păgubit sute de clienți în Republica Moldova și România, a fost reținut pe 19 ianuarie la Aeroportul Chișinău, în timp ce încerca să părăsească țara. În acest stadiu al investigațiilor, prejudiciul estimat cifrează aproape 40 milioane lei, cu 158 de victime în Moldova.

Neregulile au început acum trei luni în România. Presa de acolo a scris că mii de români au rămas fără bani și mobilă. Totodată, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor a informat consumatorii cu privire la suspiciunile de înșelătorie în privința companiei Bismobil Kitchen.

Ulterior, încă cinci persoane din cadrul companiei „Bismobil Kitchen”, cu rol de contabili și agenți de vânzare, au fost reținute, pe 27 ianuarie. S-a întâmplat după ce ofițerii de urmărire penală au efectuat 19 percheziții la mai multe adrese din Chișinău.

Pe 30 martie, Mihail Șaran a scăpat de arestul preventiv, după ce Curtea de Apel Chișinău a admis, pe 29 martie, recursul avocaților și l-a plasat pe acesta în arest la domiciliu pentru 20 de zile.

La sfârșitul lunii martie, în același dosar a fost reținută și Andriana Brașoveanu, administratoarea celor 40 de firme pe care acționa Bismobil Kitchen. Aceasta a fost arestată și plasată în arest la domiciliu în România.

Pe 4 aprilie, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale a efectuatpercheziții la fondatorul „Bismobil Kitchen”, după eliberarea acestuia din arest preventiv. „Ar fi exercitat presiuni asupra martorilor și ingerință în desfășurarea urmăririi penale”, comunicau procurorii.

La rândul său, Șaran a declarat că nu a influențat martorii care figurează în dosarul în care este vizat. Mai mult acesta a susținut că ar fi la rândul său o victimă și că în spatele situației din jurul companiei pe care a fondat-o ar sta o companie concurentă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: