Membrii formației „Zdob și Zdub” și Frații Advahov, care ne-au reprezentat țara la competiția muzicală Eurovision Song Contest (ESC 2022), au revenit acasă victorioși și mândri de locul 7 pe care l-au ocupat în marea finală a concursului de pe 14 mai, acumulând în total 253 de puncte. Formația „Zdob și Zdub” și Frații Advahov au evoluat cu piesa „Trenulețul”, care combină armonios stilul rock’n’roll și folclorul, elementele naționale și valorile neamului.
În cadrul conferinței de presă organizată cu ocazia revenirii artiștilor la Chișinău, aceștia au relatat despre emoțiile trăite, provocările pe care le-au avut în timpul participării la ESC. În general, s-au declarat mulțumiți de evoluția pe care au avut-o, dar și impresionați de susținerea celor de acasă și din partea comunității internaționale.
Roman Iagupov, solist „Zdob și Zdub”:
„În pofida tuturor impedimentelor, „Trenulețul” nostru n-a deviat de pe rută și a ajuns direct la destinația cea mai dorită – la inimile milioanelor de oameni din toate țările. Locul 2 la televoting e victoria Moldovei. Am simțit că pe scena mare nu am fost noi – artiștii, ci voi toți, dragi spectatori. Vă mulțumim pentru încredere. Mulțumim tuturor partenerilo proiectului și oamenilor, care ne-au ajutat”.
În acest an, participarea Zdubilor și a Fraților Advahov în competiția internațională a fost susținută de partenerul general maib – cea mai mare bancă din Moldova. Maib a sponsorizat participarea Republicii Moldova la Eurovision pentru a doua oară, iar această acțiune de responsabilitate socială corporativă a coincis și cu aniversarea băncii, care pe 8 mai a marcat 31 de ani. Prin acest parteneriat, maib a continuat acțiunile prin care sprijină dezvoltarea culturii, promovează artiștii autohtoni și aduce fanii muzicii mai aproape de muzica europeană de calitate.
Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta maib:
„Urmărind Eurovision m-am simțit extrem de mândră de prestația Republicii Moldova pe scena de la Torino. Artiștii noștri au demonstrat o performanță scenică deosebită, plină de energie, voie bună, cu un mesaj simplu, dar în același timp puternic. Pentru noi, ei sunt învingători și ne bucurăm că am avut ocazia să le fim alături în această călătorie a succesului. Pentru maib, susținerea culturii și artei este unul dintre elementele cheie de responsabilitate socială în care vom continua să investim”.
Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) organizează Eurovision Moldova din anul 2005.
Vladimir Țurcanu, Director general al Companiei „Teleradio-Moldova”:
„Muzicienii noștri au fost remarcați de presa internațională și chiar elogiați, dați ca exemplu. Asta înseamnă, pe lângă satisfacția artistică de a-i urmări pe artiștii noștri, că Zdob și Zdup și frații Advahov și-au îndeplinit cu brio misiunea și merită recunoștința noastră”.
Formația „Zdob şi Zdub” a participat pentru a treia oară la concursul internațional Eurovision Song Contest, după ce pentru prima dată, în 2005, a reprezentat țara noastră cu piesa „Bunica bate doba”, clasându-se pe locul șase, iar în 2011 – cu piesa „So Lucky”. La cea de-a 66-a ediție a ESC au urcat pe scenă reprezentanți din 41 de țări, iar în finala concursului – 25 de artiști. Ucraina, reprezentată de Kalush Orchestra, cu piesa „Stefania”, a fost desemnată câştigătoarea ediției ESC din acest an.
Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând 31,4% din activele sectorului bancar și având o cotă de 34,9% din credite, conform situației din 31 decembrie 2021. 26% din creditele ipotecare de pe piață sunt acordate de maib, banca servind peste 35% din populația Moldovei și se numără printre cei mai mari angajatori din țară.
Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat că a avut o discuție „constructivă” cu transportatorii, în cadrul căreia susține că „a spulberat îngrijorările acestora”. El a explicat că au fost clarificate cele trei principale neînțelegeri: dotările pentru persoanele cu necesități speciale, metodologia de calcul a tarifelor și proiectul e-Bilet. Potrivit ministrului, transportatorii trebuie să informeze ANTA cu privire la numărul de vehicule adaptate pentru persoanele cu dizabilități. În privința metodologiei de calcul, Bolea a dat asigurări că aceasta va intra în vigoare în curând. Iar în ceea ce privește e-Bilet, oficialul a precizat că proiectul se află deocamdată în faza de consultări și nu există nicio decizie care să impună aplicarea lui.
„Am avut o discuție constructivă cu reprezentanții Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA). Cunoaștem cu toții că ei au îngrijorări. Trei îngrijorări. Am vorbit despre toate. Cât despre dotarea vehiculelor pentru transportul persoanelor cu necesități speciale, a fost o scrisoare nu tare inspirată din partea ANTA. Am rezolvat această neînțelegere, prin stabilirea unor lucruri foarte clare”, a declarat Vladimir Bolea.
Ministrul a explicat că toate companiile de transport de persoane trebuie să informeze Agenția Națională Transport Auto (ANTA) despre câte vehicule au dotate pentru transportul persoanelor cu necesități speciale, pentru ca în viitor să poată beneficia de investiții în acest sens.
„Acest lucru este important în primul rând pentru a cunoaște situația de fapt a lucrurilor. Nu în ultimul rând e important pentru companiile de transport de persoane, în vederea stabilirii necesităților de investiții. Republica Moldova este țară candidată, din 2027 vom avea acces la fondurile de preaderare. Noi, la Ministerul Infrastructurii, vom cere resurse financiare de care vor beneficia inclusiv transportatorii pentru a cumpăra aceste dotări și pentru a face condiții egale pentru toți cetățenii. Noi trebuie să avem grijă de toți cetățenii, inclusiv de persoanele cu necesități speciale. Această îngrijorare a transportatorilor a fost spulberată în urma dialogului”, a adăugat el.
Referitor la lipsa metodologiei de calcul a tarifelor, Vladimir Bolea a menționat că aceasta urmează să fie aprobată curând:
„Noua metodologie, s-a lucrat la ea până în aprilie 2025. Din mai a intrat în procesul de avizare și așteaptă ultimul aviz de la CNA, după care va trece prin hotărâre de Guvern și va intra în vigoare. Și această problemă este soluționată, care de fapt nici nu era problemă“, a menționat ministrul
Cât despre îngrijorările legate de sistemul e-Bilet, ministrul a precizat că proiectul se află abia în faza de consultări:
„Cunoaștem cu toții că nu există o hotărâre de Guvern în acest sens. Este o îngrijorare de viitor a transportatorilor. Astăzi nu este o hotărâre care ar impune transportatorii sau companiile să aibă acest sistem de GPS instalat pe unitățile de transport. Am avut o discuție, unele întrebări au fost pertinente. Este un proiect care se află în ample discuții și toată lumea este așteptată să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea proiectului. Această îngrijorare noi o vom elimina prin discuții. Astăzi după masă am invitat să vină ANTA pentru a discuta pe acest proiect”, a precizat Bolea.
***
Amintim că, pe 24 iunie, transportatorii au acuzat Ministerul Infrastructurii și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de inacțiune, dar și presupuse abuzuri și scheme de corupție. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a transmis un apel public, în care avertizează că lipsa metodologiei tarifare, impunerea sistemelor electronice e-GPS și e-Bilet, precum și obligația de adaptare a tuturor vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor. Aceștia au amenințat, atunci, cu proteste, dacă autoritățile nu vor ține cont de nemulțumirile lor.
În reacție, Guvernul a transmis că a luat act de solicitarea publică, dar soluționarea problemelor ține de competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În ceea ce privește acuzațiile APOTA legate de posibile scheme de corupție, Executivul a invitat toate părțile care dețin informații relevante să le prezinte organelor competente.
Pe 27 iunie, APOTA a comunicat că transportatorii au decis să iasă în stradă. Asociația a menționat că urmează a fi organizate trei manifestații în capitală: prima în Piața Marii Adunări Naționale, a doua în fața sediului Misiunii Uniunii Europene în R. Moldova, iar a treia – în fața Agenției Naționale Transport Auto.
Primul protest al transportatorilor din cele trei planificate va avea loc în data de 9 iulie.
Pe 4 iulie, Chișinăul va găzdui primul summit Moldova–UE. NM explică cine sunt participanții, ce semnificație are acest eveniment, care sunt așteptările și ce legătură are cu alegerile parlamentare din toamnă.
De ce vin din nou oficialii europeni în Moldova?
Uniunea Europeană organizează în mod constant summituri dedicate cooperării cu diverse state. Astfel de întâlniri bilaterale au loc cu parteneri strategici (precum SUA), dar și cu țări candidate la aderarea în UE (precum Ucraina sau Albania).
Aceste summituri sunt un instrument standard al politicii externe a UE. Evenimentul din 4 iulie, dedicat relației cu Republica Moldova, este primul de acest gen. Până acum au avut loc reuniuni ale Consiliului de Asociere UE–Moldova, întâlniri bilaterale cu lideri europeni și alte formate de dialog între autoritățile moldovene și cele ale UE.
În 2023, Moldova a găzduit summitul liderilor Comunității Politice Europene – un format mai larg, care include țările membre ale UE, zona euro, statele candidate la aderare și țările ce colaborează strâns cu Uniunea Europeană.
presedinte RM
La actualul summit, Uniunea Europeană va fi reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, António Costa, iar Republica Moldova va fi reprezentată de președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu.
„Acest summit confirmă că Republica Moldova trece la un nou nivel de cooperare cu structurile europene. Astfel de întâlniri au loc între UE și țările candidate. Moldova a obținut statutul de țară candidată acum trei ani – în iunie 2022. Este primul summit de acest fel și asemenea discuții vor avea loc anual”, a declarat Maia Sandu despre summitul care urmează.
Facebook/Maia Sandu
După summit vor începe negocierile de aderare la UE?
Formal, negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au început deja, pe 25 iunie 2024. Urmează etapa de screening – o analiză detaliată a legislației naționale, pentru a-i evalua punctele forte și slabe. După acest proces, încep negocierile propriu-zise pentru fiecare dintre cele 33 de capitole ale legislației europene (acquis-ul UE), grupate în șase clustere. Fiecare cluster este deschis separat.
În prezent, Moldova se află în faza de screening. Următorul pas este deschiderea primului cluster, care necesită acordul unanim al tuturor statelor membre ale UE. Moldova „merge la pachet” cu Ucraina, iar deciziile sunt luate în tandem. Totuși, Ungaria blochează deschiderea primului cluster de negocieri cu Ucraina, ceea ce afectează automat și progresul Moldovei. Anumiți oficiali europeni, precum comisarul pentru extindere, Marta Kos, iau în considerare posibilitatea separării „pachetului” Moldova–Ucraina, dar în interiorul UE nu există consens pe acest subiect.
Analistă principală pentru afaceri europene în cadrul organizației Crisis Group, Marta Mucznik, consideră că Uniunea Europeană este nevoită să mențină un echilibru fragil. Pe de o parte, trebuie să-și demonstreze sprijinul ferm pentru procesul de aderare al Moldovei, în ciuda blocajului impus Ucrainei de către Ungaria – un blocaj care ar putea afecta și parcursul european al Chișinăului. Pe de altă parte, trebuie să evite o reacție de respingere din partea segmentului de populație din Moldova care este sceptic față de integrarea europeană. „Acest echilibru va rămâne și după summit, și după alegerile parlamentare din septembrie, întrucât UE și Moldova continuă parcursul aderării într-un context de polarizare politică”, a declarat experta.
EPC Moldova
Între timp, deschiderea primului cluster de negocieri în cadrul summitului UE–Moldova nu trebuie așteptată. Deocamdată, nu există un acord între liderii statelor membre ale UE pe acest subiect, iar formatul unei întâlniri bilaterale nu presupune luarea unor astfel de decizii.
Are Maia Sandu nevoie de acest summit?
Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat că summitul UE–Moldova este necesar Maiei Sandu, în contextul alegerilor parlamentare, pentru a obține avantaje politice. Această opinie a fost intens mediatizată de presa rusă.
Republica Moldova urmează să intre oficial în perioada electorală: pe 28 septembrie vor avea loc alegerile parlamentare, iar campania electorală va începe la sfârșitul lunii august. Totuși, doctorul în științe politice Angela Colațchi a remarcat că, înainte de alegeri, orice eveniment poate fi interpretat ca parte a ambițiilor politice ale unor candidați. „Este firesc, dar nu întotdeauna corect. Un summit de acest nivel ar fi avut loc oricum, și în absența alegerilor. Scopul său este discutarea cooperării dintre Moldova și UE”, a declarat experta.
Ea admite, însă, că summitul poate transmite și un mesaj politic clar din partea Uniunii Europene. „Se poate presupune că Bruxelles-ul vrea să arate că a reușit să construiască o relație solidă de cooperare cu actuala guvernare din Moldova. Totuși, repet, astfel de summituri sunt o practică obișnuită”, a adăugat Angela Colacchi.
La rândul său, analista Marta Mucznik consideră că summitul reprezintă o încercare a UE de a demonstra sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul unei campanii electorale tensionate. „Dacă partidul președintei Maia Sandu — PAS — nu va obține majoritatea parlamentară, ar putea fi nevoit să formeze coaliții cu partide de opoziție, ceea ce ar putea influența direcția de integrare europeană a țării. Deși aceste partide susțin oficial aderarea la UE, viziunea lor asupra parcursului poate fi diferit”, a subliniat Mucznik.
Totodată, ea afirmă că Bruxellesul și Chișinăul au și un alt obiectiv comun: menținerea stabilității și evitarea unei escaladări a tensiunilor — atât pe malul drept al Nistrului, cât și în regiunea transnistreană, aflată într-o mare măsură sub influența Rusiei.
Ce se așteaptă, atunci, de la summit?
Pe agenda summitului se află aprofundarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina, etapele următoare în procesul de aderare, aspecte privind securitatea și Planul de creștere economică pentru Moldova, susținut de UE cu 1,9 miliarde de euro.
Angela Colațchi consideră că reuniunea va contribui la o formulare mai clară a obiectivelor comune ale Chișinăului și Bruxellesului. „Ce trebuie să facă Moldova? La ce ar trebui să fie atentă Uniunea Europeană? De la summit putem aștepta o clarificare mai detaliată a acestor obiective comune”, a declarat experta. Potrivit Martei Mucznik, summitul transmite un semnal clar de sprijin pentru agenda de reforme promovată de Maia Sandu, pe care Bruxelles-ul o consideră esențială pentru avansarea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE — în contextul unor îngrijorări persistente legate de posibile ingerințe rusești, scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare îndreptate împotriva Uniunii Europene și a parcursului european al Moldovei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În Rusia a fost recunoscut oficial Emiratul Islamic al Afganistanului — o entitate statală condusă de mișcarea „Taliban”, scrie The Moscow Times cu referire la Ministerul rus al Afacerilor Externe. Potrivit instituției, adjunctul ministrului Afacerilor Externe, Andrei Rudenko, a primit copiile scrisorilor de acreditare de la noul ambasador afgan la Moscova, Gul Hasan.
Ambasadorul rus la Kabul, Dmitri Jirnov, a spus că decizia de recunoaștere a fost luată de președintele rus Vladimir Putin, la propunerea ministrului de Externe, Serghei Lavrov.
Confirmarea simbolică a recunoașterii a fost arborarea noului steag al Afganistanului deasupra ambasadei de la Moscova. Potrivit TASS, este vorba despre un drapel alb, cu textul șahadei — mărturisirea islamică de credință într-un singur Dumnezeu. După preluarea puterii în 2021, „Talibanul” a interzis fostul drapel național, compus din dungi negre, roșii și verzi, înlocuindu-l cu acest simbol religios.
În declarația sa, Ministerul rus al Afacerilor Externe a subliniat perspectivele extinderii cooperării comercial-economice cu Kabulul, acordând o atenție deosebită proiectelor din domeniile energiei, transportului, agriculturii și infrastructurii. De asemenea, Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a continua să ofere sprijin în domeniul securității și în lupta împotriva terorismului și a criminalității legate de droguri. A fost menționată separat și intenția de a aprofunda legăturile în educație, sport, cultură și domeniul umanitar.
The Moscow Times menționează că Rusia a devenit, astfel, prima țară din lume care a recunoscut oficial Emiratul Islamic al Afganistanului, deși mișcarea „Taliban” era considerată până de curând organizație teroristă în Federația Rusă. În decembrie 2024, Duma de Stat a adoptat o lege care permite excluderea „Talibanului” din lista respectivă, iar pe 17 aprilie 2025, Curtea Supremă a Federației Ruse a anulat oficial interdicția privind activitatea acestei mișcări în țară.
***
După preluarea puterii în Afganistan, în 2021, mișcarea „Taliban” a format propriul guvern, instaurând un regim criticat pentru represiunile sistematice. Regimul a acordat o atenție restrângerii drepturilor femeilor: au fost introduse interdicții privind educația și libertatea de mișcare, au fost reintroduse pedepsele corporale și creat un departament special pentru „păstrarea valorilor jihadului”. Potrivit sursei, deși din 2003 „Talibanul” a fost recunoscut în Rusia ca organizație teroristă, cooperarea dintre Moscova și această mișcare s-a intensificat după începutul războiului din Ucraina. Chiar și înainte de recunoașterea oficială, reprezentanți ai conducerii talibane participau în mod regulat la evenimente alături de oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin. Iar ministrul de Externe, Serghei Lavrov, i-a numit pe reprezentanții „Talibanului” drept „oameni raționali”.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că nu a obținut niciun progres în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, în urma unei noi convorbiri telefonice cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. La scurt timp după această a șasea discuție oficială dintre cei doi, de la începutul anului, Ucraina a fost ținta celor mai intense atacuri aeriene din acest an.
„A fost o discuție destul de lungă. Am vorbit despre multe subiecte, inclusiv despre Iran și, bineînțeles, despre războiul din Ucraina. Nu sunt mulțumit… Nu am obținut niciun progres în discuția de azi cu el”, le-a spus Trump jurnaliștilor pe baza aeriană „Andrews” din Washington, potrivit The Moscow Times.
La doar câteva ore după această declarație, Forțele Armate Ruse au atacat Ucraina cu 39 de drone și 11 rachete, inclusiv de tip „Kinzhal” și „Iskander”. Dintre cele 550 de ținte, forțele ucrainene au reușit să doboare 478, însă Kievul a fost puternic lovit.
Potrivit primarului capitalei Ucrainei, nouă rachete și peste 60 de drone au vizat opt zone din oraș. În urma atacului, cel puțin 23 de persoane au fost rănite, 14 dintre ele fiind spitalizate. Bilanțul ar putea crește, precizează autoritățile ucrainene.
Comentând pentru prima dată informațiile privind suspendarea livrărilor de arme către Ucraina, Trump a ținut să asigure că Washingtonul continuă să sprijine Kievul. „Lucrăm cu ei și încercăm să îi ajutăm”, a declarat el, dar a avertizat că SUA trebuie să-și reechilibreze propriile stocuri de armament. „Biden a secătuit complet țara noastră. Acum trebuie să ne asigurăm că avem destule arme și pentru noi”, mai scrie The Moscow Times.
Cea mai recentă convorbire între Trump și Putin, cea de-a șasea de la revenirea republicanului la Casa Albă, a avut loc pe 3 iulie. Potrivit consilierului rus Iuri Ușakov, discuția a durat aproape o oră. Trump a pledat pentru încetarea rapidă a ostilităților, în timp ce Putin a reafirmat că Rusia va continua să urmărească „eliminarea cauzelor profunde ale războiului din Ucraina”.
Convorbirea a avut loc pe fondul unei pauze temporare în livrările de armament american către Ucraina, cauzată de o revizuire a stocurilor de către Pentagon. Deși Departamentul de Stat a subliniat că pauza este parțială, unele surse din Ucraina citate de The Economist susțin că blocajul afectează toate tipurile de asistență militară. La Kiev, măsura a fost percepută ca o presiune politică a administrației americane.
Potrivit Financial Times, Donald Trump urmează să discute pe 4 iulie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la ajutorul militar pe care SUA este dispusă să-l acorde Ucrainei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un copil a ajuns la spital, după ce mașina în care se afla a derapat pe acostament și s-a răsturnat. Accidentul a avut loc în seara zilei de 3 iulie, pe șoseaua Balcani, în direcția comunei Grătiești.
Pentru NewsMaker, ofițera de presă a Direcției de Poliție Chișinău, Cristina Talpă, a declarat că accidentul a avut loc în seara zilei de 3 iulie, în jurul orei 21:05, pe șoseaua Balcani, în direcția comunei Grătiești.
Potrivit informațiilor preliminare, o femeie de 26 de ani, aflată la volanul unui automobil Skoda, a pierdut controlul volanului. Mașina a derapat pe acostament și s-a răsturnat.
„În urma impactului, copilul ce se afla în calitate de pasager, a fost transportat la spital pentru investigații medicale”, a comunicat ofițera de presă.
În continuare, poliția urmează să stabilească toate circumstanțele accidentului.
