Tudor Mardei/NewsMaker

Inițiative menite să ajute agricultorii, aprobate la Guvern și Parlament. Vizează accesul fermierilor la finanțare

Două inițiative menite să ajute agricultorii au fost aprobate pe 6 decembrie la Guvern și Parlament. Reprezentații Parlamentului au anunțat că mai mulți agricultori vor avea acces la finanțare prin intermediul proiectului „Livada Moldovei”. Iar Ministerul Agriculturii a precizat că accesul deținătorilor de terenuri agricole la finanțare pentru proiectele de îmbunătățiri funciare va fi facilitat. 

Reprezentații Parlamentului au anunțat că mai mulți agricultori vor avea acces la finanțare prin intermediul proiectului „Livada Moldovei”.

Se menționează că lista activităților eligibile în cadrul proiectului „Livada Moldovei” va fi extinsă. În acest sens, Comisia economie, buget și finanțe va propune plenului Parlamentului ratificarea unor modificări la contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea implementării Proiectului „Livada Moldovei”.

Criteriile de eligibilitate vor fi extinse de la sectorul horticol la întreg sectorul agroalimentar. Astfel, agricultorii ramurilor horticultură, viticultură, zootehnie, acvacultură și producție piscicolă, turism, apicultură și sectorul de culturi cerealiere vor putea accesa finanțări pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului. De asemenea, va fi majorat plafonul finanțării de la 10% la 15% din suma împrumutului BEI pentru componentele de laboratoare, educație, cercetare și siguranța alimentelor”, au menționat reprezentanții Parlamentului.

Iar Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat că accesul deținătorilor de terenuri agricole la finanțare pentru proiectele de îmbunătățiri funciare va fi facilitat.

În acest sens, Executivul a aprobat modificarea Regulamentului privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare. Documentul conturează clar funcțiile și procedurile esențiale pentru implementarea reușită a proiectelor de îmbunătățiri funciare, având în vedere că aceste responsabilități sunt delegate către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF)”, a declarat Ministerul.

Instituția a mai spus că principalele prevederi ale proiectului includ:

  • excluderea contului escrow, deoarece generează beneficiarilor cheltuieli pentru întreținere (aceștia vor deschide un cont propriu);
  • reducerea perioadei de monitorizare de la 5 ani la 3 ani, oferind posibilitate solicitanților de a depune mai multe cereri de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare;
  • coordonarea proiectelor de îmbunătățiri funciare cu Agenția „Moldsilva” pentru măsurile de prevenire a eroziunii eoliene, cum ar fi plantarea fâșiilor forestiere și împădurirea terenurilor supuse alunecărilor;
  • excluderea impedimentului legat de costul total al proiectului de îmbunătățiri funciare eligibile;
  • ajustarea procesului de recepționare, evaluare și acordare a subvențiilor în avans, conform funcțiilor ANIF.

Fermierii au provocat, pe 5 noiembrie, un adevărat haos în centrul capitalei. Aceștia au scos tractoarele pe bulevardul Ștefan cel Mare și au pornit în marș pe două trasee, creând ambuteiaje și nervozitate șoferilor. Ulterior, ei au adus balegă și fân la Președinție și Guvern.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a menționat că „resursele noastre comune trebuie să fie alocate responsabil tuturor care au nevoie și să ajute agricultura să fie profitabilă”. Acesta a amintit că prim-ministrul și alți responsabili din Guvern au desfășurat zeci de întrevederi pe diverse platforme de comunicare. Vodă a dat de înțeles că urmează noi discuții dintre agricultori și șeful Executivului. Asociația Forța Fermierilor a declarat pe 6 decembrie, că „regretă foarte mult că reacția oficială la protestul agricultorilor din partea Guvernului conține multe falsuri și informații manipulatorii”. „Nu este deloc bine când reprezentanții guvernării în loc că măcar să iasă la fermieri disperați, care protestează absolut pașnic și cu revendicări economici, recurg la mesaje cu multă manipulare și minciună”, a reacționat Asociația.

Înainte de aceasta, pe 30 noiembrie, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. Oficialul a menționat că Ministerul este în așteptarea unor informații de la 4 entități, printre care băncile din Moldova, după care se va „stabili modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”. Ulterior, Forța Fermierilor a declarat că vrea o întrevedere cu conducerea Republicii Moldova. „Dacă nu va fi întâlnirea, agricultorii vor acționa. Nu au altă ieșire”, a menționat directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari pe 1 decembrie.

Potrivit Asociației Băncilor din Moldova, la data de 31 octombrie 2023, suma creditelor acordate sectorului agricol de către băncile din Moldova a constituit 5.3 miliarde lei, fiind finanțate peste 5 260 de companii agricole și fermieri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dorin Recean/Facebook

„O minciună gogonată”: Recean respinge acuzațiile lui Chicu privind presupusa schemă de la MAIB de care ar fi beneficiat soția sa

Fostul premier Dorin Recean respinge acuzațiile liderului PDCM, deputatul Ion Chicu, privind o presupusă schemă prin care acțiuni ale MAIB, inclusiv cele oferite soției sale, ar fi fost scutite de impozite în urma unor modificări legislative. Recean susține că impozitele aferente instrumentelor financiare acordate în 2021 au fost achitate, iar modificările din 2024 și 2025 nu se aplică retroactiv.

Reacția a fost publicată de Dorin Recean pe rețelele de socializare, după ce Ion Chicu a cerut Procuraturii Generale să investigheze o presupusă legătură între acțiunile oferite de MAIB unor angajați și modificarea legislației fiscale.

„În iunie 2024, Adunarea Generală a MAIB decide alocarea în cadrul programului de stimulare a acțiunilor către 100 de manageri. Printre aceștia – bineînțeles și soția domnului prim-ministru de atunci. În iulie 2024, Guvernul vine cu inițiativa de a scuti de impozite aceste plăți către angajat. În cazul domniei sale, este vorba de aproape 6 milioane de lei care nu au ajuns la buget. Per total, la buget nu au ajuns – trebuie să calculez acum – dar foarte, foarte mulți bani. Am calculat doar numai aferente familiei lui Recean. Apropo, ca să poată implementa – deja următorul guvern al lui Munteanu, pentru că se schimbase în toamnă – vine și modifică hotărârea guvernului nr 693 prin care descrie tot mecanismul cum respectiva să beneficieze de aceste facilități. Asta se întâmplă în Republica Moldova”, a declarat Ion Chicu în cadrul unei podcast pentru Gheorghe Gonța.

Reacția lui Recean: „Acuzațiile – totalmente false”

Într-o reacție publicată pe 18 septembrie, pe rețele, Recean a calificat acuzațiile lui Chicu drept „totalmente false”. Fostul premier susține toate persoanele care au primit acțiuni în cadrul programului băncii au achitat impozitele, iar modificările legislative ulterioare nu au influențat instrumentele financiare acordate în 2021. Recean susține, totodată, că noua politică fiscală dezbătută în aceste zile în Parlament va dubla impozitul pe creșterea de capital achitat la vânzarea acțiunilor.

Fostul premier a explicat că MAIB a aprobat în 2021 un Plan de Stimulare pe Termen Lung – LTIP – destinat conducerii și altor angajați ai băncii. Prin acest mecanism, beneficiarii au primit instrumente financiare convertibile în acțiuni, care pot fi valorificate doar după o anumită perioadă și în condiții prestabilite.

Potrivit lui Recean, banca a calculat și a achitat atunci impozitele aferente valorii instrumentelor financiare: impozitul pe venit de 12%, contribuțiile sociale de 24% și primele de asigurare medicală de 9%.

Recean susține că modificările operate în 2024 au introdus instrumentul LTIP în Legea privind societățile pe acțiuni, în lipsa unor prevederi fiscale specifice. Ulterior, în 2025, ar fi fost instituit un regim fiscal distinct pentru acordarea acțiunilor, care prevede neimpozitarea acestora în momentul oferirii și aplicarea unor reguli speciale la înstrăinarea titlurilor.

Recean afirmă însă că noile prevederi se vor aplica doar pe viitor și nu vizează acțiunile acordate în 2021. Potrivit lui, beneficiarii acestora vor achita, la vânzare, și impozitul pe creșterea de capital, a cărui cotă ar urma să fie dublată. Totodată, aceștia vor plăti un impozit mai mare pe dividende, de 8%, comparativ cu 6% anterior.

„Toate acestea demonstrează minciuna gogonată a deputatului: impozite s-au plătit, iar acțiunile oferite în baza instrumentului financiar acordat în 2021 nu sunt nicidecum favorizate de deciziile aprobate în 2024 și 2025. Dimpotrivă, după aprobarea noii politici fiscale, pe lângă impozitele plătite în 2021, la vânzarea acestor acțiuni primite acum 5 ani, se va mai plăti un impozit suplimentar dublat de actualul guvern – impozitul pe creșterea de capital. Mai mult decât atât, acești beneficiari vor plăti anual impozite crescute și pe dividendele primite (de la 6% la 8%)”, a mai scris Recean în reacția sa.

Deputatul Ion Chicu nu a răspuns, deocamdată, acuzațiilor lansate de fostul premier Dorin Recean.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: