Tudor Mardei/NewsMaker

Inițiative menite să ajute agricultorii, aprobate la Guvern și Parlament. Vizează accesul fermierilor la finanțare

Două inițiative menite să ajute agricultorii au fost aprobate pe 6 decembrie la Guvern și Parlament. Reprezentații Parlamentului au anunțat că mai mulți agricultori vor avea acces la finanțare prin intermediul proiectului „Livada Moldovei”. Iar Ministerul Agriculturii a precizat că accesul deținătorilor de terenuri agricole la finanțare pentru proiectele de îmbunătățiri funciare va fi facilitat. 

Reprezentații Parlamentului au anunțat că mai mulți agricultori vor avea acces la finanțare prin intermediul proiectului „Livada Moldovei”.

Se menționează că lista activităților eligibile în cadrul proiectului „Livada Moldovei” va fi extinsă. În acest sens, Comisia economie, buget și finanțe va propune plenului Parlamentului ratificarea unor modificări la contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea implementării Proiectului „Livada Moldovei”.

Criteriile de eligibilitate vor fi extinse de la sectorul horticol la întreg sectorul agroalimentar. Astfel, agricultorii ramurilor horticultură, viticultură, zootehnie, acvacultură și producție piscicolă, turism, apicultură și sectorul de culturi cerealiere vor putea accesa finanțări pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului. De asemenea, va fi majorat plafonul finanțării de la 10% la 15% din suma împrumutului BEI pentru componentele de laboratoare, educație, cercetare și siguranța alimentelor”, au menționat reprezentanții Parlamentului.

Iar Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat că accesul deținătorilor de terenuri agricole la finanțare pentru proiectele de îmbunătățiri funciare va fi facilitat.

În acest sens, Executivul a aprobat modificarea Regulamentului privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare. Documentul conturează clar funcțiile și procedurile esențiale pentru implementarea reușită a proiectelor de îmbunătățiri funciare, având în vedere că aceste responsabilități sunt delegate către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF)”, a declarat Ministerul.

Instituția a mai spus că principalele prevederi ale proiectului includ:

  • excluderea contului escrow, deoarece generează beneficiarilor cheltuieli pentru întreținere (aceștia vor deschide un cont propriu);
  • reducerea perioadei de monitorizare de la 5 ani la 3 ani, oferind posibilitate solicitanților de a depune mai multe cereri de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare;
  • coordonarea proiectelor de îmbunătățiri funciare cu Agenția „Moldsilva” pentru măsurile de prevenire a eroziunii eoliene, cum ar fi plantarea fâșiilor forestiere și împădurirea terenurilor supuse alunecărilor;
  • excluderea impedimentului legat de costul total al proiectului de îmbunătățiri funciare eligibile;
  • ajustarea procesului de recepționare, evaluare și acordare a subvențiilor în avans, conform funcțiilor ANIF.

Fermierii au provocat, pe 5 noiembrie, un adevărat haos în centrul capitalei. Aceștia au scos tractoarele pe bulevardul Ștefan cel Mare și au pornit în marș pe două trasee, creând ambuteiaje și nervozitate șoferilor. Ulterior, ei au adus balegă și fân la Președinție și Guvern.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a menționat că „resursele noastre comune trebuie să fie alocate responsabil tuturor care au nevoie și să ajute agricultura să fie profitabilă”. Acesta a amintit că prim-ministrul și alți responsabili din Guvern au desfășurat zeci de întrevederi pe diverse platforme de comunicare. Vodă a dat de înțeles că urmează noi discuții dintre agricultori și șeful Executivului. Asociația Forța Fermierilor a declarat pe 6 decembrie, că „regretă foarte mult că reacția oficială la protestul agricultorilor din partea Guvernului conține multe falsuri și informații manipulatorii”. „Nu este deloc bine când reprezentanții guvernării în loc că măcar să iasă la fermieri disperați, care protestează absolut pașnic și cu revendicări economici, recurg la mesaje cu multă manipulare și minciună”, a reacționat Asociația.

Înainte de aceasta, pe 30 noiembrie, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. Oficialul a menționat că Ministerul este în așteptarea unor informații de la 4 entități, printre care băncile din Moldova, după care se va „stabili modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”. Ulterior, Forța Fermierilor a declarat că vrea o întrevedere cu conducerea Republicii Moldova. „Dacă nu va fi întâlnirea, agricultorii vor acționa. Nu au altă ieșire”, a menționat directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari pe 1 decembrie.

Potrivit Asociației Băncilor din Moldova, la data de 31 octombrie 2023, suma creditelor acordate sectorului agricol de către băncile din Moldova a constituit 5.3 miliarde lei, fiind finanțate peste 5 260 de companii agricole și fermieri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Evghenia Guțul/Facebook

Cunoașterea limbii române, condiție obligatorie pentru a fi bașcan al Găgăuziei? Modificările legislative propuse de CEC

Republica Moldova ar putea organiza viitoarele alegeri după reguli noi. Comisia Electorală Centrală a supus consultărilor publice, pe 15 aprilie, mai multe propuneri de modificare a Codului electoral. Printre acestea se numără reguli mai clare pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online, dar și modificări care vizează alegerile din Găgăuzia. Astfel, viitorii candidați la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască nu doar limba găgăuză, ci și limba română. Președinta CEC, Angelica Caraman, spune că propunerile au scopul de a aduce procesul electoral din Moldova mai aproape de standardele internaționale. Acestea urmează să fie analizate de CEC și, ulterior, transmise Parlamentului.

Reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia

Un capitol separat este dedicat alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei. Inițiativa vine în contextul blocajului juridic din regiune, care durează de peste jumătate de an și împiedică organizarea alegerilor pentru APG.

Una dintre propuneri vizează limitarea participării la vot doar la alegătorii care au domiciliu sau reședință în autonomie.

Sunt propuse și condiții mai stricte pentru candidați. Pentru funcția de deputat în Adunarea Populară este propusă o vârstă minimă de 21 de ani, iar pentru bașcan – 35 de ani. Candidații ar trebui să aibă cetățenia Republicii Moldova și să locuiască în autonomie cel puțin 12 luni înainte de alegeri, în cazul deputaților, și cel puțin 10 ani, în cazul bașcanului. De asemenea, candidații la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască limbile găgăuză și română și să aibă studii superioare.

Și pentru candidații independenți la funcția de bașcan sunt propuse reguli mai clare. Aceștia vor trebui să colecteze între 1.500 și 2.000 de semnături de la alegători din cel puțin o treime din localitățile autonomiei. Pentru ca listele să fie validate, în fiecare localitate ar urma să fie adunate cel puțin 75 de semnături.

Este vizată și componența autorității electorale din regiune, a cărei denumire a generat dispute în ultimele luni între Chișinău și Comrat și a dus la anularea ultimelor alegeri planificate pentru APG. Potrivit propunerilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – denumire prevăzută și în actualul Cod electoral – ar urma să fie format din șapte membri, față de nouă în prezent. Doi membri ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, doi de Comitetul Executiv, doi de Judecătoria Comrat și unul numit prin hotărârea CEC.

Președintele și vicepreședintele Consiliului ar putea participa la ședințele CEC, însă fără drept de vot. Totodată, pentru conducerea și membrii Consiliului ar urma să fie aplicate aceleași condiții de eligibilitate, obligații și garanții ca și în cazul membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Campaniile online, în vizor

CEC propune reguli mai stricte și pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online. Furnizorii de publicitate ar putea fi obligați să facă publice condițiile în care oferă servicii electorale, inclusiv prețurile, criteriile de targetare și formatele disponibile.

În același timp, concurenții electorali ar putea fi obligați să declare toate conturile utilizate în campanie, inclusiv paginile oficiale. Obligația ar putea fi extinsă și asupra conturilor creatorilor de conținut care promovează mesaje electorale, indiferent dacă sunt plătiți sau nu. Nedeclararea acestora ar putea fi sancționate.

Este propusă și introducerea noțiunii de „comportament coordonat neautentic”, care se referă la rețele de conturi ce acționează organizat pentru a influența opinia publică fără a-și dezvălui identitatea sau sursa finanțării.

Concurenții electorali ar putea fi obligați, pe viitor, inclusiv să eticheteze conținutul electoral generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Listele electorale vor fi ajustate?

A fost propusă, între altele, și modificări la listele electorale. La următoarele alegeri ar putea fi introdus, astfel, criteriul participării la vot în ultimele trei scrutine.

De asemenea, se ia în calcul ca listele să fie formate nu doar în funcție de domiciliu, ci și de participarea efectivă la vot. Totodată, ar putea fi create liste separate pentru aplicarea unor metode alternative de vot.

Noi reguli pentru referendum

Sunt propuse modificări și în ceea ce privește organizarea referendumurilor, în special în cazul grupurilor de inițiativă.

Astfel, pentru referendumul republican, se propune stabilirea unui număr minim de 100 de membri în grupul de inițiativă, precum și participarea a cel puțin 300 de cetățeni cu drept de vot la adunarea de constituire. Totodată, sunt clarificate procedurile privind organizarea grupului, adoptarea deciziilor, alegerea conducerii și depunerea documentelor necesare pentru înregistrare.

În cazul referendumurilor locale, pragurile sunt mai reduse: grupul de inițiativă ar urma să fie format din cel puțin 20 de membri, iar la adunarea de constituire ar trebui să participe minimum 30 de cetățeni cu drept de vot, cu domiciliul în localitatea respectivă.

***

Amintim că Codul electoral al Republicii Moldova a fost modificat ultima dată în iunie 2025, înainte de alegerile parlamentare din septembrie același an. Într-un aviz recent, Comisia de la Veneția a atras atenția că modificările frecvente ale legislației electorale, mai ales în ajunul scrutinelor, pot submina încrederea cetățenilor în procesul electoral și pot crea percepția că legea este folosită în interes politic.

Totodată, experții Comisiei au remarcat circumstanțele excepționale în care au fost operate aceste schimbări, menite, potrivit autorităților de la Chișinău, să răspundă fenomenului corupției electorale și amenințărilor hibride. NewsMaker a analizat concluziile Comisiei și recomandările formulate pentru ajustarea noilor prevederi ale legii adoptate de PAS – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: