Tudor Mardei/NewsMaker

Inițiative menite să ajute agricultorii, aprobate la Guvern și Parlament. Vizează accesul fermierilor la finanțare

Două inițiative menite să ajute agricultorii au fost aprobate pe 6 decembrie la Guvern și Parlament. Reprezentații Parlamentului au anunțat că mai mulți agricultori vor avea acces la finanțare prin intermediul proiectului „Livada Moldovei”. Iar Ministerul Agriculturii a precizat că accesul deținătorilor de terenuri agricole la finanțare pentru proiectele de îmbunătățiri funciare va fi facilitat. 

Reprezentații Parlamentului au anunțat că mai mulți agricultori vor avea acces la finanțare prin intermediul proiectului „Livada Moldovei”.

Se menționează că lista activităților eligibile în cadrul proiectului „Livada Moldovei” va fi extinsă. În acest sens, Comisia economie, buget și finanțe va propune plenului Parlamentului ratificarea unor modificări la contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea implementării Proiectului „Livada Moldovei”.

Criteriile de eligibilitate vor fi extinse de la sectorul horticol la întreg sectorul agroalimentar. Astfel, agricultorii ramurilor horticultură, viticultură, zootehnie, acvacultură și producție piscicolă, turism, apicultură și sectorul de culturi cerealiere vor putea accesa finanțări pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului. De asemenea, va fi majorat plafonul finanțării de la 10% la 15% din suma împrumutului BEI pentru componentele de laboratoare, educație, cercetare și siguranța alimentelor”, au menționat reprezentanții Parlamentului.

Iar Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat că accesul deținătorilor de terenuri agricole la finanțare pentru proiectele de îmbunătățiri funciare va fi facilitat.

În acest sens, Executivul a aprobat modificarea Regulamentului privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare. Documentul conturează clar funcțiile și procedurile esențiale pentru implementarea reușită a proiectelor de îmbunătățiri funciare, având în vedere că aceste responsabilități sunt delegate către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF)”, a declarat Ministerul.

Instituția a mai spus că principalele prevederi ale proiectului includ:

  • excluderea contului escrow, deoarece generează beneficiarilor cheltuieli pentru întreținere (aceștia vor deschide un cont propriu);
  • reducerea perioadei de monitorizare de la 5 ani la 3 ani, oferind posibilitate solicitanților de a depune mai multe cereri de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare;
  • coordonarea proiectelor de îmbunătățiri funciare cu Agenția „Moldsilva” pentru măsurile de prevenire a eroziunii eoliene, cum ar fi plantarea fâșiilor forestiere și împădurirea terenurilor supuse alunecărilor;
  • excluderea impedimentului legat de costul total al proiectului de îmbunătățiri funciare eligibile;
  • ajustarea procesului de recepționare, evaluare și acordare a subvențiilor în avans, conform funcțiilor ANIF.

Fermierii au provocat, pe 5 noiembrie, un adevărat haos în centrul capitalei. Aceștia au scos tractoarele pe bulevardul Ștefan cel Mare și au pornit în marș pe două trasee, creând ambuteiaje și nervozitate șoferilor. Ulterior, ei au adus balegă și fân la Președinție și Guvern.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a menționat că „resursele noastre comune trebuie să fie alocate responsabil tuturor care au nevoie și să ajute agricultura să fie profitabilă”. Acesta a amintit că prim-ministrul și alți responsabili din Guvern au desfășurat zeci de întrevederi pe diverse platforme de comunicare. Vodă a dat de înțeles că urmează noi discuții dintre agricultori și șeful Executivului. Asociația Forța Fermierilor a declarat pe 6 decembrie, că „regretă foarte mult că reacția oficială la protestul agricultorilor din partea Guvernului conține multe falsuri și informații manipulatorii”. „Nu este deloc bine când reprezentanții guvernării în loc că măcar să iasă la fermieri disperați, care protestează absolut pașnic și cu revendicări economici, recurg la mesaje cu multă manipulare și minciună”, a reacționat Asociația.

Înainte de aceasta, pe 30 noiembrie, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. Oficialul a menționat că Ministerul este în așteptarea unor informații de la 4 entități, printre care băncile din Moldova, după care se va „stabili modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”. Ulterior, Forța Fermierilor a declarat că vrea o întrevedere cu conducerea Republicii Moldova. „Dacă nu va fi întâlnirea, agricultorii vor acționa. Nu au altă ieșire”, a menționat directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari pe 1 decembrie.

Potrivit Asociației Băncilor din Moldova, la data de 31 octombrie 2023, suma creditelor acordate sectorului agricol de către băncile din Moldova a constituit 5.3 miliarde lei, fiind finanțate peste 5 260 de companii agricole și fermieri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: