Orange Systems Academy îşi deschide din nou uşile pentru cei dornici să-şi dezvolte competenţele în domeniul testării performanţei şi asigurării calităţii produselor software.
Timp de două luni, 15 tineri vor avea ocazia să descopere ce înseamnă testarea performanţei şi să înveţe la modul practic cum se realizează Performance Testing. Cursul începe cu subiecte introductive despre Jmeter, API şi va continua cu multe exerciţii practice pe scripturi şi scenarii. Astfel, participanţii vor avea ocazia să testeze primii potenţialul unei soluţii IT, dezvoltată de echipele Orange Systems (OSY).
La Orange Systems Academy pot participa studenții, proaspăt absolvenții şi chiar angajaţii Orange care au studii în domeniul IT sau un domeniu conex (matematică, statistică, cibernetică, telecomunicații, inginerie), sunt iniţiaţi în bazele testării software, deţin cunoştinţe de bază de engleză şi sunt motivați să se dezvolte în domeniul IT.
Selecţia participanţilor se va desfăşura în 3 etape succesive:
Candidații care au promovat cu succes prima etapă, vor fi invitați la susținerea testului. În baza rezultatelor testului, va avea loc desemnarea participanţilor la interviu. Odată selectaţi, participanţii vor avea angajamentul şi obligaţia de a participa la program. Pentru mai multe detalii, accesați regulamentul programului.
Data limită pentru aplicare este 12 septembrie 2021. Participarea la curs este gratuită.
Cursul Performance Testing startează pe 24 septembrie curent, instruirea se va desfăşura online, în zilele de marţi, joi şi sâmbătă.
Orange Systems Academy este un program educaţional unic şi inovativ care oferă oportunităţi de dezvoltare tuturor şi contribuie la dezvoltarea competențelor IT, atât pentru angajați, cât și pentru comunitatea IT locală.
Orange Systems este hub-ul IT al Orange şi unul dintre cele mai mari hub-uri IT din ţară, fiind al doilea angajator pe piaţa de tehnologii informaţionale din Moldova.
Aici creăm produse software sub brand-ul creativităţii, calităţii şi competitivităţii. Toate acestea, de rând cu spațiul inovativ Orange {kITchen}, definesc profilul angajatorului Orange Systems – unul atractiv, responsabil și uman.
Cea mai bună soluție pentru Republica Moldova în parcursul său european este aderarea împreună cu Ucraina și cu alte țări candidate, aceasta fiind „cel mai corect mod de a arăta unitatea”, au transmis la Chișinău șefii parlamentelor din Letonia, Estonia și Lituania. Oficialii au îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue reformele, subliniind că „criteriile trebuie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, însă „contează și meritocrația”, unde fiecare stat este evaluat individual.
Aderarea împreună cu Ucraina – cea mai bună soluție
Președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a declarat că, deși fiecare stat candidat avansează în ritmul său, o decizie de aderare „la pachet” ar fi cea mai bună soluție politică pentru Uniunea Europeană. Oficialul a subliniat că Ucraina reușește să implementeze reforme importante chiar și în condițiile unui război, un efort pe care l-a calificat drept excepțional.
„Ar fi cel mai bine dacă toate țările candidate ar putea adera în același timp împreună, dar din start vă spun că este cel mai bun mod de a arăta unitate. Deci facem tot ce putem pentru a ajunge la pace în Ucraina.Uniunea Europeană e parte activă la negocierile de pace și vedem că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să adere împreună cu Ucraina și alte țări candidate”, a menționat oficiala.
Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a făcut trimitere la experiența statelor baltice în procesul de aderare la UE. Acesta a subliniat că ritmul negocierilor poate fi diferit, însă decizia finală este una politică.
„Noi am început negocierile cu Uniunea Europeană mai devreme decât Letonia și Lituania, dar le-am încheiat în același timp. Este un exemplu foarte bun. Decizia este politică și vine din situația de moment. Dacă Uniunea Europeană consideră că trebuie să se extindă, atunci se va extinde”, a menționat oficialul estonian.
Oficialul s-a arătat convins că negocierile pe capitole vor fi deblocate și a încurajat autoritățile din statele candidate să își concentreze eforturile pe implementarea reformelor. Acesta a subliniat că, deși extinderea Uniunii Europene este rezultatul unei decizii politice, îndeplinirea criteriilor de aderare rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărei țări candidate.
„Negocierile sunt foarte fructuoase și eu vă încurajez să vă concentrați pe realizarea reformelor, deoarece, pe de o parte, extinderea ține de decizia politică, dar, pe de altă parte, criteriile trebuie să fie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”, a afirmat acesta
Lauri Hussar a adăugat că procesul de extindere nu se limitează doar la Republica Moldova și Ucraina.
„Așteptăm ca Moldova, Ucraina și nu doar aceste două țări să se alăture. Este un proces care se poate extinde și spre Balcanii de Vest. Vorbim despre un continent unit, care să vorbească cu o singură voce în interesul său, la nivel global”, a spus acesta.
Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a declarat că împărtășește pe deplin poziția colegilor săi din statele baltice și a făcut trimitere la experiența Lituaniei din perioada aderării la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, procesul de extindere este unul complex nu doar pentru statele candidate, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblu.
„Era un fel de competiție între țările noastre, cine va intra prima în Uniune. Dar ne-am unit eforturile și am atins rezultatul. Extinderea nu este un proces simplu nici pentru UE. Este vorba de sincronizare și trebuie să înțelegem că, dacă vrem sprijin puternic, avem nevoie de parteneri și aliați. Acționând împreună, este mai ușor”, a subliniat Juozas Olekas.
În contextul războiului din regiune, oficialul lituanian a evidențiat rolul esențial al Ucrainei pentru securitatea europeană, subliniind că miza conflictului depășește granițele acestei țări.
„Ucraina luptă nu doar pentru sine, pentru pacea sa de acasă, ci ne apără pe noi toți – Lituania, Letonia, Estonia și Moldova. Trebuie să fim solidari și să acționăm împreună pentru a obține cele mai bune rezultate. Asta va fi succesul tuturor”, a conchis președintele Seimasului.
Aderare la UE până în 2027?
Întrebat despre perspectivele negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei, în contextul blocajelor politice din interiorul Uniunii Europene și al obiectivului anunțat de Kiev privind aderarea până în 2027, președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a subliniat necesitatea accelerării procesului și a recunoașterii progreselor deja realizate de cele două state candidate.
„Cred că Moldova și Ucraina își implementează foarte bine reformele. Acesta este un stimulant foarte important pentru Uniunea Europeană să recunoască ambițiile acestor țări de a deveni membre ale Uniunii Europene. Desigur că sunt multe poziții în diferite țări. Noi vom continua să convingem acești parteneri ai noștri din Uniunea Europeană să recunoască realizările Moldovei și ale Ucrainei. Este un proces de negociere. Nu va putea avea loc în 2027, dar cred că este necesar să finalizăm implementarea reformelor”, a declarat Juozas Olekas.
La final, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că Republica Moldova se află în prezent în etapa negocierilor tehnice, iar pe termen scurt este necesară accelerarea reformelor, întrucât autoritățile nu își permit „luxul de a pierde timpul”.
Potrivit lui Igor Grosu, procesul nu poate fi pus pe pauză, iar ajustarea legislației și implementarea reformelor trebuie să continue într-un ritm susținut. În același timp, acesta a subliniat că, pe termen lung, extinderea Uniunii Europene presupune o decizie politică, care necesită consultări și consens între toate cele 27 de state membre.
„Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, dar contează și meritocrația – fiecare țară trebuie să demonstreze, prin propriile acțiuni, cât de repede se mișcă și ce progrese reale face”, a declarat președintele Parlamentului.
Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.
***
Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.
Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere.
Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un băiat de 14 ani a murit, iar o fetiță de 12 ani a fost grav rănită, după ce au fost loviți de un automobil condus de un tânăr de 19 ani, în timp ce traversau regulamentar strada pe trecerea de pietoni din Strășeni. Accidentul s-a produs în seara zilei de astăzi, pe traseul R-1, în direcția spre Chișinău, informează Poliția Națională.
În urma impactului, o fetiță de 12 ani și un băiat de 14 ani au fost transportați de urgență la Spitalul Raional Strășeni, ambii în stare gravă. Ulterior, băiatul a decedat în secția de terapie intensivă.
Șoferul a fost supus testării alcoolscopice, rezultatul fiind negativ. Pe caz a fost inițiată o anchetă, iar conducătorul auto urmează să fie reținut conform prevederilor legale.
Circumstanțele exacte ale producerii accidentului sunt investigate de poliție.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.
Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.
„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.
Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.
Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.
Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:
„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.
Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.
„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.
La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.
„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.
În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.
„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.
***
Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.
Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.
Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Dodon, către Plahotniuc: să explice cum a organizat această provocare — Fostul deputat Vladimir Andronachi scapă de arest — Lupu, în instanță: nimeni nu și-a permis să-mi dea indicații — Caldarâmul de pe strada 31 august 1989, reparat în 2026 — Preotul Mitropoliei Moldovei s-a baricadat în biserica din Dereneu — Punct de atracție periculos: plimbări pe lacul înghețat din Valea Morilor — ANRE propune reducerea tarifului la gaz cu aproape 2,30 lei/m³ — 15 tone de mărar cu pesticide, distruse — PSRM, campanie împotriva Unirii. Dodon: cine vrea, știe unde să se ducă — Maia Sandu, propusă pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru pace — Acces limitat în centrul capitalei, timp de două zile — Dodon explică de ce nu a aplaudat-o pe Sandu la APCE — Suspendarea vizelor pentru imigranți nu este despre Moldova în mod specific — Certificate pentru șoferi, eliberate pe bani? Medic-șef din Șoldănești, reținut — Asfaltul nu a făcut față iernii: gropile au invadat Chișinăul — Dodon, la primărie, să negocieze bugetul. Ceban: Mă întâlnesc și cu dracu’ dacă trebuie Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Propunerea deputatului norvegian Arild Hermstad de a o nominaliza pe președinta Maia Sandu la Premiul Nobel pentru Pace a generat un val de reacții atât în spațiul public din Republica Moldova, cât și în România. În timp ce unii au salutat inițiativa, alții au criticat-o, acuzând mass-media că ar fi transformat un „gest birocratic individual” într-o știre „națională”. NewsMaker vă prezintă în continuare o selecție de reacții.
Fostul premier Vlad Filat a calificat subiectul drept „o bulă prezentată ca știre” și a acuzat o tentativă de manipulare mediatică. „La noi, un gest birocratic individual este transformat în eveniment epocal. I se dă statut de „știre” națională, deși nu produce niciun efect real. Este metoda clasică prin care realitatea este acoperită cu simboluri goale de conținut”, a scris liderul PLDM pe rețele.
Cu o reacție a venit și fostul jurnalist cunoscut pentru activitatea sa propagandistică, Gabriel Călin, care este cercetat pentru finanțarea ilegală a partidelor și spălarea banilor. „Vă spun un secret: orice moldovean poate fi nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace. Pentru ca ne naștem cu următoare frază în gură: Dă-mi pace!”, a scris el pe rețele.
Într-o reacție critică, activista civică Inna Virtosu a pus sub semnul întrebării sensul noțiunii de „pace”: „Se pare că noul standard pentru „pace” este să nu faci nimic exploziv și să speri că vecinii mai mari sunt ocupați în altă parte. Inclusiv să se bată între ei”.
Nu au lipsit, pe de altă parte, nici reacțiile pozitive. Ex-deputat PAS Vasile Șoimaru susține că o eventuală obținere a Premiului Nobel de către Maia Sandu ar fi un „mare noroc” pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Fostul parlamentar a legat simbolic acest scenariu de ideea unirii Republicii Moldova cu România.
„Ce mare noroc ar avea Neamul Meu de pe ambele maluri ale Prutului, dacă …Unirea celor două state românești, Republica Moldova și România de azi, ar fi înfăptuită la inițiativa și cu contribuția unei doamne laureate a Premiului Nobel pentru Pace!!!… Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu și tot neamul meu!!!”, a scris Șoimaru pe rețele.
Expertul român Ștefăniță Radu a scris, la rândul său, că Maia Sandu întruchipează „bunul-simț, inteligența și modestia” și a amintit rolul acesteia în menținerea cursului democratic al Republicii Moldova, în pofida presiunilor externe și a opoziției pro-ruse. „Sper ca România sa facă lobby pentru aceasta propunere, în condițiile Uniunea Europeană o apreciază deosebit pe inimoasa noastră moldoveancă. P.S: Ar fi ceva să-i luăm noi premiul lui Trump anul acesta”, a scris Ștefăniță Radu pe contul său de Facebook.
NM a solicitat un comentariu din partea Președinției, însă până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns la solicitarea expediată.
Precizăm, Premiul Nobel pentru Pace este unul dintre cele mai prestigioase premii internaționale și este acordat anual persoanelor, organizațiilor sau instituțiilor care au contribuit semnificativ la promovarea păcii, soluționarea conflictelor, apărarea drepturilor omului și consolidarea cooperării internaționale. Distincția a fost instituită în baza testamentului inventatorului suedez Alfred Nobel și este decernată din 1901 de Comitetul Nobel Norvegian, la Oslo.
De-a lungul timpului, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unor personalități precum Martin Luther King Jr., Nelson Mandela, Dalai Lama, Barack Obama sau Uniunea Europeană, dar și organizații precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Programul Alimentar Mondial.
În 2025, Premiul Nobel a fost câștigat de Maria Corina Machado. Aceasta a transmis însă distincția, în ianuarie, președintelui SUA Donald Trump.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
