Ilan Șor

Judecătorii au admis în proces noii avocați britanici ai lui Ilan Șor. Ședința, amânată din nou

Judecătorii care instrumentează dosarul lui Ilan Șor au acceptat în proces doi noi avocați ai deputatului fugar Ilan Șor, originari din Marea Britanie. Informația a fost confirmată de Procuratura Anticorupție pe 18 ianuarie.

Astăzi a avut loc o nouă ședință în cauza penală de acuzare a lui Ilan Șor ce la moment se află pe rolul Curții de Apel Chișinău.

În cadrul ședinței, partea apărării a solicitat instanței admiterea în proces a doi avocați din Regatul Unit al Marii Britanii. De asemenea, partea apărării, pe lângă alte cereri înaintate, a mai solicitat amânarea ședinței de judecată pe un termen de 2 luni.

Partea acuzării a solicitat respingerea cererilor explicând că potrivit art. 6 alin.(1) din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură: ,,avocatul din alt stat nu poate reprezenta interesele persoanelor fizice sau juridice în instanţele de judecată şi în relaţiile cu alte autorități publice decât în arbitrajul comercial internaţional. În cazul când interesele clientului o cer, precum şi la solicitarea acestuia, avocatul din alt stat poate asista avocatul din Republica Moldova”.

Despre limitele activității, avocații străini au fost atenționați în Decizia din data de 22.12.2022, emisă de către Consiliul Uniunii Avocaților.

Subsidiar, potrivit art. 70 alin. (7) pct.2) din Codul de procedură penală: „Pentru confirmarea calităţii şi împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanţei: […] documentul ce confirmă că are permisiunea de a practica calitatea de apărător conform legislaţiei Republicii Moldova”, iar o astfel de împuternicire nu a fost eliberată de către Consiliul Uniunii Avocaților.

Cu toate acestea, instanța a admis, prin încheiere protocolară, în proces avocații străini și a oferit acestora termen până la data de 13.02.2023 să facă cunoștință cu materialele cauzei penale.

Următoarele ședințe de judecată au fost fixate pentru data de 13.02.2023 ora 14:30 și data de 20.02.2023 ora 14:30.

***

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel.

Amintim că în noiembrie compania de avocatură americană „Dechert” a anunțat că renunță să-l mai apare în instanțele de judecată pe deputatul fugar, Ilan Șor. Decizia vine ca urmare a sancțiunilor care i-au fost aplicate liderului Partidului „ȘOR” de Guvernul SUA.

În data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin.

Lista completă AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ibric, șal de cașmir și beretă din blană de cârlan: ce cadouri a primit Maia Sandu în ultimele trei luni și care este cel mai scump

În iulie, august și septembrie 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit 13 cadouri protocolare. Cel mai scump i-a fost oferit de Kürşad Zorlu, deputat în Parlamentul Turciei și vicepreședinte al partidului de guvernare AKP. De asemenea, șefa statului a primit cadouri de la președintele Indiei și mai mulți ambasadori.

Cel mai scump cadou i-a fost oferit Maiei Sandu de Kürşad Zorlu, deputat în Parlamentul Turciei și vicepreședinte al partidului de guvernare AKP, pe 19 august, în contextul vizitei de lucru la Chișinău și al întrevederii cu șefa statului. Este vorba despre un ulcior/ibric decorativ ceremonial din ceramică, lucrat manual, cu mâner din metal argintat, montat pe suport și însoțit de o tavă argintată, în valoare de 3 790 de lei. Kürşad Zorlu i-a oferit Maiei Sandu și un serviciu din porțelan lucrat manual, destinat servirii cafelei sau ceaiului turcesc, decorat cu simbolurile naționale ale Turciei, compus din 15 piese: 6 cești, 6 farfurioare, o tavă și o bombonieră, în valoare de 3 450 de lei.

De asemenea, șefa statului a primit de la președintele Indiei, Droupadi Murmu, un șal din cașmir premium, în valoare de 1 500 de lei; de la ambasadorul Ghanei în Republica Moldova, cu reședința la Moscova, Koma Steem Jehu-Appia, o compoziție decorativă realizată manual, cuprinzând șase simboluri tradiționale specifice culturii Akan din Africa de Vest, în valoare de 690 de lei; de la ambasadoarea Norvegiei în Republica Moldova, cu reședința la Chișinău, Anne Kjersti Amundsen, o eșarfă confecționată din lână și mătase, în valoare de 1 800 de lei.

Totodată, Maia Sandu a primit o tavă de la viceministra afacerilor externe al Greciei, Alexandra Papadopoulou, în valoare de 1 600 de lei; de la reprezentanta de țară UNICEF în Republica Moldova, Maha Damaj, o pictură înrămată, reprezentând portretul unei femei, în valoare de 300 de lei; de la prim-ministrul landului Bavaria, Markus Söder, o figurină decorativă reprezentând un leu, în valoare de 3 150 de lei; de la copreședintele Comitetului consultativ mixt dintre Comitetul European și Republica Moldova, Mariana Gâju, o tăviță decorativă, în valoare de 850 de lei; de la președintele Comisiei pentru afaceri externe, apărare și securitate a Senatului Cehiei, Pavel Fischer, o vază decorativă realizată din sticlă mată, cu inserții aurii, în valoare de 600 de lei.

În același timp, președinta a primit de la producătorul autohton „Cușma” o beretă din blană naturală de cârlan, în valoare de 2 000 de lei; de la președintele raionului Ialoveni, Natalia Eremia, o statuetă decorativă reprezentându-l pe domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, confecționată din aliaj metalic, cu finisaj bronzat, în valoare de 1 390 de lei; de la președintele Asociației de Artă și Cultură pentru copiii vorbitori de limbă română din Norvegia, Snejana Teclia, un tablou în valoare de 2 500 de lei.

De asemenea, consiliera președintei pentru politică externă și afaceri europene, Olga Roșca, a primit de la ambasadorul Indiei în Republica Moldova, Manoj Kumar Mohapatra, un obiect decorativ în valoare de 350 de lei.

Potrivit instituției prezidențiale, valoarea totală a cadourilor este de 23.970 de lei. Cadourile rămân în proprietatea Administrației Prezidențiale sau pot fi răscumpărate, a menționat Președinția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: