Ilan Șor

Judecătorii au admis în proces noii avocați britanici ai lui Ilan Șor. Ședința, amânată din nou

Judecătorii care instrumentează dosarul lui Ilan Șor au acceptat în proces doi noi avocați ai deputatului fugar Ilan Șor, originari din Marea Britanie. Informația a fost confirmată de Procuratura Anticorupție pe 18 ianuarie.

Astăzi a avut loc o nouă ședință în cauza penală de acuzare a lui Ilan Șor ce la moment se află pe rolul Curții de Apel Chișinău.

În cadrul ședinței, partea apărării a solicitat instanței admiterea în proces a doi avocați din Regatul Unit al Marii Britanii. De asemenea, partea apărării, pe lângă alte cereri înaintate, a mai solicitat amânarea ședinței de judecată pe un termen de 2 luni.

Partea acuzării a solicitat respingerea cererilor explicând că potrivit art. 6 alin.(1) din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură: ,,avocatul din alt stat nu poate reprezenta interesele persoanelor fizice sau juridice în instanţele de judecată şi în relaţiile cu alte autorități publice decât în arbitrajul comercial internaţional. În cazul când interesele clientului o cer, precum şi la solicitarea acestuia, avocatul din alt stat poate asista avocatul din Republica Moldova”.

Despre limitele activității, avocații străini au fost atenționați în Decizia din data de 22.12.2022, emisă de către Consiliul Uniunii Avocaților.

Subsidiar, potrivit art. 70 alin. (7) pct.2) din Codul de procedură penală: „Pentru confirmarea calităţii şi împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanţei: […] documentul ce confirmă că are permisiunea de a practica calitatea de apărător conform legislaţiei Republicii Moldova”, iar o astfel de împuternicire nu a fost eliberată de către Consiliul Uniunii Avocaților.

Cu toate acestea, instanța a admis, prin încheiere protocolară, în proces avocații străini și a oferit acestora termen până la data de 13.02.2023 să facă cunoștință cu materialele cauzei penale.

Următoarele ședințe de judecată au fost fixate pentru data de 13.02.2023 ora 14:30 și data de 20.02.2023 ora 14:30.

***

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel.

Amintim că în noiembrie compania de avocatură americană „Dechert” a anunțat că renunță să-l mai apare în instanțele de judecată pe deputatul fugar, Ilan Șor. Decizia vine ca urmare a sancțiunilor care i-au fost aplicate liderului Partidului „ȘOR” de Guvernul SUA.

În data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin.

Lista completă AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Perciun, după scandalurile de la MoldATSA: „Se încearcă – în baza unei greșeli reale – să se denigreze toți oamenii PAS”

Dan Perciun, ministrul Educației și lider al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), a publicat joi, 2 iulie, un mesaj privind scandalurile din jurul întreprinderii de stat MoldATSA. Oficialul susține că controversa ar fi folosită pentru a denigra PAS, însă formațiunea nu ar proteja persoanele care obțin beneficii nejustificate din funcțiile publice și că, de fapt, le-ar înlătura din sistem când le identifică.

În PAS, în guvernare sunt oameni de treabă și oameni care profită (unii din PAS, alții din alte partide sau apolitici). Acum se încearcă – în baza unei greșeli reale – să se denigreze tot efortul PAS și toți oamenii PAS. Orice rudă este blamată (majoritatea dintre care muncesc ca toți oamenii și își văd de treburile lor), orice om cu care te-ai văzut vreodată pe stradă și a călcat strâmb îți este pus în cârcă, orice ilegalitate sau abuz pentru care vinovații trebuie să răspundă devine vina colectivă a tuturor. Noi nu protejăm și nu facem înțelegeri cu personaje corupte sau care extrag foloase personale din funcția deținută. Noi vrem să scăpăm de ei. Și când aflăm, îi dăm afară. Uneori aflăm prea târziu, uneori suntem informați greșit, uneori trăim o nedumerire căci părea că-i cunoaștem pe acești oameni, îi credeam cu bun-simț și le-am acordat încredere”, a declarat Dan Perciun.

Totodată, oficialul susține că reacția autorităților la cazul MoldATSA ar demonstra o abordare diferită față de cea a fostelor guvernări.

Președintele țării își asumă responsabilitatea pentru greșelile sistemice și anunță o curățenie generală, Președintele Parlamentului și Președintele PAS își cere scuze și anunță mai multe filtre și o analiză riguroasă de cadre, Prim-ministrul cere revizuirea consiliilor de administrație și verificarea întreprinderilor de stat, escrocul din vârful MoldATSA este demis, banii câștigați nejustificat vor fi întorși, șeful Comisiei parlamentare își anunță demisia, șeful APP își anunță demisia. Și lucrurile acestea nu se fac pentru a spăla imaginea publică, ci pentru că noi credem că așa este corect”, a spus el.

Ministrul a mai spus că scandalul reprezintă „o lecție dură” pentru actuala guvernare și a recunoscut că responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă aparține celor aflați la putere.

Amintim că MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis.

Pe fondul controversei, Roman Cojuhari a demisionat din funcția de director al Agenției Proprietății Publice. Iar deputatul PAS Radu Marian a demisionat, la sfârșitul lunii iunie, de la conducerea Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. El recunoscuse anterior că îl cunoaște pe Vangheli și i-a recomandat candidatura pentru funcția de director MoldATSA. Parlamentarul susține însă că nu a avut nicio implicare în numirea lui Vangheli.

Scandalul din jurul MoldATSA a continuat și în legătură cu Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația sa lunară a depășit 120 000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul președintei Maia Sandu.

Pe 23 iunie, Taburceanu și-a anunțat demisia de la MoldATSA și a declarat că va returna bonusurile și adaosurile la salariu de care a beneficiat. Ulterior, aceasta a fost exclusă și din PAS.

În acest context, președinta Maia Sandu a cerut verificarea tuturor întreprinderilor stat pentru a se stabili modul în care sunt folosiți banii publici. Un proiect privind crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat a fost inclus pe agenda ședinței plenare a Parlamentului din 2 iulie. Inițiativa a venit din partea deputatului PAS Dinu Plîngău.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: