Ludmila Andronic: Sustenabilitatea este parte din ADN-ul Efes Moldova

Principiile de sustenabilitate sunt integrate în fiecare contract și în toate etapele lanțului valoric Efes Moldova

Mediul de afaceri are o responsabilitate morală față de mediul înconjurător și față de comunitatea în care activează, iar profitul nu este singurul indicator ce garantează succesul unei companii. Mai mult, prin implementarea principiilor de sustenabilitate și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), afacerile pot construi punți de încredere cu societatea. Este convingerea pe care o are Ludmila Andronic, Directoare Afaceri Corporative a Companiei Efes Moldova – unul din cei mai importanți producători de bere și băuturi răcoritoare din Republica Moldova, parte a unui grup internațional de companii cu 95.000 de angajați în 86 de unități de producție în șapte sectoare ale economiei. Efes Moldova reprezintă un exemplu de afacere care, prin activitatea și investițiile sale, acordă prioritate problemelor de mediu, problemelor sociale și guvernanței corporative. Despre prioritățile, proiectele în care se implică și rezultatele obținute de Efes Moldova la capitolul sustenabilitate, ne povestește Ludmila Andronic:

De ce este important pentru mediul de afaceri de astăzi să participe la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD)?
– Noi trăim într-o țară care, timp de 70 de ani a fost educată că businessul privat este ceva care ar trebui să trezească suspiciuni și întotdeauna trebuie să ne punem întrebarea de ce ei activează, care este interesul lor ascuns? Ei bine, implementarea obiectivelor de dezvoltare globală și construirea afacerilor în jurul acestora, constituie, în opinia mea, o șansă  unică de a crea punți de încredere și respect cu societatea. Deci implementarea ODD-urilor nu ține doar de alinierea afacerii la standardele europene, ci ține de a ne recâștiga acea atitudine și acel loc pe care îl merită afacerile, într-o economie și într-o țară  care se dorește a fi prosperă.

În ce măsură sunt integrate ODD-urile în activitățile companiei dumneavoastră și ale partenerilor dumneavoastră?
– Principiile de dezvoltare durabilă sunt integrate în toate etapele lanțului nostru valoric, de la câmpul de pe care recoltăm orzul și hameiul până la consumul responsabil pe care îl dorim, până la logistică, procesare și ambalaje durabile. Mai mult, principiile de sustenabilitate sunt integrate  în toate contractele noastre cu furnizorii. Orice contract încheiat de Efes Moldova la final are previziuni ce țin de ne-angajarea copiilor, condiții de muncă decente, salariu în alb și alte aspecte de etică a businessului.

Ce cale a parcurs compania în implementarea politicilor de realizare a ODD-urilor? Care a fost cea mai mare provocare?
– Noi, la Efes, obișnuim să spunem că sustenabilitatea este parte a ADN-ului nostru, pentru că noi am pornit pe această cale încă acum mulți ani. Primul raport de sustenabilitate a fost publicat încă în anul 2010. În 2011, Anadolu Efes a semnat Pactul Global. În 2014 am aderat la UN CEO Water Mandate, care este foarte important, fiindcă noi suntem o industrie care utilizează foarte multă apă în producția sa, iar din 2015 grupul a semnat Women Empowerment Platform. Aici, în Republica Moldova, noi am făcut lucrul ăsta doi ani în urmă, ca și companie separată. În 2019 am semnat Business Plastic Initiative, iar din 2020 avem un comitet global pentru sustenabilitate, care este condus de CEO. Și din 2022 avem un comitet pentru sustenabilitate și la nivel de board, ceea ce vorbește despre seriozitatea intențiilor noastre. În 2023 am lansat Sustainability Academy prin care trec toți angajații noștri din toate companiile, de toate profesiile și din toate pozițiile, iar anul trecut am fost printre primele companii care au făcut și au publicat un raport integrat, adică cel care arată riscurile sau performanțele financiare care decurg din principiile ESG.

Ce priorități ODD puteți evidenția în activitatea companiei?
– Obiectivele noastre de sustenabilitate sunt integrate și îndreptate în trei domenii prioritare pe care le-a ales Anadolu: mediul în care activăm, oameni cu care și pentru care lucrăm, și societatea în care activăm. Până în 2030 scopul nostru este să avem zero emisii de carbon în toate operațiunile, să avem toate operațiunile certificate „Zero deșeuri”, să reducem continuu utilizarea de plastic, să sporim impactul nostru social prin proiecte de investiții comunitare pe termen mediu și lung în parteneriat cu ONG-uri credibile și cu autorități publice locale și centrale, dar și să creștem reprezentanța femeilor în organizație de la 30 la 51%. În cazul Republicii Moldova noi am depășit deja această cifră. De asemenea, în management ne-am propus să avem cel puțin 30%  de femei în bordul companiei.

Care sunt politicile companiei ce țin de angajați și cât de implicați sunt ei în proiecte specifice de sustenabilitate?
– Noi ținem foarte mult la angajații noștri și întreprindem o serie de măsuri pentru a asigura șanse egale atât pentru bărbați, cât și femei. Vorbim despre acces la pachetele de beneficii, garantarea unui echilibru între viața privată și viața profesională. În același timp noi participăm cu multă pasiune la educarea tinerilor specialiști. Efes Moldova este implicat în programul de educație duală, în parteneriat cu ASEM și cu  Colegiul Tehnic al Universității tehnice din Moldova, oferind capabilități practice, în combinație cu studiul academic pe parcursul a trei ani de studii. De asemenea, am lansat proiectul Future, de care au beneficiat deja 15 studenți de la diferite instituții de învățământ. Acest program le oferă posibilitatea de a avea o practică plătită pe parcursul a patru luni. 

– Dar și angajații noștri sunt angajați în diverse programe de voluntariat. Noi mergem cu mare plăcere la acțiunile de salubrizare a parcurilor din Chișinău, răspundem la invitațiile Grădinei Botanice de a participa la curățeniile sezoniere, iar anul acesta voluntarii noștri au instalat căsuțe pentru păsări în parcul sectorului Ciocana, pentru că noi credem că și păsările au nevoie de o casă a lor, iar orășenii au nevoie de cântecul păsărilor.

Cele mai mari așteptări de la mediul de afaceri, în prezent, sunt legate de mediu. Care este strategia și soluțiile concrete ale companiei dumneavoastră
– Întradevăr, provocările și soluțiile de mediu pe care le oferă businessul, sau cel puțin soluțiile așteptate de la business, constituie un element foarte important. Noi avem câteva realizări la acest capitol. Spre exemplu, noi deținem unica stație privată de epurare a apelor, unde anual, tratăm 175 de mii de metri cubi de apă. Avem și un bazin cu pești, cu apă de la această stație, și astfel noi verificăm: dacă peștii trăiesc, înseamnă că apa cu siguranță este bună. De asemenea, am echipat stația de epurare a apelor cu o instalație de recuperare a biogazului, care ne permite să economisim anual 138 000 m3 de gaz, ceea ce e echivalentul aproximativ al consumului anual de gaz a 420 de apartamente. Toată berea produsă și ambalată de noi, aici, în Republica Moldova, este ambalată în sticlă reutilizabilă, ceea ce ne permite anual să reutilizăm 30 de milioane de sticle, echivalentul a 10 milioane de kg de deșeuri care nu ajung în natură, ci sunt reutilizate. 70% din flota noastră de stivuitoare este electrică, ceea ce ne micșorează anual amprenta de carbon cu 119 mii de m3. Anual reciclăm 90 kg de baterii și 80 de tone de hârtie, echivalentul a 1360 de copaci maturi. Mizăm mult pe digitalizarea proceselor pentru a minimiza consumul de hârtie, dar și pentru a îmbunătăți experiențele de muncă ale angajaților noștri. Borhotul nostru din malț, care este materia secundară în producția berii și care constituie o sursă bogată în proteine și alte substanțe nutritive, este furnizat crescătorilor de animale și utilizat în hrana sănătoasă și naturală pentru vite cornute mari și pești. Acestea sunt câteva din exemplele cu care chiar ne putem mândri.

Ce proiecte dezvoltați în prezent? În ce măsură reușiți să implicați și să inspirați partenerii – societatea, autoritățile locale, organizațiile donatoare?
– Noi avem câteva proiecte de suflet, la care ținem foarte mult și la care muncim foarte mult, iar rezultatele sunt pe măsură. Unul din proiecte se numește „Prietenește”, care presupune asigurarea unui suport generos și prietenos pentru trei direcții: „Prietenește pentru turism”, „Prietenește pentru femei” și „Prietenește pentru artă”.  Spre exemplu, este al cincilea an în care finanțăm afacerile din domeniul turismului receptor și am investit cu succes deja 2,4 milioane de lei. Un parteneriat deosebit îl avem cu autoritățile locale și oamenii din satul Ciuciulea, raionul Glodeni, unde, de patru ani organizăm un simpozion internațional de sculptură în lemn și transformăm un loc din centrul satului într-un parc de sculpturi. Este vorba despre spațiul din fața școlii vechi din localitate, care datează din a doua jumătate a secolului XIX, și care nu mai funcționează, dar este foarte bine păstrată. La ora actuală avem instalate acolo 30 de sculpturi și avem deschis și un hostel în clădirea restaurată a fostei maternități din sat, clădire care, anterior, de asemenea făcea parte din ansamblul renumitului conac Leondari-Buznea din acest sat. Acolo sunt multe locații care încă pot fi reabilitate și transformate, așa că noi rămânem în acest parteneriat și invităm pe cei interesați să se implice.

– Toate proiectele noastre ”Prietenește” vor continua și în anii viitori, pentru că noi considerăm important să avem un rol activ în dezvoltarea societății. De asemenea ne propunem să investim continuu în proiectele de mediu, pentru a reduce la zero emisiile de carbon așa cum o cere strategia de sustenabilitate a grupului Anadolu Efes.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

moldova.europalibera.org

Viața între rugăciune și studii: tânăra de la Mănăstirea Japca care îmbină ascultarea cu două facultăți

Vitalia Lupu, o tânără de 19 ani, este prima viețuitoare din istoria Mănăstirii Japca care reușește să îmbine viața monahală cu studiile universitare. Anul trecut, a promovat toate examenele de bacalaureat cu nota 10 și a fost admisă simultan la două facultăți. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Vitalia a povestit că, după finalizarea studiilor, visează să deschidă o clinică și un liceu pe teritoriul mănăstirii.

„Studiez la două facultăți și asta nu mă împiedică să fac ascultare la mănăstire. Studiez în cadrul Universității Tehnice a Moldovei, la Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică. În paralel fac și Facultatea de Teologie Ortodoxă. Maica stareță este bucuroasă, pentru că, eu cumva stric percepțiile celorlalți din afară. Chiar și surorile care vor veni în viitor vor ști că este posibil să facă și studiile și să nu renunțe la relația lor cu Dumnezeu”, a spus tânăra.

Monahia Nina a confirmat că Vitalia este primaviețuitoare din istoria mănăstirii care reușește să urmeze o facultate și, în același timp, să își păstreze viața monahală. În timpul anului universitar, ea pleacă lunea la Chișinău și se întoarce vineri seara la mănăstire.

„La universitate mă comport ca o fată normală, sunt îmbrăcată în alte haine, parcă ar trăi o dublă personalitate în mine. Jumătate de zi sunt așa, jumătate de zi – altfel. Mă străduiesc să nu spun pentru că lumea nu înțelege”, a adăugat Vitalia.

Anul trecut, tânăra a luat 10 pe linie la examenele de bacalaureat.

„Eram în grădina mănăstirii, era sezonul vișinelor. Eram toate maicile la cules. Am aflat la telefon că sunt invitată la Președinție. Alergam prin grădină de bucurie, pentru că s-a îndeplinit această dorință a mea. Scopul acesta, de a avea media 10 la BAC, mi l-am propus din clasa a V-a. Discutam cu una dintre colege și i-am spus așa convinsă: «Eu o să am 10 la BAC». Și ea spune: «Dar nu e posibil, e foarte greu. N-ai să ajungi»”, își amintește Vitalia.

După finalizarea studiilor, tânăra visează să deschidă în curtea mănăstirii o clinică și un liceu pentru fete.

„Eu cred că voi putea folosi specializarea mea în cadrul mănăstirii. Ar fi bine ca în Moldova să fie la vreo mănăstire o clinică pentru călugări, ca să nu iasă călugării în lume, la medici. Capacitățile mele de după absolvirea facultății mi-ar permite să fiu fondatoarea unei clinici, aici, pe teritoriul mănăstirii”, a mai spus Vitalia.

Tânăra spune că își dorește să rămână la Mănăstirea Japca, întrucât aceasta i-a devenit parte din familie.

Igor Cecan/NM

R. Moldova a înregistrat progrese în justiție și combaterea corupției: Raport OCDE

Republica Moldova a înregistrat progrese în domeniul justiției și combaterii corupției. Este concluzia Raportului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, adoptat în cadrul reuniunii plenare a Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, raportul confirmă îmbunătățiri în perioada 2023–2024 în domenii precum: politici anti-corupție (+9,9 puncte), protecția avertizorilor de integritate (+16,8 puncte), integritate în achizițiile publice (+14 puncte), independența sistemului judecătoresc (+6,1 puncte) și independența procuraturii (+7,6 puncte).

„În ultimii ani, s-a muncit mult pentru a curăța justiția de corupție, iar primele rezultate sunt deja vizibile. Vom continua reformele din domeniul justiției pentru ca fiecare cetățean să poată avea încredere că dreptatea funcționează pentru toți, iar legea este aceeași pentru fiecare”, a spus viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

(VIDEO) „Doi pentru justiție, nouă pentru sine”: deputații și-au evaluat activitatea la sfârșitul mandatului

Deputații celui de-al unsprezecelea mandat și-au încheiat activitatea și se pregătesc pentru noi alegeri. În așteptarea verdictului alegătorilor, reporteri NewsMaker Corina Malcoci a întrebat parlamentarii cum își evaluează propriile performanțe. Unii au evitat răspunsurile directe, invocând viitoarele scrutinuri. Alții au fost mai sinceri: socialiștii au deplâns faptul că doar câteva dintre sute de inițiative propuse au fost adoptate, acordându-și note modeste. Grigore Novaс, de exemplu, a acordat nota „2” pentru reformele în justiție, educație și domeniul social, în timp ce Bogdan Țîrdea a acordat ironic nota „9”. Reprezentanții PAS susțin că au obținut rezultate tangibile: inițiativele lor aduc roade, mai ales în domeniile social și muncă. Olesea Stamate a recunoscut atât realizări, cât și greșeli, iar Iulia Dascălu a evidențiat legea privind protecția animalelor. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a lăudat rapiditatea activității legislative și a subliniat contribuții în toate domeniile cheie – de la justiție până la educație.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Fără cuști și zăbrele: cum Grădina Zoologică din Chișinău schimbă condițiile de viață ale leilor

În Grădina Zoologică din Chișinău se construiește un țarc modern pentru lei – 15 arii cu geam panoramic și granit mărunțit în loc de zăbrele. Aici va fi mutat un grup de patru lei care trăiesc deja în grădină zoologică. Proiectul costă peste 4 milioane de lei și urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului. Grădina Zoologică are în plan și achiziții noi: în curând vor sosi animale suplimentare, inclusiv jderi exotici. Dar nici măcar un țarc perfect proiectat nu îi satisface întotdeauna pe „locatari” – urșii aduși vara trecută și-au „amenajat” singuri teritoriul, smulgând pădurea tânără de pini proaspăt plantați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

РБК

Putin a semnat un decret pentru combaterea cuvintelor străine: „Amenințare la adresa limbii ruse”

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat un decret privind aprobarea principiilor politicii lingvistice de stat. În document, utilizarea cuvintelor împrumutate din alte limbi este indicată drept una dintre amenințările la adresa limbii ruse, care susține „comunitatea cultural-civilizațională unitară a Lumii Ruse”, potrivit The Moscow Times.

În special, decretul menționează ca risc „utilizarea nejustificată în comunicarea oficială a cuvintelor străine care au echivalente uzuale în limba rusă, precum și a termenilor străini care nu apar în dicționarele normative”. Autoritățile intenționează astfel să reducă folosirea cuvintelor din alte limbi în discursul oficial.

În cadrul acestei politici lingvistice, Kremlinul plănuiește să promoveze limba rusă, pe care o cataloghează „o comoară națională a Rusiei și o bază a statalității ruse”, ca mijloc de comunicare între etnii în spațiul post-sovietic și să-i crească popularitatea în străinătate.

Totodată, documentul prevede crearea unei serii unificate de manuale școlare pentru limbile popoarelor Rusiei și o metodologie unificată de predare. În tastatura chirilică va fi alocat un spațiu special pentru literele limbilor naționale.

În iunie, Duma de Stat a adoptat o lege care restricționează folosirea cuvintelor străine în spațiul public, un pas descris drept „protecția limbii ruse de excesul de împrumuturi”. Legea impune limite în utilizarea cuvintelor străine pe afișe, etichete, reclame și în denumirile complexelor rezidențiale.

Tot în iunie, Putin a cerut renunțarea „consecventă la împrumuturile vulgare și mecanice din alte limbi, care nu îmbogățesc, ci murdăresc și denaturează limba rusă”. El a subliniat necesitatea folosirii alfabetului chirilic în spațiul public, în locul unui „amestec” de litere latine și alte simboluri.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: