Ludmila Andronic: Sustenabilitatea este parte din ADN-ul Efes Moldova

Principiile de sustenabilitate sunt integrate în fiecare contract și în toate etapele lanțului valoric Efes Moldova

Mediul de afaceri are o responsabilitate morală față de mediul înconjurător și față de comunitatea în care activează, iar profitul nu este singurul indicator ce garantează succesul unei companii. Mai mult, prin implementarea principiilor de sustenabilitate și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), afacerile pot construi punți de încredere cu societatea. Este convingerea pe care o are Ludmila Andronic, Directoare Afaceri Corporative a Companiei Efes Moldova – unul din cei mai importanți producători de bere și băuturi răcoritoare din Republica Moldova, parte a unui grup internațional de companii cu 95.000 de angajați în 86 de unități de producție în șapte sectoare ale economiei. Efes Moldova reprezintă un exemplu de afacere care, prin activitatea și investițiile sale, acordă prioritate problemelor de mediu, problemelor sociale și guvernanței corporative. Despre prioritățile, proiectele în care se implică și rezultatele obținute de Efes Moldova la capitolul sustenabilitate, ne povestește Ludmila Andronic:

De ce este important pentru mediul de afaceri de astăzi să participe la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD)?
– Noi trăim într-o țară care, timp de 70 de ani a fost educată că businessul privat este ceva care ar trebui să trezească suspiciuni și întotdeauna trebuie să ne punem întrebarea de ce ei activează, care este interesul lor ascuns? Ei bine, implementarea obiectivelor de dezvoltare globală și construirea afacerilor în jurul acestora, constituie, în opinia mea, o șansă  unică de a crea punți de încredere și respect cu societatea. Deci implementarea ODD-urilor nu ține doar de alinierea afacerii la standardele europene, ci ține de a ne recâștiga acea atitudine și acel loc pe care îl merită afacerile, într-o economie și într-o țară  care se dorește a fi prosperă.

În ce măsură sunt integrate ODD-urile în activitățile companiei dumneavoastră și ale partenerilor dumneavoastră?
– Principiile de dezvoltare durabilă sunt integrate în toate etapele lanțului nostru valoric, de la câmpul de pe care recoltăm orzul și hameiul până la consumul responsabil pe care îl dorim, până la logistică, procesare și ambalaje durabile. Mai mult, principiile de sustenabilitate sunt integrate  în toate contractele noastre cu furnizorii. Orice contract încheiat de Efes Moldova la final are previziuni ce țin de ne-angajarea copiilor, condiții de muncă decente, salariu în alb și alte aspecte de etică a businessului.

Ce cale a parcurs compania în implementarea politicilor de realizare a ODD-urilor? Care a fost cea mai mare provocare?
– Noi, la Efes, obișnuim să spunem că sustenabilitatea este parte a ADN-ului nostru, pentru că noi am pornit pe această cale încă acum mulți ani. Primul raport de sustenabilitate a fost publicat încă în anul 2010. În 2011, Anadolu Efes a semnat Pactul Global. În 2014 am aderat la UN CEO Water Mandate, care este foarte important, fiindcă noi suntem o industrie care utilizează foarte multă apă în producția sa, iar din 2015 grupul a semnat Women Empowerment Platform. Aici, în Republica Moldova, noi am făcut lucrul ăsta doi ani în urmă, ca și companie separată. În 2019 am semnat Business Plastic Initiative, iar din 2020 avem un comitet global pentru sustenabilitate, care este condus de CEO. Și din 2022 avem un comitet pentru sustenabilitate și la nivel de board, ceea ce vorbește despre seriozitatea intențiilor noastre. În 2023 am lansat Sustainability Academy prin care trec toți angajații noștri din toate companiile, de toate profesiile și din toate pozițiile, iar anul trecut am fost printre primele companii care au făcut și au publicat un raport integrat, adică cel care arată riscurile sau performanțele financiare care decurg din principiile ESG.

Ce priorități ODD puteți evidenția în activitatea companiei?
– Obiectivele noastre de sustenabilitate sunt integrate și îndreptate în trei domenii prioritare pe care le-a ales Anadolu: mediul în care activăm, oameni cu care și pentru care lucrăm, și societatea în care activăm. Până în 2030 scopul nostru este să avem zero emisii de carbon în toate operațiunile, să avem toate operațiunile certificate „Zero deșeuri”, să reducem continuu utilizarea de plastic, să sporim impactul nostru social prin proiecte de investiții comunitare pe termen mediu și lung în parteneriat cu ONG-uri credibile și cu autorități publice locale și centrale, dar și să creștem reprezentanța femeilor în organizație de la 30 la 51%. În cazul Republicii Moldova noi am depășit deja această cifră. De asemenea, în management ne-am propus să avem cel puțin 30%  de femei în bordul companiei.

Care sunt politicile companiei ce țin de angajați și cât de implicați sunt ei în proiecte specifice de sustenabilitate?
– Noi ținem foarte mult la angajații noștri și întreprindem o serie de măsuri pentru a asigura șanse egale atât pentru bărbați, cât și femei. Vorbim despre acces la pachetele de beneficii, garantarea unui echilibru între viața privată și viața profesională. În același timp noi participăm cu multă pasiune la educarea tinerilor specialiști. Efes Moldova este implicat în programul de educație duală, în parteneriat cu ASEM și cu  Colegiul Tehnic al Universității tehnice din Moldova, oferind capabilități practice, în combinație cu studiul academic pe parcursul a trei ani de studii. De asemenea, am lansat proiectul Future, de care au beneficiat deja 15 studenți de la diferite instituții de învățământ. Acest program le oferă posibilitatea de a avea o practică plătită pe parcursul a patru luni. 

– Dar și angajații noștri sunt angajați în diverse programe de voluntariat. Noi mergem cu mare plăcere la acțiunile de salubrizare a parcurilor din Chișinău, răspundem la invitațiile Grădinei Botanice de a participa la curățeniile sezoniere, iar anul acesta voluntarii noștri au instalat căsuțe pentru păsări în parcul sectorului Ciocana, pentru că noi credem că și păsările au nevoie de o casă a lor, iar orășenii au nevoie de cântecul păsărilor.

Cele mai mari așteptări de la mediul de afaceri, în prezent, sunt legate de mediu. Care este strategia și soluțiile concrete ale companiei dumneavoastră
– Întradevăr, provocările și soluțiile de mediu pe care le oferă businessul, sau cel puțin soluțiile așteptate de la business, constituie un element foarte important. Noi avem câteva realizări la acest capitol. Spre exemplu, noi deținem unica stație privată de epurare a apelor, unde anual, tratăm 175 de mii de metri cubi de apă. Avem și un bazin cu pești, cu apă de la această stație, și astfel noi verificăm: dacă peștii trăiesc, înseamnă că apa cu siguranță este bună. De asemenea, am echipat stația de epurare a apelor cu o instalație de recuperare a biogazului, care ne permite să economisim anual 138 000 m3 de gaz, ceea ce e echivalentul aproximativ al consumului anual de gaz a 420 de apartamente. Toată berea produsă și ambalată de noi, aici, în Republica Moldova, este ambalată în sticlă reutilizabilă, ceea ce ne permite anual să reutilizăm 30 de milioane de sticle, echivalentul a 10 milioane de kg de deșeuri care nu ajung în natură, ci sunt reutilizate. 70% din flota noastră de stivuitoare este electrică, ceea ce ne micșorează anual amprenta de carbon cu 119 mii de m3. Anual reciclăm 90 kg de baterii și 80 de tone de hârtie, echivalentul a 1360 de copaci maturi. Mizăm mult pe digitalizarea proceselor pentru a minimiza consumul de hârtie, dar și pentru a îmbunătăți experiențele de muncă ale angajaților noștri. Borhotul nostru din malț, care este materia secundară în producția berii și care constituie o sursă bogată în proteine și alte substanțe nutritive, este furnizat crescătorilor de animale și utilizat în hrana sănătoasă și naturală pentru vite cornute mari și pești. Acestea sunt câteva din exemplele cu care chiar ne putem mândri.

Ce proiecte dezvoltați în prezent? În ce măsură reușiți să implicați și să inspirați partenerii – societatea, autoritățile locale, organizațiile donatoare?
– Noi avem câteva proiecte de suflet, la care ținem foarte mult și la care muncim foarte mult, iar rezultatele sunt pe măsură. Unul din proiecte se numește „Prietenește”, care presupune asigurarea unui suport generos și prietenos pentru trei direcții: „Prietenește pentru turism”, „Prietenește pentru femei” și „Prietenește pentru artă”.  Spre exemplu, este al cincilea an în care finanțăm afacerile din domeniul turismului receptor și am investit cu succes deja 2,4 milioane de lei. Un parteneriat deosebit îl avem cu autoritățile locale și oamenii din satul Ciuciulea, raionul Glodeni, unde, de patru ani organizăm un simpozion internațional de sculptură în lemn și transformăm un loc din centrul satului într-un parc de sculpturi. Este vorba despre spațiul din fața școlii vechi din localitate, care datează din a doua jumătate a secolului XIX, și care nu mai funcționează, dar este foarte bine păstrată. La ora actuală avem instalate acolo 30 de sculpturi și avem deschis și un hostel în clădirea restaurată a fostei maternități din sat, clădire care, anterior, de asemenea făcea parte din ansamblul renumitului conac Leondari-Buznea din acest sat. Acolo sunt multe locații care încă pot fi reabilitate și transformate, așa că noi rămânem în acest parteneriat și invităm pe cei interesați să se implice.

– Toate proiectele noastre ”Prietenește” vor continua și în anii viitori, pentru că noi considerăm important să avem un rol activ în dezvoltarea societății. De asemenea ne propunem să investim continuu în proiectele de mediu, pentru a reduce la zero emisiile de carbon așa cum o cere strategia de sustenabilitate a grupului Anadolu Efes.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția Republicii Moldova

Urmărire nocturnă la Dubăsari: un șofer ar fi tamponat intenționat mașina Poliției. Este cercetat pentru braconaj și amenințare cu moartea

În raionul Dubăsari, un șofer nu s-a conformat somațiilor polițiștilor de a opri, în timp ce aceștia desfășurau acțiuni de prevenire și combatere a braconajului. Ulterior, bărbatul ar fi tamponat intenționat automobilul de serviciu al Poliției, după care și-a continuat deplasarea. La scurt timp, a pierdut controlul mașinii și a intrat în gardul unei gospodării. Acesta a refuzat să prezinte automobilul pentru examinare, astfel că vehiculul a fost ridicat, iar bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP). Potrivit instituției, în acest caz au fost inițiate două cauze penale – una pentru amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății ori cu nimicirea bunurilor și alta pentru vânatul ilegal.

Pe 8 noiembrie, IGP a anunțat că „polițiștii documentează un caz de braconaj, însoțit de amenințări cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, precum și cu nimicirea bunurilor, după ce un automobil al Poliției a fost deteriorat în timpul intervenției”.

Potrivit instituției, incidentul a avut loc în seara zilei de 7 noiembrie, aproape de miezul nopții, în extravilanul satului Ustia din raionul Dubăsari, unde polițiștii desfășurau măsuri de prevenire și combatere a braconajului. „În timpul intervenției, oamenii legii au observat un Ford, al cărui conducător, un bărbat de 40 de ani, nu s-a conformat somațiilor legale de a opri și și-a continuat deplasarea. În timpul urmăririi, acesta ar fi tamponat intenționat partea stângă-față a automobilului de serviciu al Poliției, de model Dacia Duster, după care și-a continuat deplasarea. Ulterior, șoferul a pierdut controlul mașinii și a intrat în coliziune cu gardul unei gospodării. În urma incidentului, nici o persoană nu a avut de suferit”, a comunicat Inspectoratul.

Potrivit IGP, în acest caz au fost inițiate două cauze penale: una pentru amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății ori cu nimicirea bunurilor, iar cealaltă pentru vânatul ilegal. „Bărbatul, originar din Chișinău, a fost reținut pentru 72 de ore. Proprietarul a refuzat categoric să prezinte automobilul de marca Ford pentru examinare. În acest context, mașina a fost ridicată, iar Poliția va întreprinde acțiunile procesuale necesare în vederea percheziționării mașinii, cu respectarea tuturor prevederilor legale”, a comunicat IGP.

Ion Bulmaga, fostul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în partidul lui Costiuc: a devenit membru al Consiliului Național Politic

Fostul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IGM), Ion Bulmaga, a devenit membru al Consiliului Național Politic al partidului „Democrația Acasă”, condus de deputatul Vasile Costiuc. Un anunț în acest sens a fost făcut chiar de Bulmaga, care a plecat de la conducerea IGM la sfârșitul anului trecut.

„Astăzi a avut loc Consiliul Național Politic al partidului politic „Democrația Acasă”, consiliu în care am fost desemnat membru, fapt pentru care țin să-i mulțumesc domnului președinte, Vasile Costiuc, cât și întregii echipe de deputați din fracțiunea partidului”, a comunicat Bulmaga pe 7 noiembrie.

Amintim că, în noiembrie 2025, Ion Bulmaga anunța că urma să fie eliberat din funcția de șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului. El menționa că „în urma discuției avute cu ministrul Mediului” i s-a spus direct că nu se regăsește „în garnitura de echipă a dânsului”. Detalii AICI. În reacție, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că Inspectoratul pentru Protecția Mediului „are nevoie de o viziune nouă și de un ritm mai accelerat în contextul integrării europene”. Detalii AICI.

screenshot

După mai multe amânări, linia Vulcănești–Chișinău a fost lansată. Maia Sandu: „Nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura”

Duminică, 8 noiembrie a avut loc evenimentul de lansare a liniei electrice Vulcănești–Chișinău. În cadrul evenimentului, președinta Maia Sandu a declarat că, în primii 30 de ani de independență, Republica Moldova a investit prea puțin în interconexiuni energetice, iar dependența de un număr limitat de surse și rute de aprovizionare ne-a costat. Potrivit șefei statului, astăzi „nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura”. Prezentă la lansare, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, care efectuează o vizită în țara noastră, a declarat că „astăzi putem zice că, cu adevărat, dependența Republicii Moldova de energia rusească a fost încheiată”.

Evenimentul de lansare a avut loc la stația electrică Chișinău. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că „pentru Republica Moldova, securitatea energetică înseamnă lumină în case, activitatea întreprinderilor și servicii care funcționează, dar înseamnă și libertatea de a lua decizii fără teama că cineva va folosi energia pentru a-și impune voința sa”. „Am învățat în ani dificili cât costă dependența. Astăzi demonstrăm că o putem reduce prin decizii ferme, prin investiții și prin parteneriate de încredere. Cei 158 de km ai liniei leagă Vulcănești de Chișinău și întăresc accesul la energia din România și din piața europeană. Noua infrastructură ne oferă o rută de transport care reduce dependența de nodul energetic de la Cuciurgan”, a spus oficialul.

Șefa statului Maia Sandu a declarat că „în primii 30 de ani de independență, Republica Moldova a investit prea puțin în interconexiuni energetice, iar dependența de un număr limitat de surse și rute de aprovizionare ne-a costat”.

„De fiecare dată când Moldova îndrăznea să aleagă altceva decât își dorea Moscova, eram amenințați că vom rămâne fără lumină și căldură. Și au fost perioade în care am fost deconectați de la energie. Ultima dată s-a întâmplat în toamna anului 2021. (…) Despre necesitatea unei linii electrice care să ne conecteze direct la piața românească se discută de mai mult de un deceniu. Primele demersuri au început în 2013 și doar în septembrie 2019 Guvernul pe care l-am condus a aprobat acordul de finanțare din partea Băncii Mondiale, în valoare de 61 de milioane de euro pentru construcția liniei. Inițial, finalizarea proiectului era planificată pentru luna august 2024. Termenele au fost însă prelungite inclusiv din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a afectat disponibilitatea și procesele de livrare a echipamentelor. Construcția liniei electrice a fost finalizată în noiembrie 2025, după care au urmat testările tehnice, verificările de siguranță și procedurile de recepție. Stația de la Vulcănești a fost gata în iunie 2026, iar stația Chișinău a început testările acum câteva săptămâni”, a precizat Sandu.

În continuare, șefa statului s-a referit la „creșterile semnificative ale prețurilor la resursele energetice pe piața externă, determinate de războaie, schimbări climatice și crize regionale”. „Au condus la creșterea costurilor pentru consumatorii din țara noastră. (…) Am încredere că pe termen mediu piața energetică mondială se va echilibra. (…) Pentru moment, totuși, am reușit să rezolvăm o problemă majoră: nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura”, a adăugat președinta.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „astăzi putem zice că, cu adevărat, dependența Republicii Moldova de energia rusească a fost încheiată”. „Nicio țară nu are dreptul și nu va putea în continuare să utilizeze sursele energetice pentru a dicta ceva Moldovei. Dumneavoastră aveți acum mai multă alegere”, a menționat oficiala europeană.

Facebook/European Union in the Republic of Moldova
Facebook/European Union in the Republic of Moldova
Facebook/European Union in the Republic of Moldova
Facebook/European Union in the Republic of Moldova

Amintim, lucrările de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău – numită și „linia independenței energetice” – au început în aprilie 2024. În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

Până acum, energia importată din România nu putea fi direcționată direct către Chișinău, ci trecea prin stația MGRES, ceea ce crea riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară, potrivit autorităților. 

Linia trebuia să fie finalizată încă la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost atunci întârziată de condițiile meteo, explica ministrul Energiei Dorin Junghietu. Noul termen a fost luna martie 2026, după care luna mai, 30 iunieși 27 august. Ultimul termen a fost anunțat, în luna iulie, de premierul Vasile Tofan, într-un interviu acordat TVR România. Pe 21 august, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că linia nu va fi dată în exploatare pe 27 august din cauza unei defecțiuni la unul dintre transformatoarele de curent.

În luna octombrie curent, secretarul general adjunct al Guvernului, Lilia Dabija, declara că Republica Moldova riscă să nu obțină 15 milioane de euro din Planul de Creștere al Uniunii Europene dacă linia electrică Vulcănești–Chișinău nu va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului.

„Nu sacrificați legătura dintre România și Basarabia”: Deputați ai Primului Parlament, apel către București privind cetățenia română

Deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, solicită retragerea proiectului de modificare a Legii cetățeniei române, inițiat de deputați ai PSD. Aceștia s-au adresat președintelui României, Parlamentului și Guvernului, menționând că „nu este acceptabil ca existența unor fraude să devină argument pentru a pune sub semnul întrebării legătura juridică și istorică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia”. Precizăm că inițiativa deputaților PSD prevede eliminarea posibilității ca descendenții foștilor cetățeni români să obțină cetățenia română.

Apelul public a fost adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, precum și celor 13 deputați ai PSD, inițiatori ai proiectului. „Noi, semnatarii acestui apel — 81 deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, votanți și semnatari ai Declarației de Independență, față de imperiul rus, — vă adresăm această replică nu doar în calitate de cetățeni ai Republicii Moldova, ci și în calitate de oameni care au participat direct la actul fondator prin care acest stat și-a afirmat libertatea, identitatea și orientarea către spațiul românesc și european”, se arată în apel.

Semnatarii au menționat că înțeleg argumentele invocate de inițiatorii proiectului – „reducerea numărului de dosare, combaterea fraudelor și verificarea mai riguroasă a documentelor”. „Dar aici trebuie să punem o întrebare fundamentală: De ce trebuie pedepsiți descendenții pentru fraudele unor persoane sau ale unor rețele care falsifică documente? Dacă există rețele de falsificare a actelor de stare civilă, dacă există intermediari corupți, dacă există funcționari care au încălcat legea sau persoane care au depus documente false, atunci acestea trebuie identificate, anchetate și sancționate. (…) Nu este acceptabil ca existența unor fraude să devină argument pentru a pune sub semnul întrebării legătura juridică și istorică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia”, au comunicat semnatarii.

În apel se mai declară că „trăim într-un moment în care securitatea Europei este grav afectată de războiul din Ucraina, iar Republica Moldova se află într-o zonă geopolitică extrem de sensibilă”. „În timp ce 13 deputați ai PSD propun modificarea Legii cetățeniei române, nu putem ignora faptul că Federația Rusă a folosit, inclusiv în raport cu locuitorii regiunii transnistrene, facilitarea acordării cetățeniei ca instrument de extindere a influenței sale. (…) În aceste condiții, mesajul pe care România îl transmite românilor din stânga Prutului trebuie cântărit cu maximă responsabilitate. Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. (…) Nu cerem privilegii”, au adăugat semnatarii.

În acest context, semnatarii au cerut deputaților PSD „retragerea proiectului B509/2026 în forma actuală și inițierea unei consultări reale”. „Dacă problema este frauda — combateți frauda. Dacă problema este birocrația — reformați administrația. Dacă problema este falsificarea documentelor — urmăriți falsificatorii. Dar nu transformați descendenții unor foști cetățeni români în ținta unei soluții administrative. (…) Nu sacrificați legătura dintre România și Basarabia pentru a rezolva problemele administrației românești”, au menționat semnatarii apelului.

***

Menționăm că o inițiativă a deputaților PSD prevede eliminarea posibilității ca descendenții foștilor cetățeni români să obțină cetățenia română în baza articolelor 10 și 11 ale legii.

În luna septembrie curent, fostul ambasador al Republicii Moldova în România, în prezent ambasador în Ucraina, Victor Chirilă, s-a adresat deputaților de la București în contextul propunerii legislative. Chirilă a declarat că dreptul de redobândire a cetățeniei române acordat românilor din Republica Moldova este „cea mai mare investiție pe care România a făcut-o vreodată”. „Nu ne luați acest drept. Nu faceți jocul dușmanilor noștri”, a adăugat Chirilă. 

Pe 27 octombrie, premierul României, Luca-Alexandru Niculescu, aflat într-o vizită în Republica Moldova, a declarat va examina inițiativa legislativă, potrivit Moldova 1.

Imagine simbol

„Adevărat, nu este cuvântul „diaspora”, dar sunt „cetățenii aflați în străinătate””: noi reacții la proiectul stării de război și de asediu

Proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război a stârnit un nou val de reacții, de această dată după precizările ministrului Apărării, potrivit cărora noțiunea de „diasporă” nu apare în proiect, iar „singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”. De cealaltă parte, lideri de partide, deputați și comentatori politici contestă afirmațiile în ceea ce privește cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare. Aceștia susțin că, deși cuvântul „diaspora” nu apare în textul inițiativei, „proiectul de lege vorbește clar despre „cetățenii aflați peste hotare”” și că aceștia, dacă au primit ordin de chemare în urma mobilizării, „sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară”. NM a adunat reacțiile la acest subiect.

Liderul partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Liviu Vovc, a declarat că este conștient că actuala lege cu privire la starea de război este depășită de timp și că este nevoie de o actualizare. „Dar cel mai important în această perioadă este modul în care autoritățile comunică public. Decât să negi existența unei prevederi privind înrolarea oamenilor aflați peste hotare — prevedere care există în actuala redacție a proiectului —, mai corect ar fi fost să recunoști eroarea și să promiți remedierea ei. (…) Eu tare sper că ministrul Apărării pur și simplu nu a citit proiectul de lege și nu a promovat un fals în cunoștință de cauză”, a adăugat Vovc.

Deputatul „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat că „Anatolie Nosatîi fie nu este informat, fie dezinformează”. „Susține că diaspora nu este vizată de proiectul privind mobilizarea, pentru că termenul „diaspora” nu apare în document. Dar ce spune, de fapt, articolul 20, alineatul (6)? Cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare, care au primit ordin de chemare în urma mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară și a se prezenta la autoritățile competente. Domnule Nosatîi, aceasta este prevederea din propriul dumneavoastră proiect!”, a adăugat Berlinschii.

„Urgent un DEX lui Nosatîi deschis la rubrica „diaspora”!”, a reacționat consilierul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” în Consiliul Municipal Chișinău, Valentin Cebotari.

Deputatul „Partidul Nostru”, Constantin Cuiumju, a declarat că „este adevărat că în textul legii nu apare cuvântul „diaspora””, dar „legea vorbește despre „cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate””. „Iar punctul 6 din Programul național „Diaspora” pentru anii 2024–2028, aprobat de Guvern prin Hotărârea nr. 1032 din 21 decembrie 2023, spune clar cine face parte din diaspora. Sunt persoanele originare din Republica Moldova, stabilite temporar sau permanent peste hotare, precum și descendenții acestora. Și nu contează dacă au sau nu cetățenia Republicii Moldova. Deci, dacă un cetățean al Republicii Moldova locuiește peste hotare și face parte din diaspora, el se regăsește și în categoria cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate. Nu trebuie să apară cuvântul „diaspora” în fiecare lege ca să înțelegem despre cine este vorba”, a adăugat parlamentarul.

„Anatolie Nosatîi calmează diaspora. Și explică că termenul “diaspora” nici nu apare în proiectul de lege privind starea de asediu și de război. Și că statul nu dispune de mecanisme pentru a-i mobiliza forțat pe cetățeni în caz de război. Formal Nosatîi a reparat gafa propriului minister. A dres busuiocul, cum se spune în popor. Dar proiectul de lege vorbește clar despre “cetățenii aflați peste hotare”. Adică, vizează în mod direct diaspora. Și-i corect. Patria trebuie s-o apere toți cetățenii ei. (…) Iar cel mai longeviv ministru al guvernării PAS trebuie să plece în demisie. Pentru gafa cu diaspora. Că dresul busuiocului nu ajută”, a reacționat comentatorul politic Ilian Cașu.

Liderul Partidului Socialiștilor și deputatul, Igor Dodon, a venit cu o nouă reacție în contextul proiectului. „Ce reiese din declarația ministrului Apărării. Moldovenii din țară vor fi chemați la arme și mobilizați, precum și deposedați de bunuri, la necesitate, iar cei din diaspora vor fi rugați să participe și ei. În caz că guvernarea PAS intră în război, cei din țară vor fi obligați să fie înrolați în armată și să se supună altor cerințe, iar cei din afara țării — după cum le va fi dorința. E drept sau nu e drept?”, a adăugat Dodon.

NewsMaker a solicitat o reacție de la Ministerul Apărării. Reprezentanții instituției ne-au îndemnat să revenim în dimineața zilei de 9 noiembrie pentru a primit un comentariu.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Proiectul a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Unii au reacționat în special la prevederea privind cetățenii aflați peste hotare, menționând că „documentul a aprins spiritele în diaspora, o importantă sursă de susținere a guvernării”. Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, adăugând că „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Guvernul l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care, la fel, cere retragerea proiectului. Printre altele, în petiție se menționează despre „obligarea cetățenilor din diasporă de a se prezenta sau de a se pune la dispoziția misiunilor diplomatice în situații de criză” și că „reprezintă o presiune nejustificată asupra celor care își au reședința în afara țării”.

Premierul Vasile Tofan a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”, adăugând că „fiecare țară are un astfel de cadru legal”. Președinta Maia Sandu a declarat că Ministerul Apărării trebuia „să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”.

Într-o reacție pentru NM, Ministerul Apărării a declarat că proiectul nu urmărește să pregătească Moldova pentru un conflict armat, ci are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune. Totodată, instituția a declarat că în proiectul de lege „nu există expresia diasporă”, ci sintagma „cetățeni aflați peste hotare”, și că „nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară”. Ulterior, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că informația potrivit căreia „diaspora va fi adusă forțat acasă” este falsă, adăugând că „cuvântul diaspora nu apare nicăieri în proiect”. „Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forță, de exemplu – din Irlanda, Italia sau alte țări. (…) Singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”, a adăugat Nosatîi.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: