Maib anunță schimbări în managementul de top al băncii, tranziția către un nou CEO urmând a fi finalizată în iunie 2024

Maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, informează despre inițierea procesului de succesiune a CEO-ului. După o perioadă foarte prodigioasă în calitate de CEO, Giorgi Shagidze va da curs unor noi oportunități în carieră, urmând să-și încheie activitatea de CEO al băncii în iunie 2024, după aproape 3,5 ani de mandat. Succesorul în această funcție va fi anunțat în urma desfășurării unui concurs riguros de selecție.

Giorgi Shagidze a aderat la echipa maib în calitate de președinte al Comitetului de Conducere al băncii în februarie 2021. Sub conducerea lui Giorgi, maib a reușit o transformare ambițioasă, rezultând în creșteri ale cotei de piață pe toate segmentele de afaceri, un progress al performanței financiare și la triplarea numărului de utilizatori ai aplicației mobile maibank, consolidând poziția băncii de lider incontestabil al sistemului bancar din Republica Moldova.

Vytautas Plunksnis, Președintele Consiliului băncii:
«Giorgi a condus maib printr-o transformare absolut extraordinară și sunt foarte recunoscător pentru tot ceea ce a realizat împreună cu echipa. Sunt convins că temelia pe care a construit-o ne va servi pentru mulți ani înainte, iar succesorul său va continua cele inițiate bazându-se pe o fundație foarte puternică».


Giorgi Shagidze, CEO maib:

«Maib a menținut mereu o poziție puternică pe piață. Am lucrat intens împreună cu echipa pentru a obține realizări continue pe toate ariile, trecând în același timp printr-o transformare substanțială către un model bancar bine pregătit pentru provocările viitorului. Sunt profund recunoscător echipei excepționale de management și tuturor angajaților pentru dedicația extraordinară și sprijinirea obiectivelor noastre comune. Îmi exprim recunoștința clienților noștri pentru parteneriat și acționarilor pentru încrederea acordată. Mă simt onorat să fiu parte din acest parcurs remarcabil și voi continua să admir succesul acestei echipe incredibile».
Vasile Tofan, Președinte al Comitetului de Numiri și Remunerare al Consiliului băncii:
«În calitate de membru al Consiliului băncii, ne vom asigura că CEO-ul succesor se va ridica la standardele foarte înalte stabilite de Giorgi. Am identificat deja o serie de candidați puternici și vom întreprinde toate acțiunile pentru ca noul CEO să aibă suficient timp să lucreze alături de Giorgi pentru o tranziție fluentă».

Activitatea maib în 2021 — 2023: câteva realizări

1. Echipa: Am consolidat echipa, atrăgând noi lideri pentru funcțiile din Finanțe, Business Banking, Resurse Umane, IT și Marketing. Am simplificat structura organizatorică a back office-ului, reducând la trei nivelele de subordonare și schimbând, totodată, aproximativ 40% din membrii echipei de middle management;
2. Poziția pe piață: Am crescut cota de piață în segmentul Retail cu 5 puncte procentuale, ajungând la 33,6% și în segmentul Business Banking cu 16 puncte procentuale, ajungând la 37,9%;
3. Performanța financiară: Estimăm că profitul net în 2023 va depăși cifra din 2019 cu aproximativ 70% (și de peste 2,3 ori rezultatul din 2020), în pofida turbulențelor geopolitice din regiune;
4. Digital și plăți: Am triplat numărul de clienți în aplicația mobilă maibank, ajungând la 550 000, cu 50% din creditele de consum și 60% din depozite emise acum prin aplicația mobilă;
5. Brand: Am modernizat identitatea de brand, inclusiv renovând 90% din rețeaua de sucursale, îmbunătățind semnificativ experiența clienților și simplificând fluxurile de lucru;
6. Guvernare corporativă și risc: Rata creditelor neperformante ale băncii constituie 3,1%, cu un coeficient de acoperire de 156%. Banca a îmbunătățit practicile de guvernare corporativă pentru a se conforma pe deplin cerințelor de guvernare ale Bursei de Valori din Moldova și ale Bursei de Valori din București;
7. ESG: Am dezvoltat o foaie de parcurs ESG pe termen lung, lansând primul raport ESG din țară, cu ambiția de a obține un rating ESG deja în acest an;
8. Agile: Banca s-a transformat într-o organizație agile, cu echipe decentralizate și centrate pe clienți, stimulând viteza de execuție și inovația. Tranziția a fost susținută în continuare de inaugurarea noului sediu central, maib park, unul de referință în Moldova și un spațiu de lucru modern și inovator, pentru a atrage și reține cei mai buni profesioniști.


Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de piață de 33,8% din depozite și 38.2% din creditele întregului sistem bancar la sfârșitul trimestrului III, 2023. Maib este un creditor disciplinat, cu un NPL de 3,1% și bine capitalizată, cu un CAR de 23% la situația din 30 septembrie 2023. Banca are o importanță sistemică și deservește aproape o treime din populația țării și este unul dintre cei mai mari angajatori private din Moldova, cu peste 2400 de angajați. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de gestionare a activelor din țările baltice și Horizon Capital, un fond privat de investiții axat pe piețele emergente.

Maib initiates CEO transition, to be completed by June 2024
Maib, the largest bank in Moldova, has announced today the start of the CEO succession process. After a very successful tenure as CEO, Giorgi Shagidze will depart the bank in June 2024, nearly three and a half years into his mandate, to pursue a new opportunity. The successor CEO will be announced in due course, following a competitive selection process.

Under Giorgi’s leadership, maib has undergone an ambitious transformation, resulting in market share gains across all business segments, a step up in financial performance and more than tripling of maib’s mobile users, cementing the bank’s position as the undisputed leader of the Moldovan banking system.

«Giorgi has led through a truly extraordinary transformation of maib and I am very grateful for everything he and the team have accomplished. I am confident the foundation he has built will serve us for many years in the future and his successor will continue from a very strong base,» said Vytautas Plunksnis, Chairman of the Supervisory Board.

«Maib has always maintained a strong market position. We have worked together to achieve success across all fronts while undergoing a substantial transformation to a future-proof banking model. I am profoundly grateful to our exceptional management team and all Maibers for exceptional commitment to our ambitious shared goals. I extend my heartfelt gratitude to our clients for their partnership and our shareholders for their trust. Maib is very well positioned to continue strengthening its market position and delivering robust financial results. I am humbled to have been a part of this remarkable journey and will be cheering for the continued success of this incredible team,» commented Giorgi Shagidze.

«As a Board, we will ensure that the successor CEO will rise up to the very high bar set by Giorgi. We have already identified a number of strong candidates and will ensure the incoming CEO will have plenty of time to work alongside Giorgi for a thorough transition,» added Vasile Tofan, Chair of the Nomination and Remuneration Committee.

Maib 2021-2023: select highlights
Team: Strengthened the team, by attracting new leaders for the Finance, SME, HR, IT and Marketing functions. Simplified the head office organization by cutting the number of subordination layers to three, while rejuvenating some 40% of middle management positions;
Market position. Increased retail share by 5 percentage points to 33.6%, and SME share by 16 percentage points to 37.9%;
Financial performance. Net income in 2023 is expected to exceed 2019 figure by circa 70% (and over 2.3 times the 2020 result), despite the geopolitical turbulences in the region;
Digital and payments. Tripled number of mobile customers to 550,000, with 50% of retail loans and 60% of deposits now issued in-app;
Brand. Upgraded the brand identity, including the renovation of 90% of branch-network, significantly upgrading in-store customer experience and simplifying workflows;
Corporate governance and risk. The bank’s NPLs stand at 3.1%, with coverage ratio of 156%. The bank upgraded corporate governance practices to fully comply with both, Moldova Stock Exchange and Bucharest Stock Exchange governance requirements;
ESG. Developed a long-term ESG roadmap issuing the first ESG report in the country, with an ambition to become ESG rated already this year;
Agile. The bank has transformed to an Agile organization, with decentralized teams organized around customers, boosting speed of execution and innovation. The transition has been further supported by the launch of the new head office, maib park, a landmark office building in Moldova and a progressive workspace to attract and retain best talent.

About maib
Maib is the largest bank in Moldova, with a 33.8% share of deposits and 38.2% of loans of the entire banking system at the end of 3Q 2023. Maib is a disciplined lender with NPL ratio of 3.1% and is well capitalised with CAR of 23.0% as of 30 September 2023. The bank is of a systemic importance to the country as it serves almost a third of the population and is the largest private employer in Moldova, with a workforce of over 2,400 people. Since 2018, maib’s largest shareholder is a consortium, which includes the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), Invalda INVL, a leading asset management group in the Baltic States and Horizon Capital, a private investment fund focused on emerging markets.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/ Zelenskiy Official

Zelenski, scrisoare deschisă către Putin: „Vă propun o întâlnire”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, i-a adresat joi, 4 iunie, o scrisoare deschisă omologului său rus, Vladimir Putin, în care îl îndeamnă să pună capăt războiului. Oficialul i-a propus o întâlnire directă pentru a discuta despre încheierea conflictului militar.

Vladimir Zelenski menționează în scrisoare că cetățenii ruși au obosit de război și că resursele Kremlinului pentru continuarea conflictului „se reduc semnificativ”. Potrivit lui, datele părții ucrainene arată că, în mai, armata Rusiei a suferit pierderi de 30 000 de soldați. 63% dintre pierderile de pe câmpul de luptă sunt morți, iar 37% sunt răniți, a precizat liderul ucrainean.

Nu este ca și cum noi, în Ucraina, ne-am preocupa de soarta soldaților ruși după tot ceea ce războiul dumneavoastră a adus țării noastre. Dar îmi pasă de ucraineni. Ne pierdem oamenii, iar fiecare pierdere este dureroasă pentru noi. Chiar și atunci când raportul dintre pierderile ucrainene și cele rusești este de unu la cinci sau unu la șase, acest lucru contează enorm”, a menționat președintele Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev a afirmat că dispune de informații potrivit cărora Putin analizează posibilitatea prelungirii războiului în următorii doi ani.

Am văzut rapoarte de informații care arată că luați în calcul planuri pentru continuarea războiului până în 2027 și 2028. Știm, de asemenea, că sperați ca rachetele balistice să obțină ceea ce toate celelalte mijloace nu au reușit. Doriți să atrageți Belarusul și mai profund în acest război, iar noi suntem obligați să ne pregătim și pentru această posibilitate. Vedem că încercați să puneți la cale ceva în jurul Transnistriei. Propagandiștii dumneavoastră amenință, într-o formă sau alta, fiecare țară vecină cu Rusia. Chiar doriți să treceți prin toate acestea?”, a spus liderul de la Kiev.

Președintele Ucrainei i-a propus lui Vladimir Putin să înceapă discuții directe privind încetarea războiului.

Vedem că Statele Unite ale Americii sunt concentrate în totalitate asupra problemei Iranului și ar fi greșit să așteptăm pur și simplu până când războiul din Europa va reveni în centrul atenției lor. Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi — și dumneavoastră. Vă propun o întâlnire”, a spus el.

Vladimir Zelenski a sugerat ca locații pentru o potențială întâlnire Elveția, Turcia sau țările arabe, care de-a lungul timpului au servit drept locații de discuții pentru rezolvarea conflictelor.

La formatul bilateral care urmează să fie creat între noi s-ar putea alătura și alți participanți agreați. Întrucât războiul are loc în Europa, iar Ucraina are nevoie de garanții de securitate, în timp ce și dumneavoastră căutați garanții pentru propria securitate, ar fi logic să fie implicați cei care pot servi cu adevărat drept garanți. Credem că Europa trebuie să facă parte din acest proces — cei care au cu adevărat capacitatea de a influența situația. De asemenea, credem că Statele Unite trebuie să facă parte din proces. Acest lucru ar putea contribui la construirea unei noi arhitecturi de securitate pentru partea noastră de lume”, a adăugat oficialul.

Vladimir Zelenski a mai spus că Ucraina este deschisă pentru un armistițiu pe durata negocierilor de pace. Totodată, președintele a menționat că țara sa este pregătită și pentru un schimb complet de prizonieri de război, care, potrivit lui, ar putea deveni „un bun preludiu pentru încheierea războiului”.

Dacă nu veți ajunge personal la concluzia că este timpul să puneți capăt acestui război, Ucraina va continua să lupte pentru existența sa. Vom avea pe cei care ne susțin. Dar și dumneavoastră va trebui să luptați mult mai greu pentru propria existență — nu pentru cea a Rusiei, ci pentru a dumneavoastră. Și aceasta nu este o amenințare din partea mea sau a Ucrainei. Este un fapt al istoriei Rusiei pe care îl cunoașteți foarte bine: atunci când Rusia obosește, vine schimbarea. Noi putem contribui la această oboseală”, a subliniat președintele.

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși armata rusă nu controlează nici în prezent integral teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs însă rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război.

Iar din februarie 2026, când SUA și Israelul au început un război împotriva Iranului, negocierile dintre Ucraina și Rusia mediate de Washington au intrat în impas.

Între timp, cel mai complicat subiect pentru încheierea conflictului militar rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

screenshot

Deflagrație într-un bloc locativ aflat în construcție din Durlești: au explodat 4 butelii cu gaz (VIDEO)

O explozie s-a produs astăzi, 4 iunie, într-un bloc locativ aflat în construcție din orașul Durlești. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) într-un comunicat.

Patru echipaje de pompieri și salvatori au fost îndreptați pe strada Cărtușa nr. 101, unde se află blocul în care a fost raportată deflagrația.

Angajații IGSU au constatat că au explodat patru butelii cu gaz.

În urma incidentului, arderea nu s-a produs. Pompierii au efectuat lucrări de răcire a pereților și de asigurare a securității zonei.

Victime nu au fost raportate.

Cauza și circumstanțele urmează a fi stabilite de organele competente.

Digi24

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru al României. S-a născut în Ucraina și are cetățenia R. Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Șeful statului a anunțat nominalizarea în cadrul unei conferințe de presă din 4 iunie, la Palatul Cotroceni.

Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul, din poziția de prim-ministru. (…) Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. Dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide, pe multe probleme. (…) E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceiași responsabilitate de la partidele politice”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, Eugen Tomac s-a declarat „onorat” că i-a fost încredințată sarcina de a forma noul Executiv.

Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem, cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară: România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. (…) În acest spirit, îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. (…) Voi prezenta României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus premierul desemnat.

În continuare, Eugen Tomac trebuie să negocieze cu fiecare formațiune politică din Parlament pentru a vedea dacă poate strânge o majoritate pentru învestirea cabinetului său de miniștri.

Conform Constituției României, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a elabora un program de guvernare și lista de miniștri. De asemenea, „la cel mult 10 zile de la desemnare”, trebuie să aibă loc votul de încredere în Parlament.

Pentru instalarea Guvernului, este nevoie de votul a minim 233 de parlamentari.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981, în satul Babele, raionul Ismail, pe teritoriul actual al Ucrainei.

De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică. A activat în Ministerul Afacerilor Externe și în Administrația Prezidențială, unde a fost responsabil de relația cu românii de pretutindeni și consilier al lui Traian Băsescu.

A fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și reales în 2016. Și-a exercitat mandatul până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

Din 2019 este eurodeputat din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În actuala legislatură a Parlamentului European face parte din grupul Renew Europe.

Eugen Tomac este președintele PMP din 2022. Formațiunea a fost înființată în 2014 de fostul președinte Traian Băsescu.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit pe Eugen Tomac consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Eugen Tomac este un susținător al aderării Republicii Moldova la UE și al unirii Republicii Moldova cu România.

Acesta deține cetățenia României, Republicii Moldova și Ucrainei.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Tudor Mardei / Newsmaker

Prima reacție a Ministerului Justiției, după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560 mii euro

Guvernul de la Chișinău va achita suma de 560 de mii de euro companiei slovene Seksimp Group SRL, după ce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) din 4 iunie va deveni definitivă. Precizările au fost făcute de Ministerul Justiției la solicitarea NewsMaker.

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră. După ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NM.

Ministerul susține că Guvernul a prezentat, în procedura din fața Curții de la Strasbourg, „toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut – de la un miliard de euro la 560.000 de euro – și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”.

Reamintim, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene în 2012, decizie ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale (CC).

În reacție, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia președintei CC Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și ex-deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale. (…) Autoritățile anunță extinderea vettingului către judecătorii de primă instanță. Oare nu ar fi cazul să începem de fapt cu Curtea Constituțională?”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Replici între Ministerul Educației și Primăria Chișinău pe reforma „restart” în educație: „Noi nu împărțim copiii în «ai noștri» și «ai voștri»”

Noi dispute între Ministerul Educației și Primăria Chișinău, de această dată pe subiectul transferului școlilor din subordinea APL-urilor în cea a autorităților teritoriale de educație. Viceprimarul capitalei, Victor Pruteanu, a acuzat conducerea Ministerului Educației că prin aceste acțiuni încearcă să „fure peste 300 de milioane de lei anual din bugetul capitalei”. Secretara de stat a instituției, Valentina Olaru, a respins acuzațiile, subliniind că transferul nu înseamnă „anularea serviciilor”, ci „asigurarea continuității lor într-un cadru mai clar și mai predictibil”.

Victor Pruteanu a acuzat-o pe Valentina Olaru că prin acest transfer Guvernul ar urma să „fure peste 300 de milioane de lei anual din bugetul Chișinăului” și că serviciile de care beneficiază acum elevii din capitală — grupele cu program prelungit, clasele cu profil și suplimentul pentru alimentație, nu vor mai fi finanțate pentru copiii din restul țării.

„Doamna Valentina Olaru, așa-zis secretar de stat la Ministerul Educației, consideră copiii din raioanele țării ca fiind de sortul doi. Mai mult, dnei nu zice că împreună cu școlile, ei vor să fure peste 300 de milioane de lei anual din bugetul Chișinăului. Doamna nu explică de ce Guvernul va finanța aceste servicii doar în Chișinău. Restul copiilor din țară sunt de sortul doi, doamnă Olaru?”, a scris Pruteanu pe rețelele de socializare.

Cu comentarii a venit și șeful adjunct al Direcției Generale Educație Chișinău, Andrei Pavaloi, care a acuzat-o pe Olaru că i-a cenzurat comentariile pe pagina sa personală de Facebook, publicând o captură de ecran cu comentariile șterse.

„Iată cum se cenzurează comentariile care nu-s comode. Și se pare că toate nu au fost comode”, a scris Pavaloi.

Într-o postare publicată pe 4 iunie, Valentina Olaru a declarat că nu a șters niciun comentariu, ci doar a limitat posibilitatea de a comenta la una dintre postările sale.

„Nu am șters niciun comentariu, favorabil sau nefavorabil. Am limitat doar posibilitatea de a comenta la postarea de pe pagina mea personală. Dacă intenția mea era să șterg opinii, aș fi eliminat și comentariile deja existente. Nu puteam șterge ceva ce nu am văzut”, a declarat Olaru.

Ea afirmă că pagina sa de socializare este una personală și că evită, de regulă, să o transforme într-un spațiu de dezbateri publice, întrucât discuțiile online „se transformă în atacuri personale sau interpretări tendențioase”.

În aceeași postare, Olaru a venit cu replici la adresa viceprimarului Chișinăului, Victor Pruteanu, și a șefului adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport, Andrei Pavaloi, în contextul criticilor privind reforma din educație.

„Pentru dl Victor Pruteanu: înainte de a utiliza etichete sau calificative la adresa altora, ar fi utilă o analiză mai atentă, inclusiv din perspectiva juridică a propriei modalități de accedere în funcție. Atunci ați descoperi că sintagma «așa-zisul viceprimar» vă poate fi atribuită mai degrabă Dvs. decât mie”, a scris secretara de stat.

Totodată, ea afirmă că experiența sa profesională în domeniul educației este „consistentă și asumată”, iar criticile la adresa sa sunt nejustificate.

Referindu-se la Andrei Pavaloi, Olaru susține că acesta ar induce în eroare cadrele didactice și părinții din Chișinău prin afirmații despre efectele reformei.

„Nu este corect să fie induși în eroare cadrele didactice, părinții și elevii din municipiul Chișinău prin afirmații potrivit cărora, odată cu trecerea instituțiilor în subordinea autorităților teritoriale de educație, aceștia nu vor mai beneficia de serviciile educaționale existente”, a menționat Olaru.

Ea subliniază că reforma nu va duce la pierderea serviciilor, ci la „asigurarea continuității acestora într-un cadru mai clar și mai predictibil”.

„Noi nu împărțim copiii în «ai noștri» și «ai voștri». Toți copiii au dreptul la servicii educaționale de calitate, indiferent de subordonarea administrativă a instituției în care învață”, a mai declarat secretara de stat.

***

Reforma „RESTART în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea autorităților locale în cea a Ministerului Educației și Cercetării, precum și reorganizarea direcțiilor raionale de învățământ în agenții teritoriale. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, susține că schimbările vor îmbunătăți administrarea instituțiilor, vor contribui la depolitizarea sistemului educațional și vor reduce fenomenul plăților informale din școli.

Potrivit ministrului, proiectul reformei urmează să fie prezentat public în perioada următoare. Acesta afirmă că una dintre principalele probleme ale sistemului actual este lipsa de personal din direcțiile de învățământ, unde în unele cazuri mai mult de jumătate dintre funcții sunt vacante, iar salariile sunt insuficient de atractive.

Conceptul reformei a fost publicat pe 26 mai de Ministerul Educației și Cercetării, iar numărul agențiilor teritoriale urmează să fie stabilit în funcție de rezultatul reformei administrativ-teritoriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: