Maib devine partener general al Teatrului Național „Mihai Eminescu” pentru promovarea artelor scenice naționale 

Maib, cea mai mare bancă din Moldova, anunță în premieră un parteneriat strategic cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” (TNME) din Chișinău. Astfel, își consolidează angajamentul față de promovarea culturii și susținerea inițiativelor artistice din Republica Moldova. Prin această inițiativă, maib devine partener general al uneia dintre cele mai emblematice instituții culturale din țară și își consolidează poziția de instituție responsabilă social pe segmentul artei și culturii.

Colaborarea va sprijini desfășurarea activităților teatrale, contribuind la dezvoltarea și diversificarea programelor culturale. Parteneriatul a fost anunțat printr-un eveniment privat, la care au fost invitați clienți, acționari, parteneri și angajați maib. Programul a inclus o expoziție de costume scenice, un recital susținut de Orchestra TNME și a culminat cu prezentarea spectacolului „Grădina de sticlă”, regizat de Petru Hadârcă, după romanul scriitoarei Tatiana Țîbuleac.  

Sergiu Prodan, Ministrul Culturii: 

„Apreciem inițiativa maib de a susține artele scenice și de a deveni partener general al Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Cultura este o punte esențială între generații, un factor de coeziune socială și un pilon al identității naționale. Parteneriatele între sectorul privat și instituțiile culturale, precum acesta, contribuie la dezvoltarea unui mediu artistic sustenabil și accesibil pentru toți. Salutăm acest angajament și încurajăm și alte companii să investească în cultură, sprijinind astfel creația artistică și valorile autentice ale Republicii Moldova.”

Petru Hadârcă, Director General al Teatrului Național „Mihai Eminescu”:

„Parteneriatul cu maib ne încurajează și ne dă siguranță să perseverăm în arta teatrală și în creația noastră. Împreună vom fi mai buni în ceea ce știm să facem mai bine fiecare: TNME să inspire imaginația, să dezvolte gândirea liberă și inteligența emoțională, să stimuleze empatia și spiritul de implicare socială, să alimenteze speranța în bine și frumos, maib – să ofere oportunități pentru gestionarea inteligentă a resurselor financiare, să inspire dezvoltarea inițiativelor de afaceri prospere, să stimuleze ideile care generează bunăstare economică și să susțină proiectele care generează bunăstare sufletească. Bunăstarea, starea de bine a oamenilor este punctul de conexiune și de impact al acestui parteneriat, care se înscrie în obiectivele trasate prin Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. Astfel, proiectele culturale inițiate de Teatrul Național „Mihai Eminescu” au o șansă în plus și o scenă de dezvoltare mai bună și mai sigură, în beneficiul oamenilor, împreună cu maib!

Mulțumesc Comitetului de Conducere și Consiliului maib pentru decizia de a ne acorda onoarea acestui parteneriat și susținerea financiară pentru proiectele culturale pe care le dezvoltăm.”

Giorgi Shagidze, Președintele maib: 

„Sunt foarte onorat să anunțăm acest parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu”, o instituție emblematică în Moldova. Sperăm că acest parteneriat va ajuta Teatrul să continue să contribuie și să îmbogățească mediul cultural din Republica Moldova. Cultura reprezintă o componentă esențială a identității țării, iar prin acest parteneriat, maib își reafirmă angajamentul de a sprijini inițiativele care promovează și protejează patrimoniul cultural al Moldovei. Vreau să adresez mulțumiri echipei Teatrului Național „Mihai Eminescu” pentru activitatea și performanța uimitoare, și Ministerului Culturii – pentru parteneriat și pentru energia cu care face lucrurile să se întâmple.”

Amintim că recent maib a anunțat și alte parteneriate de responsabilitate socială corporativă de anvergură, devenind partener principal al Federației Moldovenești de Fotbal, al celui mai mare eveniment național de alergare – Chisinau Marathon by maib I Mastercard, partener al Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale etc.

Tu conduci. maib

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova și liderul sectorului bancar din țară. Echipa maib este formată din peste 2400 de angajați, reprezentând puţin peste un sfert din angajaţii sectorului bancar din Moldova. Prin intermediul politicii sale de responsabilitate social corporativă, banca se implică activ în proiecte care susțin dezvoltarea economică și socială a țării, inclusiv promovarea patrimoniului cultural. 

Despre TNME Teatrul Național „Mihai Eminescu” este una dintre cele mai importante instituții culturale din Republica Moldova. Acesta găzduiește piese de teatru de renume și colaborează cu regizori și artiști naționali și internaționali pentru a oferi publicului spectacole de înaltă calitate. TNME este, de asemenea, gazda Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, cel mai mare festival european al artelor scenice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gorod.lv

Compensații la căldură 2025-2026: care va fi suma minimă și maximă. Proiectul, pe masa Guvernului

Compensațiile maxime la energie sub formă de plată monetară vor fi de 1000 de lei, iar cele minime de 500 de lei. Cel puțin asta prevede un proiect care se regăsește pe agenda următoarei ședințe de Guvern din 3 decembrie.

Compensația minimă pentru perioada noiembrie 2025-martie 2026 va fi de 500 de lei, se arată în proiect. În cazul în care compensația calculată este între 250 și 500 de lei, se aplică suma de 500 de lei. Dacă valoarea calculată este mai mică de 250 de lei, compensația nu se acordă.

Conform documentului, compensația maximă pentru încălzire, în funcție de resursa utilizată, va fi următoarea: 800 de lei pentru combustibilii solizi, 1000 de lei pentru energia termică, 1000 de lei pentru gazele naturale și 1000 de lei – pentru energia electrică.

Potrivit documentului, procentele de compensare vor varia în funcție de fiecare tip de resursă utilizată: 15% pentru combustibili solizi, 25% pentru gaze naturale, 30% pentru energie termică și 40% pentru energie electrică.

Proiectul prevede că, pentru calculul compensațiilor, consumul lunar de energie al unei gospodării va fi luat în considerare doar până la echivalentul a 350 m³ de gaze naturale, pe baza consumului din sezonul precedent.

Gospodăriile ale căror membri au câștigat peste 4.000 de lei din dobânzi bancare în anul precedent nu vor fi considerate vulnerabile.

Potrivit documentului, pentru sezonul rece 2025–2026, pe baza simulărilor realizate, bugetul prognozat pentru acordarea compensațiilor la energie, sub formă de plată monetară și la tarifele actuale, este estimat la 2,36 miliarde de lei.

NM by mihaelaconovali25

Guvernul compensează creșterile tarifelor la energie începând cu 2022 – an în care Rusia a invadat Ucraina. De atunci, aproape 900 000 de gospodării au beneficiat de ajutor pentru plata facturilor.

Potrivit datelor autorităților, pentru luna martie 2025, valoarea medie a compensației a fost de 805 lei. Pentru cei mai vulnerabili cetățeni și familii, compensația a fost de 1.200 și 1.400 lei. În perioada noiembrie 2024-martie 2025, compensația medie de care a beneficiat o familie în cadrul programului de suport a fost de 772 lei.

28 noiembrie 2025 a fost ultima zi în care gospodăriile din Republica Moldova se puteau înregistra pentru a beneficia de compensațiile la energie pentru luna noiembrie. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că evaluările finale vor fi prezentate în jurul datei de 11 decembrie. Oficiala a precizat că ajutorul va fi calculat individual, în funcție de veniturile și situația fiecărei familii.

IGSU

Patru ani de la accidentul cu 6 morți din Ștefan Vodă: cum a scăpat de pedeapsă șoferul TIR-ului, deși a fost condamnat

La sfârșitul lunii noiembrie s-au împlinit patru ani de la tragicul accident rutier din raionul Ștefan Vodă, în urma căruia șase oameni au murit pe loc, după ce un camion de mare tonaj a ieșit pe contrasens și a lovit frontal automobilul în care se aflau. Deși șoferul TIR-ului a fost condamnat încă din 2022, acesta rămâne și astăzi nepedepsit. Dosarul a fost trimis spre rejudecare, iar inculpatul a fost dat în căutare, în timp ce rudele victimelor spun că duc „o luptă continuă cu un sistem juridic putred și corupt”.

27 noiembrie 2021 – ziua care a schimbat pentru totdeauna soarta a trei familii. Șase persoane – trei bărbați și trei femei, cu vârste între 28 și 34 de ani – toți cetățeni ai Republicii Moldova, și-au pierdut viața într-un grav accident rutier, în localitatea Popeasca, raionul Ștefan Vodă. Victimele au fost descarcerate dintre fiarele automobilului, distrus aproape în totalitate după ce șoferul unui TIR de 39 de ani a ieșit la depășire pe contrasens și a lovit mașina în plin.

La patru ani de la tragedie, rudele victimelor spun că trăiesc „aceleași emoții de regret profund, durere și dor”, iar lupta lor cu sistemul de justiție pare fără sfârșit. Sora uneia dintre persoanele decedate a declarat pentru NewsMaker: „De 4 ani, zi de zi, trăim aceleași emoții de profund regret, durere, dor  și,  totodată, ducem o luptă continuă cu un sistem juridic putred și corupt … Copiii rămași orfani, cuprind o piatră funerară, în loc să simtă căldura și dragostea părinților lor, victime ale tragicului accident …”.

Cum a scăpat de pedeapsă șoferul TIR-ului

Procuratura Generală a confirmat pentru NM că, prin sentința Judecătoriei Căușeni, cu sediul la Ștefan Vodă, din 10 noiembrie 2022, inculpatul a fost condamnat la 4 ani de închisoare și i-a fost anulat dreptul de a conduce. Acesta a fost găsit vinovat de încălcarea regulilor de securitate a circulație, care a cauzat decesul a două sau mai multe persoane. Totuși, cazul nu s-a încheiat acolo.

Pe 27 februarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis parțial apelul procurorilor și al părților vătămate și a trimis dosarul la rejudecare, însă doar în partea privind individualizarea pedepsei și soluționării acțiunilor civile.

În decembrie 2024 a avut loc prima ședință din noul proces, urmată de alte câteva. Însă șoferul nu s-a prezentat la niciuna dintre ele, a precizat purtătoarea de cuvânt a PG, Violina Moraru, pentru NM. În consecință, șoferul TIR-ului a fost anunțat în căutare.

Următoare ședință de judecată pe acest caz este stabilită pentru ziua de 29 ianuarie 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


stiri.md

Slobozia: Un copil de 3 ani, care a intrat în moarte clinică după ce a căzut în fântână, salvat de medici

Un băiețel de 3 ani a căzut în fântâna din curtea casei sale din Slobozia, regiunea transnistreană. Niște vecini i-au scos pe minor, care era inconștient, dar și pe tatăl său, care sărise în fântână ca să-l salveze. Copilul a fost dus la spital, unde a fost diagnosticat cu moarte clinică, iar acum starea sa s-a stabilizat. Informațiile au fost raportate de așa-zisul „Minister de Interne” de la Tiraspol într-un comunicat din 1 decembrie.

Cazul a avut loc pe 28 noiembrie.

Potrivit sursei citate, copilul de 3 ani și fratele său de 5 ani se aflau în grădina din gospodărie, împreună cu tatăl lor, care efectua niște treburi. Mama minorilor se afla în bucătărie.

La un moment dat, copilul de 5 ani a plecat în casă, iar cel mai mic a rămas afară. În scurt timp, părinții au observat că nu-l mai văd pe fiul cel mic și au început să-l strige, dar acesta nu răspundea. Tatăl s-a uitat în fântână și l-a văzut acolo pe băiat, care se afla în apă în stare inconștientă, la o adâncime de 3-4 metri.

Tatăl a sărit în fântână, fiind scos ulterior, împreună cu copilul său, de vecini.

Părinții au chemat ambulanța și minorul a fost dus la Centrul Republican al Mamei și Copilului. Băiețelul a fost internat în secția reanimare.

Medicii au diagnosticat copilul cu hipotermie de gradul II și moarte clinică. (…) Medicii au reușit să salveze pacientul, iar starea lui este stabilă”, a menționat instituția nerecunoscută din stânga Nistrului.

De ce limba română este numită moldovenească în Republica Moldova? Politica și istoria care ne-a influențat graiul

De ce limba română este numită moldovenească în Republica Moldova?
Politica și istoria care ne-a influențat graiul

De ce limba română este numită moldovenească în Republica Moldova?
Politica și istoria care ne-a influențat graiul

Autorul materialului este Lena Crohmal, jurnalistă din Köln (Germania). Ea a ajuns în Moldova în octombrie 2025 pentru un stagiu la NewsMaker, realizat în cadrul programului de burse Marion Gräfin Dönhoff Journalism Fellowship. Ideea acestui articol a pornit de la una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le-a primit înainte de plecare: „Ce limbă se vorbește acolo?”

«Nu este vorba despre filologie. Este vorba despre politică». Așa începe cel mai des discuția despre diferența dintre limba română și limba moldovenească. Conform Constituției, țara vorbește limba română. Conform recensământului — aproape jumătate dintre locuitori își numesc limba maternă drept moldovenească. Atunci, ce limbă vorbește, de fapt, Moldova?

O istorie cu început, dar fără sfârșit

Mit­ing consacrat declarării limbii române ca limbă de stat în RSS Moldovenească și trecerii la grafia latină. 1989.

Arhiva Națională a Moldovei

Николай Цвятков

Nicolae Țveatcov
Politolog

Politologul Nicolae Țveatcov este un moldovenist convins. Pentru a evidenția diferențele dintre limba moldovenească și cea română, el dezvoltă împreună cu un grup de susținători un „Dicționar etimologic moldovenesc”, sub forma unei aplicații mobile. Prin acest proiect, Țveatcov încearcă să demonstreze autonomia și specificul limbii moldovenești.

Politologul Nicolae Țveatcov este un moldovenist convins. Pentru a evidenția diferențele dintre limba moldovenească și cea română, el dezvoltă împreună cu un grup de susținători un „Dicționar etimologic moldovenesc”, sub forma unei aplicații mobile. Prin acest proiect, Țveatcov încearcă să demonstreze autonomia și specificul limbii moldovenești.

El consideră decizia Curții Constituționale din 2013 – prin care limba română a fost recunoscută drept limbă de stat – drept „încă o lovitură dată limbii moldovenești”. Pentru Țveatcov, nu este vorba doar de o modificare juridică, ci o nouă etapă a unei lupte îndelungate, care continuă și astăzi. Politologul este convins că renunțarea completă la limba moldovenească ar putea avea „consecințe neașteptate și destul de grave pentru statul moldovenesc contemporan”.

Argumentul principal al lui Țveatcov: „Acum suntem moldoveni care vorbesc limba română. Dar dacă peste 30 – 40 de ani vor spune: voi vorbiți limba română? Ce fel de moldoveni sunteți – sunteți români!”.

Sursa: Lobacev Vladimir

Cu totul altfel vede lucrurile fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Pentru el, aceasta nu este o lovitură, ci o revenire la origini, „o restabilire a dreptății istorice”. În Declarația de Independență din 1991, limba de stat a fost numită limba română. „Iar acesta este un document care nu poate fi modificat, este ca un certificat de naștere”, afirmă Tănase.

Александр Тэнасе

Alexandru Tănase
Fostul președinte al Curții Constituționale

Cu totul altfel vede lucrurile fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Pentru el, aceasta nu este o lovitură, ci o revenire la origini, „o restabilire a dreptății istorice”. În Declarația de Independență din 1991, limba de stat a fost numită limba română. „Iar acesta este un document care nu poate fi modificat, este ca un certificat de naștere”, afirmă Tănase.

Anume sub conducerea sa, Curtea Constituțională a decis că Declarația de Independență are prioritate în fața Constituției, în care limba moldovenească era indicată drept limbă de stat.

Decizia CC din decembrie 2013 a scos, de facto, noțiunea de „limbă moldovenească” din câmpul constituțional. Parlamentul Republicii Moldova a consfințit acest lucru în Constituție și în toate legile țării în anul 2023 – prin voturile actualului partid proeuropean de guvernământ, PAS.

În opinia lui Tănase, limba moldovenească a fost inițial creată ca un instrument politic: „Aceasta este o invenție a propagandei staliniste pentru justificarea ocupării teritoriilor noastre”. Iar întoarcerea la limba română – parte a procesului de decomunizare, consideră juristul.

Pentru istoricul și diplomatul Alexei Tulbure, disputa privind denumirea limbii este sterilă: „Este un război al argumentelor, în care nimeni nu va convinge pe nimeni”. El consideră că a venit timpul ca Moldova să se oprească asupra denumirii de limbă română ca limbă de stat.

Алексей Тулбуре

Alexei Tulbure
istoricul și diplomatul

Pentru istoricul și diplomatul Alexei Tulbure, disputa privind denumirea limbii este sterilă: „Este un război al argumentelor, în care nimeni nu va convinge pe nimeni”. El consideră că a venit timpul ca Moldova să se oprească asupra denumirii de limbă română ca limbă de stat.

El își amintește că includerea în Constituția din 1994 a noțiunii de „limbă moldovenească” l-a surprins: după independență, româna era considerată limba oficială, iar problema părea rezolvată. „Dar nu, – spune el, – la fel ca și astăzi. Îmi pot imagina că, dacă vor câștiga alte forțe politice, limba de stat a republicii ar putea fi numită din nou moldovenească. Cu limba însă nu se va întâmpla nimic, deoarece din punct de vedere lingvistic este una și aceeași limbă, se va schimba doar denumirea”.

Limba moldovenească sovietică

Granițele sale actuale, Moldova le-a dobândit în componența URSS în anul 1940 – sub forma RSS Moldovenești. Limba oficială a republicii sovietice a devenit moldoveneasca, iar alfabetul — chirilic. Până atunci, teritoriul țării era împărțit: ceea ce se află pe malul drept al Nistrului — Basarabia — făcea parte din România, iar teritoriul din stânga Nistrului (actuala regiune transnistreană) — a primit statut de autonomie în cadrul URSS și a fost numit RASS Moldovenească.

În acea perioadă — este vorba despre intervalul interbelic dintre Primul și Al Doilea Război Mondial — pe malul stâng a început să fie creată activ limba moldovenească literară. Aproximativ 40% dintre cuvinte au fost împrumutate din limbile slave, fiind create astfel termeni complet noi. În Basarabia, însă, aflată atunci în componența Regatului României, era cultivată limba română literară, cu influențe occidentale asupra vocabularului și a melodicității vorbirii.

Astfel, una și aceeași limbă s-a dezvoltat în două țări diferite. Istoricul Alexei Tulbure povestește că „după reunificarea Moldovei, partea de pe malul drept al Nistrului, care trecuse prin mai bine de 20 de ani de românizare, nu își înțelegea concetățenii de pe malul stâng”. La limba moldovenească modificată, cu o influență slavă puternică, a trebuit să se renunțe. „A învins de facto limba română din Basarabia, și nu limbajul artificial cultivat pe malul stâng al Nistrului”, explică istoricul.

Totuși, ideea de a diferenția limba moldovenească de limba română nu a dispărut. Alfabetul chirilic a devenit principalul simbol al acestei separări. „Puterea sovietică modela aici o identitate menită să concureze cu cea românească”, spune Tulbure.

Журнал «Фемея Молдовей» («Женщина Молдавии») на кириллице, 1970 год
Журнал «Фемея Молдовей» («Женщина Молдавии») на кириллице, 1970 год
Журнал «Фемея Молдовей» («Женщина Молдавии») на кириллице, 1970 год

Revista „Femeia Moldovei” (în chirilică), anul 1970.
Sursa: rssm.platzforma.md

Fostul ministru al Justiției al Moldovei, Alexandru Tănase, își amintește că „primele proteste și primele revendicări ale intelectualității în primii ani ai Perestroikăi lui Gorbaciov nu țineau de independența țării — atunci acest lucru era ireal — ci anume de revenirea la alfabetul latin și la denumirea limbii”. De aceea, problema denumirii limbii este inseparabil legată de dobândirea independenței naționale, este convins Tănase.

Limba ca instrument politic

În anii 1990 și mai târziu, problema lingvistică a devenit parte a luptei pentru putere. Sociologul Vitalie Sprînceană consideră că trecerea de la moldovenească la română „a fost o luptă pentru puterea simbolică și economică”. Atunci, divizarea în „româniști” și „moldoveniști” coincidea cu liniile și convingerile politice.

Виталие Спрынчанэ

Vitalie Sprînceană
Sociologul

În anii 1990 și mai târziu, problema lingvistică a devenit parte a luptei pentru putere. Sociologul Vitalie Sprînceană consideră că trecerea de la moldovenească la română „a fost o luptă pentru puterea simbolică și economică”. Atunci, divizarea în „româniști” și „moldoveniști” coincidea cu liniile și convingerile politice.

„Comuniștii au venit la putere în 2001 cu promisiunea de a readuce limba moldovenească. Aceasta venea la pachet cu promisiunile de a readuce Moldova în uniunea cu Rusia și Belarus și că pâinea va costa 16 copeici.” De cealaltă parte a baricadelor politice, în acei ani se aflau intelectualii pro-români, care pledau pentru limba română și identitatea românească. „De aceea, răspunsul la această întrebare — român sau moldovean, limba moldovenească sau română — a determinat mult timp configurația locurilor în parlament”, remarcă Sprînceană.

Atunci, ca și astăzi, însăși noțiunea de „moldovenist” este puternic politizată. Potrivit istoricului Tulbure, ea este adesea asociată cu simpatii pro-ruse: „Moldoveniștii sunt asociați cu cei care pledează pentru cooperare strategică cu Rusia, cu așa-numiții comuniști”.

Politologul Nicolae Țveatcov observă că utilizarea publică a termenului „limba moldovenească” poate chiar să pună capăt unei cariere: „Adică, dacă recunoști că vorbești moldovenește, cum poți lucra în serviciul public?”. Țveatcov consideră că „acasă” limba este numită mai des moldovenească, în timp ce „în spațiul public ușile pentru moldovenească sunt aproape peste tot închise”.

Pentru Țveatcov, problema limbii este strâns legată de un întreg spectru de alte subiecte sensibile: memoria istorică, reintegrarea Transnistriei nerecunoscute, relațiile interetnice din Moldova.

Limba moldovenească a lui Schrödinger

Conform ultimului recensământ, 48,1% dintre locuitorii Moldovei își numesc limba maternă „moldovenească”. Este cu șapte procente mai puțin decât în 2014. În schimb, ponderea celor care își numesc limba maternă „română” crește. Comparativ cu 2014, astfel de persoane sunt cu aproape zece procente mai multe: astăzi, fiecare al treilea locuitor al țării își numește limba maternă româna.

Sociologul Vitalie Sprînceană este convins că întrebării despre limbă nu-i este locul deloc într-un recensământ: „Este o temă prea emoțională. Dar este și o chestiune politică, pe care nu o poți decide nici prin cifrele recensământului, nici prin știință”.

Scriitoarea Lilia Calancea vorbește despre altceva — dimensiunea umană. „Rudele mele încă scriu cu chirilice. Din respect pentru mine numesc limba română. Dar între prieteni, oricum spun — moldovenească. Sunt procese umane. Nu este politică”.

Лилия Каланча

Lilia Calancea
Scriitoarea

Scriitoarea Lilia Calancea vorbește despre altceva — dimensiunea umană. „Rudele mele încă scriu cu chirilice. Din respect pentru mine numesc limba română. Dar între prieteni, oricum spun — moldovenească. Sunt procese umane. Nu este politică”.

Astfel de fenomene, spune Calancea, se explică parțial prin faptul că nu pentru toți trecerea de la chirilică la latină a fost simplă. La fel ca și schimbarea rapidă a reperelor naționale: „Ieri învățai poezii despre Lenin, iar astăzi — despre Ștefan cel Mare. Și asta s-a întâmplat foarte repede, fără explicații”. De aceea, este convinsă scriitoarea, „unii au refuzat și continuă să refuze alfabetul latin, pentru că pentru ei româna este un fel de violență”.

Книги на молдавском языке, кириллица
Книги на молдавском языке, кириллица
Книги на молдавском языке, кириллица

Cărți în alfabetul chirilic. Sursa: rssm.platzforma.md

Sprînceană compară limba moldovenească cu pisica lui Schrödinger: „Parcă nu există, dar parcă există”. Potrivit lui, a lupta pentru denumire este lipsit de sens. Forma literară a limbii moldovenești și a celei române este una și aceeași, însă dacă un grup mare de oameni dorește să o numească în felul său, nu este nicio problemă: „Să o numească oamenii cum vor. Important este să înțelegem că limba nu este făcută ca să ne lovim unii pe alții, ci ca să ne înțelegem”.

Cine i-a „inventat” pe moldoveni?

Istoricul și diplomatul Alexei Tulbure spune că în Moldova există câteva „întrebări blestemate” — iar una dintre ele ține anume de identitate. Ca și în cazul limbii, argumentele „pro” și „contra” sunt practic interminabile.

Cu ceea ce istoricul nu este categoric de acord este afirmația că identitatea moldovenească ar fi fost inventată la Moscova: „A-i numi pe moldoveni un proiect al lui Stalin — este un nonsens. Moldovenii există deja de 600 de ani”. Vârful formării identității lor, consideră istoricul, într-adevăr a coincis cu perioada sovietică — dar asta nu o face falsă: „A nega și a spune că moldovenii nu există, că aceasta este o identitate stalinistă, înseamnă să te comporți ca Putin. Ceea ce fac naționaliștii români — este absolut același lucru”.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că problema autoidentificării în Moldova rămâne deschisă. El observă și o anumită regularitate: „Dacă îi întrebați pe oamenii educați, vă vor spune că se identifică drept români. Și limba lor este româna. Dacă îi întrebați pe locuitorii satelor — veți auzi că sunt moldoveni”.

Sursa: flickr/Parlamentul Republicii Moldova

Potrivit lui Tănase, răspunsurile depind în mare măsură de cât de mult „i-a influențat propaganda sovietică pe oameni în anii de ocupație”: „În mediul rural, oamenii care nu au avut suficientă educație au fost întotdeauna mai vulnerabili în fața propagandei”. În ceea ce privește cetățenia, aici toți au un singur răspuns, subliniază Tănase: „Noi toți suntem moldoveni”.

Istoricul Tulbure dezvoltă mai departe această idee și propune să urmăm calea Statelor Unite — să construim o națiune civică: „Toți suntem moldoveni prin cetățenie. Iar în ceea ce privește etnicitatea — aceasta este treaba fiecăruia”.

Cum să găsim o limbă comună

Politologul Nicolae Țveatcov este convins că disputa despre limbă nu este doar o chestiune de istorie sau politică, ci și de oportunități sociale. Limba română deschide uși — „spre România, spre Europa, pentru a obține studii, pentru a găsi un loc de muncă”. Aceste perspective, spune el, au oferit identității românești un avantaj, însă situația se poate schimba dacă „va apărea o masă critică în societate”.

Istoricul Alexei Tulbure consideră că Republica Moldova ar trebui să se oprească la română ca limbă de stat și să dezvolte o „identitate hibridă” — limbă română și națiune moldovenească. Aceasta, în opinia lui, poate crea o bază solidă pentru dezvoltarea țării. Un asemenea compromis „atenuează conflictele” și permite coexistența diferitelor narațiuni istorice: „Aceasta este o formulă pe termen lung: ne considerăm moldoveni, dar limba este româna”.

Sursa: NewsMaker

Scriitoarea Lilia Calancea adaugă: găsirea unui astfel de compromis este posibilă doar prin respect față de experiența celuilalt. „Valorile europene înseamnă capacitatea de a asculta. Chiar dacă opinia cuiva diferă de a ta”, spune ea. Și adaugă: „Când încetăm să ne ascultăm unii pe alții — începe dictatura”.

Discuția despre limbă în Moldova a depășit de mult cadrul lingvistic. Pentru unii este o chestiune de identitate națională și memorie istorică, pentru alții — de alegere politică și perspective sociale. În pofida recunoașterii oficiale a limbii române, în societate nu există încă unitate cu privire la modul în care trebuie numită limba.

Există speranța că, în timp, vechea dispută se va rezolva de la sine, iar această chestiune va înceta să fie un instrument politic. Și nu este vorba doar despre schimbul de generații. În spațiul în care Moldova aspiră să se integreze, limba de mult nu mai este un indicator al „corectitudinii” sau „incorectitudinii”. Iar identitatea este percepută, în primul rând, ca un element al diversității culturale, și nu ca o probă de loialitate. Pentru Moldova, un asemenea drum pare nu rapid, dar inevitabil.

Text: Lena Crohmal
Design: Tatiana Bulgac

digi24.ro

Mai multe avioane Airbus, care zboară și în Moldova, vor fi inspectate. Ce trebuie să cunoască pasagerii

Unele aeronave Airbus A320 vor fi supuse unor inspecții preventive, conform unei directive emise de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației. Anunțul a fost făcut de Autoritatea Aeronautică Civilă a R. Moldova, care a precizat că, în țara noastră, unii operatori aerieni utilizează astfel de aeronave și au luat măsurile necesare pentru a se conforma cerințelor. Autoritatea a declarat că programul de zboruri nu va fi perturbat. „Operatorii vor continua să își desfășoare activitatea în condiții de siguranță și fiabilitate, pasagerii nefiind afectați de modificări semnificative în orarul curselor”, se mai arată în mesajul instituției.

„În contextul unei Directive de Navigabilitate de Urgență (EAD), emisă de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA), unele aeronave din familia Airbus A320 vor fi supuse unor inspecții tehnice preventive. Directiva vine ca reacție la o notificare transmisă de producătorul Airbus, ce semnalează un risc potențial de afectare a sistemelor de control al zborului din cauza radiațiilor solare intense”, a anunțat Autoritatea Aeronautică Civilă pe 1 decembrie.

Instituția a adăugat că „măsura are caracter preventiv și se aplică la nivel internațional, afectând temporar mai mulți operatori aerieni din Europa și din alte regiuni”. Între timp, a menționat Autoritatea, dintr-un total de aproximativ 6.000 de aeronave vizate, inspecțiile preventive au fost finalizate în proporție de 100% în Europa și 98% la nivel global.

„În Republica Moldova, unii operatori aerieni utilizează aeronave Airbus. (…) La acest moment, aceștia au luat toate măsurile necesare pentru conformarea cu cerințele EASA, fără a afecta programul actual de zboruri. Operatorii vor continua să își desfășoare activitatea în condiții de siguranță și fiabilitate, pasagerii nefiind afectați de modificări semnificative în orarul curselor”, a precizat Autoritatea.

Pe 28 noiembrie, cel mai mare producător european de avioane, Airbus, a solicitat o actualizare software imediată pentru „un număr semnificativ” de aeronave din familia A320, cea mai vândută gamă a sa, a scris Hotnews. Airbus a declarat că un incident recent, care a implicat o aeronavă din familia A320, a arătat că radiațiile solare intense pot corupe date esențiale pentru funcționarea sistemelor de control al zborului. Potrivit Reuters, incidentul a implicat un zbor JetBlue de la Cancun (Mexic) la Newark (New Jersey), pe 30 octombrie, în care mai mulți pasageri au fost răniți după o pierdere bruscă de altitudine.

A doua zi, publicația Hotnews a scris că zeci de zboruri au fost anulate vineri seara și se aștepta ca altele să aibă întârzieri sau să fie anulate pe aeroporturile din întreaga lume, după anunțul Airbus. Potrivit sursei, printre companiile aeriene afectate sunt: American Airlines, Wizz Air, easyJet, Air France, Turkish Airlines, United Airlines. În aceeași zi, reprezentanții Wizz Air au anunțat că actualizarea de software, solicitată de Airbus, „a fost implementată cu succes peste noapte pe toate aeronavele sale vizate din familia Airbus A320”, relatează Hotnews.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: