Maib devine partener general al Teatrului Național „Mihai Eminescu” pentru promovarea artelor scenice naționale 

Lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a publicat luni, 6 iulie, un mesaj video în care critică partidele parlamentare de opoziție care au anunțat că nu vor participa la consultările cu președinta Maia Sandu privind nominalizarea unui prim-ministru. Politiciana susține că boicotarea consultărilor ar fi „un cadou” pentru șefa statului, pentru că astfel nu va fi nimeni care „să ceară socoteală”.

„Uitați-vă ce cadou i-a făcut opoziția, din nou, lui Sandu! Boicotarea consultărilor pentru numirea unui nou prim-ministru este exact ceea ce are nevoie președinta. Fiindcă o postare furioasă pe Facebook nu-i va pune întrebări incomode, scaunele goale din față nu-i vor cere socoteală. (…) Dacă opoziția are propriul candidat la funcția de prim-ministru, veniți și propuneți-l. Dacă opoziția este pentru alegeri anticipate, veniți și spuneți-i lui Sandu în față. Numai mimați lupta pe Facebook. Faceți ceea ce așteaptă oamenii de la voi”, a declarat Irina Vlah.

Amintim că, pe 3 iulie, prim-ministrul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia. Potrivit surselor NewsMaker, la scurt timp înainte de a comunica despre plecarea din Guvern, Munteanu a avut o înrtrevedere cu Maia Sandu. În mesaj pe Facebook, el a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Tot atunci, Sandu a anunțat că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Între timp, Mișcarea Alternativa Națională, condusă primarul Chișinăului, Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, au anunțat deja că nu intenționează să participe la consultările organizate de șefa statului.

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, solicită Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării privind constituționalitatea unor prevederi ale legislației autonomiei referitoare la organizarea alegerilor. Potrivit acestuia, o eventuală amânare ar oferi timp pentru un dialog „constructiv” între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 6 iulie.

„Mâine, Curtea Constituțională examinează examinează chestiunea privind modul de desfășurare a alegerilor din Găgăuzia și alte aspecte administrative și juridice. Nu am dreptul să fac presiune asupra Înaltei Curți, dar nutresc speranța sinceră că magistrații vor lua o pauză și vor amâna aceste ședințe cu tentă politică. Acest lucru ar permite noii administrații alese a autonomiei, în persoana mea și a colegilor mei, împreună cu reprezentanții Guvernului și a administrației centrale, să purtăm un dialog serios și constructiv”, a declarat Valentin Gaidarji.

Acesta a spus că, în contextul preluării mandatului de președinte APG, a expediat scrisori președintei Maia Sandu și președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

„De ce am făcut acest lucru? Pentru că poporul găgăuz pe care-l reprezint este obosit de confruntări sterile, de tensiuni artificiale și de utilizarea autonomiei găgăuze ca instrument politic. Am venit cu o abordare complet nouă: deschidere fără precedent, dialog sincer și soluții concrete”, a menționat el.

Amintim că criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei. Examinarea sesizării va începe marți, 7 iulie.