Moldindconbank este lider pe piața bancară în trimestrul II din 2020, conform aprecierilor revistei de specialitate ”Bănci și Finanțe”. În ediția din lunile iulie-august a publicației se subliniază că Moldindconbank s-a clasat pe prima poziție a topului băncilor cu active de peste 50% din mărimea medie a activelor pe sistemul bancar, obținând un scor de 13,83 puncte.
Autorii clasamentului precizează că poziția de lider al Moldindconbank este confirmată și de indicatorii calitativi, legați de mărimea activelor, dar și de calculele care nu iau în considerare acest parametru.
Printre constatările revistei ”Bănci și Finanțe” se numără și creșterea portofoliului de credite al Moldindconbank și, în paralel, îmbunătățirea calității acestuia, precum și creșterea portofoliului de depozite.
La analiza aspectelor calitative, experții au ținut cont de mai mulți factori, printre care sunt reputația și țara de origine a auditorului independent al băncii, țara de origine a proprietarilor instituției, brandul și reputația băncii, etc.
În Monitorul Oficial al Republicii Moldova a fost publicată o decizie a Serviciului Fiscal de Stat, prin care se blochează fonduri „aflate sub controlul indirect al subiectului restricțiilor” Vladimir Andronachi, printr-o persoană asociată.
Decizia Serviciului Fiscal de Stat din 8 octombrie, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie, prevede „blocarea fondurilor și/sau resurselor economice aflate sub controlul indirect al subiectului restricțiilor – Vladimir Andronachi, exercitat prin intermediul persoanei fizice asociate – Ruslan Alass”.
Decizia a fost luată „urmare a cercetărilor efectuate prin care se confirmă că tranzacția de înstrăinare a părții sociale din capitalul social al SRL „AC Full-Service” constituie o tentativă de substituire a fondatorului Ruslan Alass, persoană asociată subiectului restricțiilor – Vladimir Andronachi, conform Ordinului SIS nr.2 din 25.01.2024, cu o persoană neasociată – Veaceslav Neagu, dar aflată în relații conexe intereselor subiectului restricțiilor conform deciziei Consiliului Interinstituțional de Supervizare nr.1 din 27.12.2023, Vladimir Andronachi, având ca scop eludarea măsurilor restrictive internaționale”.
Vladimir Andronachi, fost deputat al PDM, a fost reținut în seara zilei de 2 septembrie 2025 pentru spălare de bani și se află în prezent în arest preventiv. Procurorul de caz, Nicolae Busuioc, a precizat că urmărirea penală a fost inițiată în 2021, pentru fapte care ar fi fost comise în 2014, perioadă în care Andronachi activa ca antreprenor. Ulterior, dosarul a fost conexat cu o nouă cauză penală, deschisă în august curent, pe baza unor probe suplimentare care au permis relansarea investigațiilor.
Andronachi, considerat un apropiat al ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc, a mai fost reținut pe 2 noiembrie 2022 în Ucraina și extrădat în Moldova. Pe numele său au fost emise două mandate în dosarele „Frauda Bancară” și „Metalferos”. În „Metalferos” este acuzat de crearea unui grup criminal, escrocherie și spălare de bani în proporții mari, iar în „Frauda Bancară” – de simularea unui contract de investiții cu Banca de Economii, prin care ar fi sustras 32 de milioane de lei. Andronachi a pledat nevinovat, susținând anterior că este vorba de o învinuire politică. În aprilie 2023 a fost eliberat din Penitenciarul nr.13 și plasat în arest la domiciliu, iar în august 2023 a fost eliberat și de sub „garanție personală”.
În septembrie 2025, Autoritatea Națională de Integritate a depistat o diferență de peste 10 milioane de lei între veniturile declarate și averea lui Vladimir Andronachi.
Tot în luna septembrie, Serviciul Fiscal de Stat a dispus blocarea mai multor conturi bancare, ale persoanelor vizate de sancțiuni internaționale, inclusiv ale lui Vladimir Andronachi.
Republica Moldova și Slovacia au încheiat prima rundă de negocieri asupra Aranjamentului administrativ pentru punerea în aplicare a Acordului în domeniul securității sociale. Discuțiile au avut loc în perioada 13-16 octombrie, la Bratislava.
Aranjamentul administrativ reprezintă un instrument de implementare a prevederilor Acordului, menit să asigure un cadru clar pentru garantarea drepturilor de securitate socială ale lucrătorilor din Republica Moldova care desfășoară sau au desfășurat o activitate de muncă în unul sau în ambele state.
La negocieri, delegația Republicii Moldova a fost condusă de secretara generală adjunctă a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Cristina Jandîc, cu participarea reprezentanților Casei Naționale de Asigurări Sociale și a Ministerului Afacerilor Externe.
„Negocierea Aranjamentului administrativ ne aduce cu un pas mai aproape de obiectivul nostru – de a ne asigura că drepturile cetățenilor noștri, care muncesc sau au muncit departe de casă, sunt respectate și protejate”, a declarat Cristina Jandîc, potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii.
Amintim că negocierile asupra Acordului de securitate socială între Republica Moldova și Slovacia au fost lansate în februarie 2025. În baza Acordului, persoanele eligibile vor putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensie și indemnizație de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională și pensie de urmaș.
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tarlev, ales deputat pe listele blocului „Patriotic” și lider al partidului „Viitorul Moldovei”, spune că este dispus să ofere sprijin și să împărtășească din experiența sa viitorului premier. Tarlev consideră că șeful noului executiv trebuie să dea dovadă de inițiativă și să construiască un „dialog eficient” cu toate fracțiunile parlamentare, inclusiv cu opoziția.
„Indiferent cine va conduce următorul cabinet de miniștri, eu rămân deschis dialogului, gata să împărtășesc din experiența mea și să ofer sprijin, atunci când este necesar”, a scris Tarlev pe rețele.
Politicianul consideră că este „esențial ca anume candidatul la funcția de prim-ministru să dea dovadă de inițiativă”, să consulte fracțiunile de opoziție și „să construiască un dialog eficient”.
„Aceasta nu ar fi un semn de slăbiciune, ci o dovadă de maturitate politică și de responsabilitate națională. Dacă se va întâmpla așa în practică — vom vedea curând. Dar succesul oricărui guvern nu începe cu declarații sonore, ci cu capacitatea de a asculta și de a auzi pe toți”, a mai scris Tarlev.
Amintim că Vasile Tarlev a ocupat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada guvernării comuniste, între anii 2001 și 2008. El a revenit în politică în primăvara anului 2024, în calitate de lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. La alegerile parlamentare din septembrie, formațiunea sa a participat pe lista Blocului „Patriotic”, din care mai fac parte Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și formațiunea fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah. Menționăm că partidul acesteia, „Inima Moldovei”, a fost exclus din cursă cu doar câteva zile înainte de scrutin, pe motiv că ar fi beneficiat de finanțare ilegală în campanie. Ulterior, activitatea sa a fost suspendată temporar, la solicitarea Ministerului Justiției.
Astăzi, 16 octombrie, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși. Conform legii, ulterior, președinta Maia Sandu va convoca noul Parlament în ședință, iar PAS – care a obținut majoritatea – va propune șefei statului candidatul la funcția de premier.
Pe 14 octombrie, PAS l-a desemnat la această funcție pe economistul, profesorul universitar și omul de afaceri Alexandru Munteanu.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Poliția Republicii Moldova a anunțat că, împreună cu procurorii, a destructurat o rețea de cazinouri online, cu un venit ilegal de 25.000.000 de lei. În acest scop, oamenii legii au desfășurat opt percheziții în Chișinău. Ca urmare, trei bărbați au fost reținuți, iar printre bunurile ridicate s-au numărat și automobile de lux.
Perchezițiile au avut loc cu implicarea mascaților din brigada „Fulger”. Conform poliției, au fost ridicate documente contabile, contracte, tehnică de calcul, suporturi de informație și automobile de lux, toate susceptibile să provină din activități infracționale.
Trei bărbați au fost reținuți pentru organizarea și desfășurarea ilegală a jocurilor de noroc online, precum și pentru spălare de bani, doi dintre ei fiind cetățeni străini, cu vârste de 37 și 43 de ani.
„Cei trei ar fi membri ai unui grup criminal organizat, activități desfășurate prin intermediul unui oficiu clandestin amplasat în municipiul Chișinău. Astfel, bănuiții ar fi creat și administrat un centru operativ de coordonare a unei rețele de cazinouri online, disimulat sub acoperirea prestării serviciilor IT. În cadrul schemei ilegale, aceștia ar fi utilizat date de identitate obținute fraudulos pentru deschiderea conturilor și portmoneelor electronice, prin intermediul cărora efectuau tranzacții financiare neautorizate”, a comunicat poliția.
Oamenii legii au declarat că se caută în continuare toate persoanele care ar fi implicate în schemă.
Noul prim-ministru al Republicii Moldova ar putea fi omul de afaceri Alexandru Munteanu, care trăiește de mulți ani în afara țării. Candidatura sa a fost înaintată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut din nou majoritatea în Parlament. NM explică ce se știe despre el și ce așteptări există de la viitorul guvern.
Cine este Alexandru Munteanu?
Liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat pe 14 octombrie că formațiunea pe care o conduce a decis să-l înainteze la funcția de prim-ministru pe Alexandru Munteanu, care și-a dat deja acordul. Pe 16 octombrie, Curtea Constituțională (CC) se întrunește în ședință pentru a valida rezultatele alegerilor parlamentare și mandatele deputaților aleși. Ulterior, potrivit lui Grosu, președinta Maia Sandu va convoca noul Parlament în ședință, iar candidatura lui Munteanu va fi înaintată oficial șefei statului.
Numele lui Alexandru Munteanu, în vârstă de 61 de ani, care este stabilit de mulți ani în afara Moldovei, nu este foarte cunoscut publicului larg, deși în anii 1990 a deținut funcții importante în domeniul bancar și a condus mai multe organizații și fonduri internaționale. El însuși se descrie drept „american de origine moldovenească”. În ultimii 20 de ani, a trăit și a lucrat în Ucraina și în regiune. Munteanu a obținut o diplomă de master în fizică la Universitatea de Stat din Moscova și o diplomă de master în administrarea politicii economice la Universitatea Columbia. În cadrul aceleiași instituții, a urmat studii postuniversitare în relații financiare internaționale și management bancar.
În anii 1990, el a predat „Bănci și finanțe” la ULIM din Chișinău. După crearea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a condus secția operațiuni valutare, apoi a fost adjunctul directorului departamentului relațiilor externe. În anul 1997 a devenit adjunctul directorului Centrului de Investigații Strategice și Reforme (CISR), iar apoi a condus reprezentanța moldovenească a fondului american de investiții WNISEF. A fost membru și președinte al consiliului de directori al multor întreprinderi din Moldova și Ucraina.
Munteanu este cofondator al Camerei de Comerț Americane în Moldova (AmCham Moldova) și președinte al Alianței Franceze în Moldova, care activează în țară de mai bine de 30 de ani. El este cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare al Franței.
Din anul 2007, Munteanu a condus departamentul de investiții directe al companiei ucrainene Dragon Capital, iar în anul 2016 a fondat compania de investiții 4i Capital Partners, care activează în Europa de Est. De asemenea, el a participat la activitatea Consiliului de cooperare în afaceri pe lângă Pactul de Stabilitate (Viena) și a fost copreședinte, precum și președinte al Consiliului de Supraveghere al școlii internaționale PSI din Kiev.
Nici nu a fost bine anunțat numele candidatului la funcția de premier, că în spațiul public a apărut informația potrivit căreia Alexandru Munteanu figurează în documentele Pandora Papers – cea mai amplă scurgere de date despre companii offshore – alături de o firmă cu un nume similar celei pe care o conduce, 4i Capital Partners. Comentând aceste dezvăluiri, Munteanu a dat asigurări că toate companiile sale funcționează legal și că nu are nicio legătură cu politicienii menționați în Pandora Papers.
„Nu l-am cunoscut, nu am avut vreo interacțiune sau parteneriat cu politicianul invocat. În plus, simpla prezență a unei companii în documentele Panama/Pandora Papers indică doar că această companie a fost înregistrată într-o jurisdicție cu regim fiscal special – o practică legală, folosită frecvent în investiții internaționale. Companiile pe care le dețin sau le-am administrat vreodată au fost constituite în conformitate cu legislația internațională, operațiunile au fost transparente și au respectat normele fiscale aplicabile”, a declarat Munteanu.
Deficit de cadre în PAS?
Cu o zi înainte ca informația despre desemnarea lui Alexandru Munteanu la funcția de premier să devină oficială, actualul prim-ministru, Dorin Recean, a anunțat că a refuzat propunerea PAS de a conduce noul executiv. Totodată, Recean a renunțat și la mandatul de deputat, obținut pe lista PAS, unde figura pe poziția a doua.
NewsMaker
La ultima ședință în fruntea Guvernului, din 15 octombrie, Dorin Recean a spus că îl cunoaște pe Munteanu de foarte mult timp: „Vreau să-i mulțumesc domnului Alexandru Munteanu pentru că a acceptat să vină și să conducă următorul Guvern, care are o sarcină nu mai puțin importantă. Îl cunosc pe domnul Munteanu de la facultate. Mi-a fost profesor. În anul 1991, apropo, a fost cel care m-a convins să merg electrofizică. Eu voiam să fac mecanică și el la un moment dat zice: Dorin, lumea se mișcă de la atomi spre biți”.
PAS, menționăm, i-a propus anterior și omului de afaceri Vasile Tofan să preia conducerea guvernului, însă acesta a refuzat, invocând „obligații profesionale”.
Experții care au comentat desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru au menționat că Moldova este o republică parlamentară și, potrivit modelului clasic al acestui sistem, guvernul ar trebui să fie condus de liderul partidului care a câștigat alegerile. Spre exemplu, în Germania, la alegerile din iarna anului 2025, victoria blocului creștin-democrat condus de Friedrich Merz a dus la numirea acestuia în funcția de cancelar. Prin analogie, cabinetul de miniștri ar fi trebuit să fie condus de liderul PAS, Igor Grosu. Totuși, potrivit politologului Ion Tăbârță, Grosu nu este, deocamdată, pregătit pentru o astfel de funcție, iar decizia de a apela la o persoană din afara partidului vorbește despre un deficit de cadre în interiorul formațiunii.
Doctorul în științe politice Angela Colațchi consideră, la rândul său, că invitația într-o funcție atât de înaltă a unei „persoane din afară” și a unei „persoane din afara politicii” va permite cabinetului de miniștri să realizeze reforme nepopulare fără un prejudiciu semnificativ pentru imaginea PAS: „Desigur, imaginea partidului de guvernământ și a guvernului sunt strâns legate, dar oricum acest fapt [prim-ministru neafiliat partidului] reduce riscurile”.
Analistul politic Ian Lisnevschi a menționat că invitația unui lider nepartinic la conducerea țării nu este o tactică nouă pentru Moldova și PAS. „Dorin Recean de asemenea nu este membru al partidului”, a amintit expertul.
Cât de durabil va fi guvernul Munteanu?
Recean a preluat conducerea Executivului la un an după izbucnirea războiului din Ucraina. Având în vedere intensificarea atacurilor hibride asupra țării, principalele priorități ale guvernului său au fost securitatea, consolidarea rezilienței și combaterea corupției electorale. Însă rezultatul unor astfel de priorități a fost eșecul în economie.
De aceea, plecând, Recean a spus că următorul guvern trebuie să se concentreze pe creșterea economică. De aceeași părere sunt și experții. Potrivit Angelei Colațchi, de la viitorul cabinet se așteaptă un salt economic și continuarea reformei justiției și a reformei administrativ-teritoriale. „Viitorului guvern va trebui să adopte decizii nepopulare”, a spus experta.
Ion Tăbârță a menționat că reformele economice trebuie implementate în contextul negocierilor privind aderarea la UE: „Integrarea europeană trebuie să influențeze pozitiv economia și oamenii trebuie să simtă aceste îmbunătățiri pe ei înșiși.”
Ian Lisnevschi consideră că viitorul guvern trebuie să elaboreze un plan anticriză și să se concentreze pe problemele interne. „Multe probleme sunt fundamentale. Și ele nicidecum nu sunt legate de politica externă, este vorba despre probleme interne. Despre cursul extern pot vorbi parlamentarii”, a spus expertul. El de asemenea consideră că viitorul cabinet trebuie să unească societatea, puternic polarizată după alegerile parlamentare trecute.
Potrivit lui Lisnevschi, Moldova de mult timp are nevoie de un plan anticriză, dar acest lucru nu a fost făcut nici de guvernul Recean, nici de guvernul Gavrilița: „Timpul este pierdut, oameni în guvern nu sunt, investiții sunt puține. Noul guvern va trebui să facă imposibilul”.
Lisnevschi consideră, de asemenea, că evaluarea candidatului la funcția de premier nu trebuie făcută strict prin prisma experienței sale anterioare, întrucât o persoană poate fi un bun manager de criză, dar nu neapărat un manager politic. „Conducerea statului și conducerea unei afaceri sunt lucruri diferite”. Lisnevschi susține, în același timp, că de premier depinde doar 20-30% din succes, și foarte multe depind de echipa sa, care trebuie să fie formată din oameni profesioniști, fără ambiții politice. „În caz contrar, putem deja peste 1,5 ani să vedem schimbarea cabinetului”, a încheiat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
