Moldindconbank te îndeamnă să întâmpini sărbătorile de iarnă cu depozitul generos „Colind”

E timpul să ne bucurăm de primii fulgi și de atmosfera feerică a sărbătorilor de iarnă! Moldindconbank e gata să lumineze aceste sărbători cu depozitul „Colind”, pe care îl lansează tradițional la început de decembrie.

Deschide un depozit ”Colind” în orice sucursală Moldindconbank, cu o rată a dobânzii fixă în primele 6 luni, pe care o poți primi pe card sau la contul curent.

Poți deschide depozitul în lei moldovenești, dolari sau euro, pe o perioadă de până la 36 de luni. Iar rata dobânzii diferă în funcție termenul și de valuta depunerii: de la 18% la 23% pentru lei și de la 3% la 3,7% pentru dolari sau euro.

Suma minimă a depozitului este de 50 000 de lei (2 500 de dolari sau euro). Astfel, în cazul unui depozit de 50 000 de lei, pe un termen de 36 de luni, dobânda achitată va fi de 33 465 de lei.

Depozitul îți oferă posibilitatea de a completa în primele 3 luni ale termenului, precum și posibilitatea retragerii parțiale în limita a 10% din suma depusă! Mai mult ca atât, dacă te razgîndești, și închizi anticipat depozitul după 12 luni, îți achitam 60% din dobânda calculată!

Și pentru că suntem în decembrie, luna darurilor, Moldindconbank oferă cadouri garantate pentru fiecare client care își va deschide un depozit Colind.

Moldindconbank – mereu alături!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO Costiuc, dezamăgit de Parlament/ Sandu a pierdut un angajat-cheie/ Ce a căutat șeful SIS în Găgăuzia?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Dorin Junghietu dă asigurări că Moldova nu va rămâne fără combustibil
— Cum răspund Costiuc și Usatîi la acuzațiile că ar incita la ură?
— Maia Sandu rămâne fără șef de cabinet
— Aproape jumătate dintre noii deputați sunt la primul mandat
— Furtună cere aviz de la CEDO: dovezile sunt nefondate
— Rămâne sau nu Ludmila Catlabuga în viitorul Guvern?
— Costiuc, despre noul parlament: nu e nimic romantic acolo
— Discuții cu ușile închise între Constantinov și șeful SIS. Despre ce au vorbit?
— Între laude, rezerve și confuzie. Ce cred deputații despre potențialul premier?
— Trump a anulat întâlnirea cu Putin și a impus sancțiuni împotriva petrolului rusesc
— Președinta Parlamentului European vine la Chișinău în noiembrie
— Grosu promite „o decizie politică asumată” privind reforma administrativ-teritorială
— Percheziții în „Dosarul Amnistiilor”: sunt vizate fapte de corupție
— Consultări la Președinție: Costiuc critică, Usatîi are vrea să-l susțină pe Munteanu

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

F


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Imagine simbol/gov.md

Un nou pod rutier peste Prut. Guvernul României a aprobat un Memorandum pentru construcția acestuia

Guvernul României a aprobat joi, 23 octombrie, un memorandum care permite începerea negocierilor și semnarea acordului cu Republica Moldova pentru construirea unui pod rutier peste râul Prut, la frontiera dintre localitățile Bumbăta (România) și Leova (Republica Moldova), potrivit Agerpres.

Noul pod va conecta rețelele rutiere ale celor două state și va facilita circulația persoanelor și transportul de mărfuri, contribuind totodată la integrarea Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport (TEN-T). Studiul de fezabilitate este deja în derulare, după semnarea contractului în februarie 2025, iar lucrările pregătitoare au început în martie și se estimează că vor fi finalizate până în martie 2026.

Proiectul include prevederi pentru protecția mediului, reglementări vamale și fiscale, precum și coordonarea etapelor de implementare printr-o Comisie Mixtă și un grup de lucru comun.

Pe partea română, podul va fi legat la rețeaua rutieră principală și secundară:

– La nord, prin drumul transregio Tișița–Albița, facilitând accesul spre punctul de trecere Leușeni–Albița și conexiuni cu autostrăzile A7 și A8;

– La sud, prin DN24A, asigurând legătura cu drumurile expres Brăila–Galați și Focșani–Brăila, precum și cu podul de la Brăila spre Constanța și porturile Mării Negre.

Acordul interguvernamental va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne ale ambelor state și stabilește reguli clare pentru finanțarea lucrărilor, auditul tehnic și financiar, trecerea frontierei și colaborarea administrativă între România și Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Moldova „nu mai poate fi șantajată prin gaz”: Junghietu a numărat reușitele ministerului Energiei din ultimii 4 ani

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a prezentat bilanțul activității în domeniul energetic din ultimii patru ani, perioadă în care Republica Moldova, spune el, a reușit să-și asigure independența energetică și să se alinieze standardelor europene. Oficialul, care a condus ministerul mai puțin de un an, susține că în 2025 țara „nu mai poate fi șantajată prin gaz” și a trecut de la „vulnerabilitate totală” la „securitate energetică și piață liberă”.

„Moldova nu mai depinde de un singur furnizor și nu mai este prizonierul deciziilor externe imprevizibile. Am demonstrat că putem gestiona crizele fără a lăsa oamenii în frig și întuneric”, a declarat Junghietu.

Potrivi lui Junghietu, în 2021, Republica Moldova era complet dependentă de gazele rusești, iar astăzi, țara se alimentează din peste zece surse diferite, majoritatea europene. România este în prezent principalul partener energetic al Moldovei, iar compania de stat Energocom cumpără gaze de pe bursele europene sau în baza unor contracte pe termen lung, care asigură prețuri stabile și transparente.

Junghietu a menționat că în 2023 s-a finalizat procesul de separare a activităților de furnizare, distribuție și transport al gazelor, iar sistemul de transport funcționează independent, după reguli europene. Totodată, gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău este complet operațional, iar Republica Moldova face parte acum din Coridorul Vertical de Gaze, alături de Grecia, Bulgaria, România și Ucraina.

„Din septembrie 2022, pe malul drept al Nistrului nu mai consumăm gaze rusești, iar din ianuarie 2025 nici malul stâng. Este o premieră istorică pentru țara noastră”, a subliniat ministrul.

Infrastructură electrică modernizată și interconectare cu rețeaua europeană

Un alt pilon al transformării este independența energetică în domeniul electricității. Proiectul strategic Linia de 400 kV Vulcănești–Chișinău, aflat la un nivel de realizare de 90%, va permite Republicii Moldova să se conecteze fizic și tehnic la rețeaua electrică europeană ENTSO-E.

Sunt în pregătire și noile interconexiuni Strășeni–Gutinaș și Bălți–Suceava, care vor permite importul și exportul de energie, precum și echilibrarea mai eficientă a sistemului.

Tranziția verde: Moldova produce de patru ori mai multă energie regenerabilă

Sectorul energiei verzi este în plină expansiune. Moldova dispune în prezent de peste 850 MW instalați din surse regenerabile, de aproape patru ori mai mult decât acum trei ani. În august 2025, țara a înregistrat un record istoric, acoperind integral consumul de energie electrică din surse regenerabile pentru o perioadă de timp.

În încheiere, Dorin Junghietu a subliniat că Republica Moldova se află pe o cale „ireversibilă a transformării energetice” și a mulțumit partenerilor de dezvoltare internaționali pentru sprijinul acordat.

Republica Moldova își propune, prin inițiativa „RePower EU”, să elimine treptat importurile de petrol și gaze din Rusia până în 2028. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că această aliniere reprezintă atât o oportunitate pentru accelerarea tranziției către energia verde, cât și o necesitate — pentru asigurarea stabilității aprovizionării energetice, pe măsură ce infrastructura energetică a țării este modernizată.

Anterior, Comisia Europeană și Republica Moldova au stabilit o strategie pe doi ani pentru independența energetică și reziliența țării, cu două obiective principale: reducerea dependenței de energia din Rusia și integrarea deplină pe piața energetică europeană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Facebook/Alexandr Slusari

MMZ, cu autorizație pentru gestionarea deșeurilor până în 2026. Biroul de reintegrare: „Periodic își reia activitatea de producere”

Alexandr Slusari, membru al consiliului de administrație al Energocom din partea societății civile, a declarat că, pe 23 octombrie, Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită. Mai mult, el a precizat că autorizația uzinei pentru gestionarea deșeurilor a expirat zilele trecute. Biroul politici de reintegrare a menționat că uzina își reia periodic activitatea, însă doar pe perioade scurte și la capacități reduse. De cealaltă parte, Agenția de Mediu a precizat că autorizația uzinei a fost prelungită.

Slusari a scris pe Facebook că pe 23 octombrie Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită „a câta oară”. „Toți au uitat deja de promisiunile fostului prim-ministru RM, care iarna a declarat că noi acceptăm ca gazul să vină în stânga Nistrului doar pentru consumatorii casnici și că nu vom permite ca industria transnistreană să facă dumping, folosind gaz ieftin”, a adăugat Slusari.

El a mai spus că „acum a apărut un alt aspect important”. „La 20 octombrie 2025 a expirat autorizația privind gestionarea deșeurilor, eliberată pentru MMZ de Agenția de Mediu și alta nu a fost eliberată. Deci, Uzina Metalurgică și-a reluat activitatea ilegal. În mod normal, ar trebui să fie blocate toate importurile de deșeuri pentru MMZ, precum și livrările din malul drept al Nistrului. Plus, întreprinderea respectivă realmente nu poate activa, întrucăt toată materia primă a uzinei reprezintă deșeuri, care nu pot fi gestionate legal din 21 octombrie 2025. Sunt foarte curios dacă Agenția de Mediu a notificat Uzina Metalurgică din Râbnița că aceasta nu are dreptul să activeze, precum și Serviciul Vamal privind interzicerea importului deșeurilor pentru MMZ”, a menționat Slusari.

Pentru NewsMaker, Biroul politici de reintegrare a declarat că „Uzina Metalurgică din Râbnița periodic își reia activitatea de producere, dar aceasta are loc în perioade foarte scurte de timp și la capacități reduse de procesare a unor cantități mici de materie primă”. „Întreprinderea este în continuare incapabilă să-și restabilească potențialul de activitate din perioadele precedente”, a adăugat Biroul.

Agenția de Mediu a declarat că Uzina Metalurgică din Râbnița este supusă Legii emisiilor industriale din 2022. „Astfel, conform art.27 alin.(4) legii sus-menționate – „În cazul în care actul permisiv de mediu deținut expiră într-o perioadă de timp mai scurtă de 24 de luni, după intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenția de Mediu, din oficiu, prelungește termenul de valabilitate a acestuia până la 24 de luni, înainte de emiterea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu”, fapt care, a fost expus de organul emitent prin scrisoarea nr.11/2346/2024 din 25.10.2024, fiind prelungit termenul Autorizației pe perioada cuprinsă între 21.10.2025 și 20.10.2026”, a comunicat instituția.

Potrivit Agenției, autorizațiile de emisii a poluanților în atmosferă, folosință specială a apei și cele pentru gestionarea deșeurilor, care sunt valabile și nu urmau să expire expire în următorii 2 ani din data intrării în vigoare a legii, se extind automat pe o perioadă de 2 ani pentru ca operatorii economici să se conformeze noilor cerințe ale legii: elaborarea raportului de referință și elaborarea dosarului de fundamentare pentru obținerea autorizației integrate de mediu.

Conform agenției, „prelungirea autorizației nu reprezintă o nouă autorizare, iar operatorul este obligat să monitorizeze emisiile, gestionarea deșeurilor și calitatea apelor uzate, raportând periodic autorității”.

„Agenția va continua monitorizarea respectarea legislației, iar în cazul depistării abaterilor, IPM (nota red. Inspectoratul pentru Protecția Mediului) va interveni pentru tragerea la răspundere și asigurarea protecție mediului și a sănătății populației. (…) Conform informației prezentate de Laboratorul de referință a Agenției de Mediu, în ultimele 24 de ore, până la ora 12:00 în data de 23 octombrie, nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor concentrațiilor medii limită (pe 24 ore) la stațiile automate”, a precizat instituția.

***

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Moldovagaz, care erau direcționate pe malul stâng al Nistrului.

În februarie, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că UE este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta UE. Recean a declarat că Tiraspolul a ales ca o firmă din Ungaria să livreze gaz regiunii. Se menționa că firma va livra gazul până la hotarul cu Republica Moldova în baza unui contract încheiat cu Moldovagaz. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a precizat că livrările de gaze din Ungaria vor fi posibile datorită unui credit acordat de Rusia.

Între timp, Chișinăul a decis să permită tranzitarea gazului către regiunea transnistreană. Se menționa că regiunea va primi zilnic 3 milioane de metri cubi de gaze, iar orice volum suplimentar va fi supus impozitării. „În cazul în care livrările de gaze naturale vor depăși limita de 3 milioane de metri cubi pe zi și corespunzător vor începe să lucreze industriile mari, atunci Guvernul de la Chișinău va impozita tranzacțiile”, declara Recean.

Amintim că, în luna martie, Alexandr Slusari declara că, la Uzina Metalurgică din Râbnița, a fost repornită hala de laminare a oțelului. El adăuga că a fost repornit și combinatul de ciment din Râbnița. „Așteptăm reacția prim-ministrului, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, comunica Slusari. În reacție, Guvernul a declarat că, dacă se vor confirma informațiile despre repornire, vor fi impuse „taxe de competiție”.

screenshot

„Am văzut speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu”. Stamate, reacție la perchezițiile din ancheta amnistiei

Fosta deputată Olesea Stamate, exclusă anterior din PAS în contextul scandalului legat de legea amnistiei, a declarat că nici ea, nici tatăl ei nu sunt vizați în perchezițiile care au avut loc pe 23 octombrie. Precizarea a fost făcută după ce au apărut informații pe online conform cărora în acțiuni ar fi vizat tatăl ei. Stamate a spus că atât ea, cât și tatăl ei sunt deschiși să contribuie la desfășurarea anchetei și a menționat că „este bine că organele de drept acționează”, pentru că „oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie”.

„Este bine că organele de drept acționează și sper că își vor face bine meseria, iar oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie. În comunicatul CNA este clar punctat că acțiunile au loc în legătură cu cercetarea faptelor legate de aplicarea legii amnistiei și a articolelor 91 și 92 din Codul Penal. Deținuții de la care a pornit scandalul au fost eliberați exact în baza prevederilor codului penal, prevederi modificate la inițiativa Ministerului Justiției, la care eu n-am avut nicio tangență. În al doilea rând, de aplicarea acestora au fost responsabili judecători, angajații instituției penitenciare și alții. (…) Aștept și eu, alături de cetățenii acestei țări, concluziile anchetei penale”, a scris Stamate pe Facebook.

Totodată, ea a menționat că, în legătură cu aceste percheziții, au apărut mai multe speculații. „În legătură cu acțiunile de astăzi am văzut mai multe minciuni și speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu. Precizez că nici el, nici eu, nu suntem vizați nicidecum de aceste acțiuni și suntem deschiși să contribuim la desfășurarea anchetei, în cazul în care se va solicita acest lucru”, a menționat Stamate.

Menționăm că un canal de Telegram a scris că printre persoanele vizate în perchezițiile efectuate pe 23 octombrie „ar figura și tatăl fostei ministre a justiției și deputate PAS, Olesea Stamate”.

***

Menționăm că, în dimineața zilei de 23 octombrie, în mai multe locații din Republica Moldova au avut loc percheziții într-o cauză penală ce vizează posibile fapte de corupție în procesul de amnistiere. Acțiunile au fost desfășurate de ofițerii Procuraturii Anticorupție, ai Centrului Național Anticorupție și ai Inspectoratului Național de Investigații. Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au precizat că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate „mai multe documente și alte obiecte relevante pentru anchetă”.

Între timp, pentru ProTV Chișinău, conducerea Procuraturii Anticorupție a declarat că perchezițiile au fost efectuate la unii angajați și ex-angajați ai Penitenciarului nr.17 Rezina, dar și la unii angajați și ex-angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, inclusiv la alte persoane tangențial, foști deținuți din penitenciar.

***

Amintim că, în martie 2025, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au eliberat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

În total, nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe Olesea Stamate, atunci deputată, acuzând-o că a introdus trei amendamente la lege care au permis eliberarea condamnaților. Stamate a respins acuzațiile. Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: