Moldova Agroindbank – o nouă locaţie, o nouă experienţă de banking

Clienţii Moldova Agroindbank au simţit deja gustul unei noi experienţe de banking. O nouă locaţie, un nou design interior şi exterior şi o combinaţie fină între asistenţa individuală şi cea digitală. Toate acestea au devenit deja o realitate cotidiană pentru clienţii persoane fizice ai Sucursalei “Miron Costin” a MAIB.

Schimbarea vine la pachet cu o nouă abordare în deservire din partea angajaţilor MAIB, dar şi cu mai multă autonomie pentru clienţii băncii în efectuarea operaţiunilor bancare.

”Sucursala Miron Costin este prima sucursală deschisă de MAIB în Chişinău în momentul creării băncii, în 1991 și a fost întotdeauna un motiv de mândrie pentru noi, care a devenit și mai accentuat acum. Pe lângă designul atractiv şi confortul creat pentru clienţi în noua locație a sucursalei, combinăm deservirea individuală cu cea digitală. Am simplificat şi continuăm să simplificăm procesele bancare, astfel încât să facilităm cât de mult posibil interacţiunea clienților cu banca.

În acelaşi timp, am accelerat digitalizarea serviciilor bancare, oferindu-le clienţilor instrumentele necesare pentru a face banking comod, rapid şi în siguranţă, oricând şi de oriunde. Chiar venind la sucursală, au la dispoziţie instrumente digitale care le permit să efectueze operațiuni de sine stătător şi să beneficieze de consultanţă pentru aceasta, la necesitate. Astfel, această abordare transformă sucursala într-un spaţiu unde clienţii dezvoltă şi aprofundează relaţiile cu banca, beneficiind în acelaşi timp de independenţă în efectuarea operaţiunilor bancare”, a declarat Serghei Cebotari, Președintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, cu ocazia deschiderii sucursalei.

 

Dacă ai trecut deja pragul Sucursalei „Miron Costin”, atunci ştii că vei fi întâmpinat cu toată bunăvoinţa de meeter greater, consultanţii MAIB care te vor direcţiona către punctele de interes, te vor consulta şi îţi vor propune soluţii în funcţie de necesităţile tale.

De altfel, meeter greateri vei întâlni în tot mai multe sucursale MAIB – sunt persoanele care te ajută să ai o experienţă plăcută şi utilă de digital banking şi te ghidează în utilizarea serviciilor digitale, a aplicației mobile MAIBank, a terminalelor de autoservire.

Eşti binevenit în noua locaţie a sucursalei „Miron Costin”, amplasată pe bd. Moscovei, 9/5. Pe lângă spaţiile de așteptare confortabile şi deservirea prietenoasă, ai la dispoziţie o rețea de dispozitive digitale în zona de autoservire 24/7, dar și un bancomat multifuncțional în regim de autoservire, pentru o experienţă de banking pe placul tău. Iar pentru maximă comoditate, rapiditate şi o doză necesară de siguranţă, ai o bancă întreagă în buzunarul tău prin intermediul aplicaţiei MAIBank.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Fiul lui Platon, reținut în Spania. Ar fi vizat într-un dosar de trafic de droguri

Egor Platon – fiul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, care se ascunde de justiția din Republica Moldova la Londra – a fost reținut pe 15 august de către Interpol, în Spania. Informația a fost raportată de ZdG, care face trimitere la sursele sale. Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco, a confirmat pentru NM informația privind reținerea lui Egor Platon.

Conform surselor ZdG, Egor Platon a fost reținut la solicitarea IGP. Acesta era dat în căutare internațională, fiind vizat într-un dosar privind circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. În Spania a mai fost reținută și concubina lui Egor Platon, Alina Fiodorova, care este cetățeancă a Ucrainei.

Precizăm că, în decembrie 2019, Egor Platon a fost reținut în Chișinău, pentru implicare într-o schemă de trafic de droguri prin intermediul magazinelor online. Ulterior, acesta a fost eliberat.

jurnal.md

Fostul speaker și finul lui Plahotniuc, Andrian Candu, face apel la democrați să se unească în ajun de alegeri: „Unele legături trec dincolo de timp”

Andrian Candu, fost președinte al Parlamentului și finul de cununie al ex-liderului democrat Vladimir Plahotniuc, face apel către foștii colegi de partid să-și consolideze sprijinul în jurul Partidului Democrat Modern din Moldova, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Anunțul vine la scurt timp după ce formațiunea – fondată de foști deputați democrați – a confirmat participarea la scrutin, iar liderii PDM de odinioară, Vladimir Plahotniuc și Dumitru Diacov, au îndemnat foștii membri și susținători să se unească înainte de parlamentare.

„Unele legături trec dincolo de timp, funcții sau distanțe. (…) Astăzi vreau să adresez un gând și un apel foștilor mei colegi din Pro Moldova, partid pe care am avut onoarea să îl fondez și să îl conduc la începuturile sale. Acum, acest proiect politic are un nou nume – Partidul Democrat Modern din Moldova. (…) Fac un apel și către foști colegi din toate partidele și către cei care, chiar dacă au lăsat politica în urmă, împărtășesc aceleași principii: uniți-vă și consolidați forțele pentru binele Republicii Moldova”, a scris Candu pe rețelele de socializare.

Amintim că, după reținerea sa în Grecia, în iulie, Vladimir Plahotniuc a lansat, prin intermediul avocaților săi, un apel public prin care i-a îndemnat pe foștii săi colegi să se mobilizeze. La scurt timp, ex-președintele PDM, Dumitru Diacov, a adresat un apel către Partidul Social Democrat European – succesorul PDM – dar și către Mișcarea „Respect Moldova” și Partidul Democrat Modern din Moldova, formațiuni create de foști democrați, în care a declarat că acestea ar trebui să revină la „denumirea”, „viziunile” și „tradițiile” PDM pentru a avea șanse reale la următoarea legislatură.

Pe 12 august, la mai puțin de o lună după apelul lui Plahotniuc și câteva zile după cel al lui Diacov, Partidul Democrat Modern din Moldova – descendent direct al PDM, aflat la guvernare între 2016 și 2019 – a anunțat oficial participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Președintele PDMM, Boris Foca, a făcut și el un apel la foștii membri ai PDM, fie retrași din politică, fie activi în alte formațiuni, să se reunească și să creeze o forță comună.

Reamintim că, după plecarea lui Vlad Plahotniuc în 2019, Partidul Democrat din Moldova a fost redenumit Pro Moldova, fiind format tot din foști membri ai PDM. Andrian Candu, finul de cununie al fostului lider democrat, a fost ales președinte, însă în octombrie 2021 și-a dat demisia din funcție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Melania Trump i-a scris lui Putin despre copiii ucraineni răpiți de Rusia. Scrisoarea, înmânată personal de președintele SUA

Președintele SUA, Donald Trump, i-a transmis omologului său rus, Vladimir Putin, o scrisoare din partea soției sale, Melania Trump, în timpul întrevederii din Alaska. Epistola face referire la copiii Ucraineni răpiți în timpul invaziei ruse din Ucraina. Informația a fost raportată de agenția de presă Reuters, care face trimitere la două surse de la Casa Albă.

Potrivit Reuters, Trump i-a înmânat personal lui Putin scrisoare primei doamne a SUA. Interlocutorii agenției nu au divulgat conținutul scrisorii, precizând că aceasta menționează răpirile de copii care au rezultat de pe urma războiului din Ucraina.

După apariția articolului Reuters, șeful Biroului președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, și-a exprimat recunoștința pentru gestul primei doamne a SUA. „Mulțumim pentru liderism”, a scris Ermak pe canalul său de Telegram.

Răpirea copiilor ucraineni este una dintre cele mai sensibile probleme ale războiului din Ucraina. Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că a deportat circa 20 000 de minori în Rusia sau în teritoriile ocupate fără acordul familiilor, calificând acțiune drept crimă de război. De cealaltă parte, Rusia susține că ar fi „protejat” copiii, mutându-i din zonele de conflict.

Din 2023, președintele Rusiei, Vladimir Putin, are un mandat de arestare pe numele său, emis de Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, fiind suspectat de crime de război, inclusiv deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Astfel, statele care au ratificat Statutul de la Roma trebuie să-l aresteze pe Putin, dacă acesta intră pe teritoriul lor. SUA se numără printre statele care nu au ratificat statutul Tribunalului de la Haga.

***

Amintim că, pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din orașul Anchorage, Alaska. Principala temă de discuție a fost încheierea invaziei ruse din Ucraina. Cei doi nu au ajuns la nicio înțelegere în această privință.

The Financial Express

Zelenski pleacă în SUA, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Sunt recunoscător pentru invitație”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va efectua o vizită la Washington pe 18 august, la invitația președintelui american Donald Trump, pentru a discuta „toate detaliile legate de încheierea uciderilor și de finalizarea războiului” din Ucraina. Anunțul a fost făcut de liderul ucrainean pe canalul său de Telegram, după o convorbire telefonică cu Trump, în care acesta l-a informat despre rezultatele summitului de la Alaska. „Sunt recunoscător pentru invitație”, a scris Zelenski.

Zelenski a precizat că discuția sa directă cu Trump a durat aproximativ o oră, iar ulterior la apel s-au alăturat și lideri europeni. Președintele Ucrainei a declarat că susține propunerea președintelui american privind o întâlnire trilaterală Ucraina–SUA–Rusia, reiterând că problemele cheie pot fi discutate la nivel de lideri, iar acest format este potrivit pentru negocieri.

Totodată, Zelenski a accentuat importanța implicării partenerilor europeni ai Kievului în continuarea procesului de discuții și garantarea securității regionale.

Vizita liderului de la Kiev survine după summitul Trump-Putin de la Alaska, considerat de mulți experți internaționali ca fiind lipsit de rezultate concrete în ceea ce privește încetarea conflictului din Ucraina. Detalii despre cum a decurs întâlnirea urmărită la nivel global, vezi AICI. Reacțiile post-summit, inclusiv cele din Moldova, vezi AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Profimedia

„Scorul a fost clar 1:0”: Reacții în Moldova și lume după întâlnirea Trump-Putin

Primele reacții la declarațiile scurte și vagi făcute de Vladimir Putin și Donald Trump, după summitul din Alaska, nu au întârziat să apară. Întâlnirea, care a durat aproape trei ore, nu a adus niciun acord concret, dar a stârnit, în schimb, numeroase comentarii la nivel internațional. Reacții din partea politicienilor, experților și foști oficiali nu au întârziat să apară nici în Republica Moldova.

Reacții în Moldova: „Un eveniment istoric” vs „Fiasco previzibil”

Fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a descris evenimentul drept „istoric” și „un exemplu de responsabilitate și maturitate politică”. Liderul socialiștilor, care vizitează frecvent Federația Rusă, a salutat, în mesajul postat pe rețele, eforturile de încetare a războiului.

„Noi, în Moldova, salutăm sincer orice efort îndreptat spre încheierea conflictului. Acest lucru este în interesul nostru național, este important pentru cetățenii noștri, pentru economie și pentru viitorul țării noastre”, a scris Dodon pe conturile sale de socializare.

În schimb, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a criticat dur summitul, pe care l-a caracterizat drept un „fiasco previzibil”. Potrivit acestuia, declarațiile propagandistice ale lui Putin au minimalizat tragedia din Ucraina, în timp ce Trump a rămas fără rezultate tangibile, oferindu-i, însă, lui Putin o validare internațională simbolică.

„Marele câștigător? Evident, Vladimir Putin. Nu justiția internațională, nu victimele războiului, nu principiile democratice — ci țarul de la Kremlin, cel care, în loc să fie escortat spre Haga în cătușe, a fost întâmpinat pe covorul roșu în capitala lumii libere”, a scris Tănase pe Facebook.

Fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a apreciat summitul drept „mai degrabă un exercițiu de imagine decât unul diplomatic real”. El a remarcat că, deși ambele părți au prezentat discuțiile ca productive, lipsa rezultatelor transformă întrevederea într-un eșec strategic pentru SUA, oferindu-i Rusiei capital de imagine și legitimitate internațională.

„În următoarele zile vor aparea mai multe informații, inclusiv reacțiile partenerilor SUA și a Ucrainei. Vom vedea dacă a fost sau nu, subminată solidaritatea transatlantică, și credibilitatea angajamentelor americane față de aliații săi. La moment putin a câștigat capital de imagine, dar a rămas fără lunch, Trump nu a câștigat nimic”, a scris Vasiloi pe Facebook.

CNN

Reacții internaționale: „1:0 în favoarea lui Putin”

Reacțiile nu au întârziat să apară nici la nivel internațional. Wolfgang Ischinger, fost șef al Conferinței de la München pentru securitate și fost ambasador al Germaniei în SUA și Marea Britanie, a scris pe X că negocierile nu au adus „nici încetarea focului, nici pace” în Ucraina.

„Niciun progres real – scor a fost clar 1:0 în favoarea lui Putin – niciun nou set de sancțiuni. Pentru ucraineni: nimic. Pentru Europa: extrem de dezamăgitor”, a scris Wolfgang Ischinger, potrivit DW.

La rândul său, șeful diplomației cehe, Jan Lipavský, a numit declarațiile președintelui rus „prostii propagandistice”: „Putin a rostit aceeași prostie propagandistică despre „rădăcinile conflictului” pe care o promovează televiziunea sa de stat. Problema este imperialismul rus, nu dorința ucrainenilor de a trăi liberi”, a scris el pe rețelele de socializare.

Guvernul german a reacționat moderat la rezultatele summitului, transmite agenția DPA, cu referire la surse apropiate autorităților. Potrivit acestora, cancelarul german Friedrich Merz a fost informat continuu despre toate detaliile negocierilor.

Cu o reacție a venit și ministrul apărării din Lituania, Dovile Sakaliene. Acesta a spus că declarațiile lui Putin echivalează cu „manipulare psihologică și amenințări voalate”. Sakaliene a menționat, de asemenea, că pe parcursul întregii zile a summitului, Rusia a continuat să „bombardeze civilii din Ucraina”.

Ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a afirmat că salută eforturile de pace ale lui Trump, dar a avertizat împotriva acceptării propagandei Kremlinului: „Problema este imperialismul rus, nu dorința Ucrainei de a trăi liber. … Dacă Putin ar fi fost serios în privința negocierilor de pace, nu ar fi atacat Ucraina toată ziua de astăzi”, a scris Lipavsky pe X.

Discuțiile din Alaska au arătat că președintele rus nu caută pacea și dorește să slăbească unitatea occidentală, a declarat sâmbătă și ministrul ceh al Apărării, Jana Cernochova.

Ministrul norvegian de externe este de părere, la rândul său, că Rusia trebuie să fie presată și mai mult: „Trebuie să continuăm să exercităm presiuni asupra Rusiei și chiar să le intensificăm, pentru a da un semnal clar Rusiei că trebuie să plătească prețul (pentru invazia Ucrainei)”, a declarat la Oslo ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide.

Amintim că președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, s-au întâlnit pe 15 august în statul american Alaska. Mult anticipata întrevedere dintre cei doi șefi de stat, la care principalul subiect de discuție a fost încetarea invaziei ruse din Ucraina, s-a încheiat fără vreun acord. Principalul despre întâlnirea Trump-Putin, vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: