Moldova Agroindbank – o nouă locaţie, o nouă experienţă de banking

Clienţii Moldova Agroindbank au simţit deja gustul unei noi experienţe de banking. O nouă locaţie, un nou design interior şi exterior şi o combinaţie fină între asistenţa individuală şi cea digitală. Toate acestea au devenit deja o realitate cotidiană pentru clienţii persoane fizice ai Sucursalei “Miron Costin” a MAIB.

Schimbarea vine la pachet cu o nouă abordare în deservire din partea angajaţilor MAIB, dar şi cu mai multă autonomie pentru clienţii băncii în efectuarea operaţiunilor bancare.

”Sucursala Miron Costin este prima sucursală deschisă de MAIB în Chişinău în momentul creării băncii, în 1991 și a fost întotdeauna un motiv de mândrie pentru noi, care a devenit și mai accentuat acum. Pe lângă designul atractiv şi confortul creat pentru clienţi în noua locație a sucursalei, combinăm deservirea individuală cu cea digitală. Am simplificat şi continuăm să simplificăm procesele bancare, astfel încât să facilităm cât de mult posibil interacţiunea clienților cu banca.

În acelaşi timp, am accelerat digitalizarea serviciilor bancare, oferindu-le clienţilor instrumentele necesare pentru a face banking comod, rapid şi în siguranţă, oricând şi de oriunde. Chiar venind la sucursală, au la dispoziţie instrumente digitale care le permit să efectueze operațiuni de sine stătător şi să beneficieze de consultanţă pentru aceasta, la necesitate. Astfel, această abordare transformă sucursala într-un spaţiu unde clienţii dezvoltă şi aprofundează relaţiile cu banca, beneficiind în acelaşi timp de independenţă în efectuarea operaţiunilor bancare”, a declarat Serghei Cebotari, Președintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, cu ocazia deschiderii sucursalei.

 

Dacă ai trecut deja pragul Sucursalei „Miron Costin”, atunci ştii că vei fi întâmpinat cu toată bunăvoinţa de meeter greater, consultanţii MAIB care te vor direcţiona către punctele de interes, te vor consulta şi îţi vor propune soluţii în funcţie de necesităţile tale.

De altfel, meeter greateri vei întâlni în tot mai multe sucursale MAIB – sunt persoanele care te ajută să ai o experienţă plăcută şi utilă de digital banking şi te ghidează în utilizarea serviciilor digitale, a aplicației mobile MAIBank, a terminalelor de autoservire.

Eşti binevenit în noua locaţie a sucursalei „Miron Costin”, amplasată pe bd. Moscovei, 9/5. Pe lângă spaţiile de așteptare confortabile şi deservirea prietenoasă, ai la dispoziţie o rețea de dispozitive digitale în zona de autoservire 24/7, dar și un bancomat multifuncțional în regim de autoservire, pentru o experienţă de banking pe placul tău. Iar pentru maximă comoditate, rapiditate şi o doză necesară de siguranţă, ai o bancă întreagă în buzunarul tău prin intermediul aplicaţiei MAIBank.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Maia Sandu îndeamnă cetățenii să consulte ghidul pentru accidente nucleare: „Nu există un risc iminent acum, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii să facă cunoștință cu ghidul pentru accidente nucleare, aflat pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit șefei statului, cetățenii trebuie să vizioneze ghidul împreună cu copiii. În acest sens, Maia Sandu a declarat că nu există un risc iminent acum, „dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei sale recente la Cernobîl.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, Maia Sandu s-a referit la vizita sa recentă din Ucraina, inclusiv la Cernobîl, menționând că a fost acolo la invitația președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski și „mai ales pentru că mulți moldoveni au avut de suferit din cauza acestui accident nuclear”.

„Dar și pentru a participa la o conferință dedicată strângerii de fonduri pentru a securiza acest obiect de la Cernobîl, obiect siguranța căruia a fost pusă în pericol din cauza atacurilor armatei ruse. (…) Până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar ca să construiască un arc deasupra sarcofagului, sarcofagul deja nu mai era în starea bună ca să poată să protejeze de emisii radioactive. Deci, timp de 30 de ani s-a construit acest arc. Inclusiv și Rusia a participat financiar. Și în 2024, Rusia a atacat acest obiect, a creat anumite daune acolo, care, dacă nu vor fi atenuate în următorii ani – până în 2030 -, atunci ne vom confrunta din nou cu problema emisiilor radioactive, care sunt periculoase inclusiv pentru Republica Moldova”, a adăugat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a venit cu un îndemn către cetățeni. „Acum, riscurile, din păcate, există și cred că e important ca noi cu toții să știm cum procedăm într-un caz de acesta, doamne ferește, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Vreau să-i îndemn pe cetățeni să deschidă pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, acolo, la informații utile, există mai multe ghiduri pentru diferite situații de urgență și există un ghid pentru accidente nucleare și e tare important să vizioneze acest video împreună cu copiii și să știe cum să se protejeze. Sunt lucruri elementare, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, lucruri pe care nu le-am cunoscut nici eu, nici părinții mei și multă altă lume. Pentru mulți, poate această informație ar fi fost vitală ca să-și păstreze sănătatea sau, uneori, chiar viața”, a menționat președinta.

Șefa statului a mai spus că „nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”.

Potrivit Maiei Sandu, pe pagina Inspectoratului „lipsește un ghid – ce facem când am văzut o dronă”. În acest sens, a sugerat responsabililor din cadrul instituției să plaseze un ghid.

Ghidul acțiunilor în situații de accident nuclear poate fi accesat AICI.

***

Pe 26 aprilie 2026 s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina. Amintim că, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații, fiind contaminată o suprafață de 17 milioane km2 din Ucraina, Rusia și Belarus. Conform unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie de 100 000.

În dimineața zilei de 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că întreprinde o vizită în Ucraina, la Kiev și Cernobîl. La Kiev, șefa statului a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Ulterior, cei doi au susținut o conferință de presă comună. La Cernobîl, Maia Sandu a îndemnat comunitatea internațională să își reînnoiască angajamentele pentru siguranța nucleară.

Facebook/Nicușor Dan

Maia Sandu și Nicușor Dan, în drum împreună spre Erevan: ce spun cei doi președinți

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele României, Nicușor Dan, se deplasează împreună spre capitala Armeniei. În acest sens, ambii au postat imagini pe rețelele de socializare. Menționăm că, la Erevan, cei doi șefi de stat vor participa la summitul Comunității Politice Europene. Potrivit lui Nicușor Dan, în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene va avea loc și reuniunea liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”.

„Împreună cu Președintele Nicușor Dan, suntem în drum spre capitala Armeniei, Erevan, unde mâine are loc summitul Comunității Politice Europene”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

„În drum spre Armenia, unde voi participa, alături de doamna Președintă, Maia Sandu, la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfășura în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene. Înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, acest grup are ca obiectiv consolidarea sprijinului internațional acordat Republicii Moldova. Mâine voi organiza o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali. Totodată, voi co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, o masă rotundă pe tema dezinformării și amenințărilor hibride”, a comunicat Nicușor Dan.

Despre vizita Maiei Sandu la Erevan a anunțat instituția prezidențială pe 2 mai. Președinția menționa că șefa statului va participa pe 4 mai la Summitul Comunității Politice Europene, găzduit la Erevan de prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian. Se preciza că, la eveniment, șefa statului va avea mai multe întrevederi bilaterale și multilaterale, axate pe avansarea procesului de aderare a R. Moldova la UE și pe consolidarea parteneriatelor de securitate. Totodată, Maia Sandu va co-prezida, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride. De asemenea, șefa statului va lua parte la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, inițiativă lansată anul trecut de Emmanuel Macron și președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni. 

Potrivit administrației prezidențiale din România, agenda lui Nicușor Dan pentru 4 mai prevede, printre altele, participarea la Reuniunea Liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”, precum și la Reuniunea privind Coridorul Vertical, organizată de România, cu participarea reprezentanților Bulgariei, Greciei, Republicii Moldova, Ucrainei, Serbiei, Ungariei, Slovaciei, Macedoniei de Nord, Albaniei.

Colaj NM

„Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”. Maia Sandu a comentat scandalul de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, la întâlnirile sale cu cetățenii, ajung oameni care adresează întrebări ca să audă răspunsuri și oameni care vin doar să pună întrebări. Declarația a fost făcută în contextul scandalului de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda, în urma căreia o cetățeană a Republicii Moldova s-a plâns că nu a fost lăsată să vorbească. Maia Sandu a menționat că a ascultat-o atent pe cetățeană, „doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul începe să-și exprime nemulțumirea”. „Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”, a declarat Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale.

În timpul podcastului, Maia Sandu a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora, în timpul întâlnirii sale cu diaspora din Irlanda, o cetățeană a Republicii Moldova nu a fost lăsată să vorbească.

„Eu, întotdeauna, ascult oamenii, indiferent de obiectivul lor, pentru că la întâlniri vin oameni care pun întrebări ca să audă răspunsuri și vin și oameni care vin doar să pună întrebări și nu se mai ajunge la a doua parte, ca să dai răspunsul. Doamna a pus o întrebare pertinentă, legată de cazul Vartic. Eu am ascultat-o foarte atent, doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul, ceilalți oameni din sală, încep să-și exprime nemulțumirea, pentru că ei au venit la întâlnire cu mine, nu cu această persoană. Au ascultat-o 5, 10 minute, după care vor să aibă și ei ocazia să vorbească. Iată aici întotdeauna se întâmplă situația în care cum procedezi când un om ia microfonul și nu-i ajunge nici 10 minute ca să-și spună întrebarea”, a comunicat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, în aceste cazuri se încearcă menținerea unui „dialog civilizat, dar sunt oameni din sală care merg, încearcă să ia microfonul, care încerc să oprească” intervenția.

„După mine, nu există o modalitate foarte elegantă de a ieși din această situație și, mă rog, cu această doamnă nu suntem la prima experiență, în sensul în care știm și îi cunosc pe mulți din aceștia care vin doar ca să vorbească ei, să-și spună punctul de vedere. Dar, la un moment, evident, trebuie să oferim spațiu pentru discuții și celorlalți oameni. (…) Întotdeauna am ascultat cu atenție toate întrebările, și cele care îmi plac, și cele care nu-mi plac, și cele care vin de la oameni interesați de răspunsurile mele, și cele care vin de la oameni pe care nu-i interesează răspunsurile mele”, a adăugat președinta.

***

Amintim că, pe 10 aprilie 2026, Olesea Stamati, o moldoveancă stabilită în Irlanda de 18 ani, a postat pe Facebook mai multe secvențe video dintr-o intervenție avută în timpul întâlnirii Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda. În timpul discursului din 8 aprilie, moldoveanca s-a referit la cazul Ludmilei Vartic, menționând că nu ar fi fost cunoscut dacă nu ar fi fost mediatizat în spațiul public, și a solicitat explicații privind acțiunile poliției, afirmând totodată că „instituțiile statului au eșuat”. Potrivit imaginilor video, în timpul intervenției sale au fost mai multe persoane care au cerut să i se ia microfonul. Într-un final, acesta i-a fost luat. Pe Facebook, Olesea Stamati a precizat că intervenția sa a durat mai puțin de 4 minute, totodată a acuzat că i-a fost „închisă gura” și că „doamna președinte n-a intervenit la acest abuz”. Detalii AICI.

Screenshot. Sursă imagine: Facebook/Irina Ionitsa

Un camion a fost cuprins de flăcări în Chișinău: ce spun pompierii (FOTO/VIDEO)

Un camion a fost cuprins de flăcări pe 3 mai, în apropierea fabricii Bucuria din Chișinău. La fața locului au intervenit două echipaje de pompieri, care au lichidat incendiul. În urma incendiului, 20% din camion a ars. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Liliana Pușcașu.

Serviciul 112 a fost alertat despre faptul că un camion a fost cuprins de flăcări pe strada Columna din capitală la ora 09:20. Potrivit purtătoarei de cuvânt a IGSU, la fața locului au intervenit două echipaje ale instituției. Acestea au lichidat incendiul la ora 10:01.

Urmare a incidentului, 20% din camion a ars. Victime nu au fost înregistrate.

Cauza incendiului nu a fost încă stabilită, urmând să fie determinată.

Tudor Mardei | NewsMaker

Președinta acuză „lipsă de curaj” în investigarea cazurilor de trădare de patrie în Moldova

Sancționarea pentru trădarea de patrie în Republica Moldova este de mult timp în lege, însă investigații pe trădare de patrie au fost puține. În acest sens, organele de drept trebuie să își schimbe atitudinea. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. „E cumva o lipsă de curaj din partea organelor de drept și aici mă refer și la procuratură și la justiție”, a adăugat șefa statului.

În cadrul interviului, Maia Sandu a fost întrebată dacă statul întreprinde acțiuni în privința celor care trădează patria. În context, șefa statului a ținut să precizeze că, în cazul celor doi ofițeri SIS aduși acasă în cadrul schimbului de deținuți, „sunt întrebări de ce acești doi oameni au fost reținuți” în Rusia, iar „Procuratura trebuie să ofere răspuns”.

Ulterior, președinta a spus ce trebuie să se întâmple „dincolo de reformele pe care le facem în instituții, inclusiv în Serviciul de Informații și Securitate”.

„Eu cred că organele de drept trebuie să își schimbe atitudinea, pentru că sancționarea pentru trădarea de patrie este în lege și este de mult timp, dar nu am văzut prea multe cazuri care să fie duse la bun sfârșit. Deci, investigații pe trădare de patrie am văzut foarte puține. E cumva o lipsă de curaj, dacă pot să spun așa, din partea organelor de drept și aici mă refer și la procuratură și la justiție, ca să sancționeze asemenea cazuri. Putem să presupunem și de ce s-a ajuns în această situație, pentru că am avut de-a lungul timpului, în funcții de răspundere, oameni care au fost implicați în trădare de patrie și, respectiv, au creat niște așteptări și în raport cu angajații acestor instituții că trebuie să se închidă ochii la trădarea de patrie”, a comunicat Maia Sandu.

La afirmația intervievatorului că un motiv ar fi și salariile mici, șefa statului a reacționat: „Eu nu sunt de acord aici. (…) În cadrul Serviciului de Informații și Securitate au existat întotdeauna, indiferent de cine a fost la conducerea țării, oameni care au fost patrioți și, indiferent de salariile pe care le-au avut, foarte mici sau poate un pic mai mari, ei și-au slujit țara. (…) Putem să demonstrăm și să arătăm cazuri când și la salarii mari, oamenii își vând țara, pentru că, sigur, Rusia are bani mult mai mulți decât Republica Moldova și întotdeauna poate să ofere… Și am văzut asta și în ultimele alegeri, despre câți bani s-au alocat și despre câți oameni au ales să-și vândă țara. Deci, salariile sunt un subiect important și încercăm să îmbunătățim situația, dar nu sunt o justificare pentru ca cineva să caute să câștige bani vânzându-și țara. Ce a lipsit în această țară sunt dovezi clare că trădarea de țară se sancționează și se sancționează dur”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: