Moldova răspunde la criza Covid-19: Fonduri europene pentru o afacere „cu gust de sare”

Ideea unei saline artificiale i-a venit Irinei Bordian după ce a analizat solicitările de vacanță ce veneau la firma de turism condusă de soțul ei. Tot mai multe persoane din regiunea unde locuiește erau interesate de destinații în România sau Ucraina, pentru tratament la saline. Atunci s-a gândit să „aducă salina la Rezina”. Primele calcule nu au fost chiar optimiste și a realizat că investiția depășește cu mult posibilitățile sale. A depus dosarul la ODIMM (Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii), pentru Programul „Femei în Afaceri”, iar în scurt timp Irina a obținut suma necesară ca să-și pună pe picioare afacerea „cu gust de sare”.

Cifre de ordinul sutelor de mii…

Tratamentul prin metode naturiste este tot mai solicitat, din ce în ce mai multă lume încercând să evite medicamentele, mai ales când este vorba de probleme respiratorii. Irina este o mare adeptă a acestui concept. A studiat destul de multă informație până să ajungă la concluzia că salinoterapia este cel mai ecologic tratament ale afecțiunilor respiratorii, în cadrul căruia sunt folosite doar sarea, aerul salin, lemnul natural și… atmosfera plăcută. „Să știți că ședințele la salină sunt foarte plăcute – cel puțin, asta ne spun clienții -, dar și foarte benefice…”.

Primele calcule pentru o eventuală afacere indicau cifre de ordinul sutelor de mii. Irina a numărat toți banii din casă și era pe punctul de a renunța sau de a se orienta spre o altă idee. Însă colaboratorii Incubatorului de Afaceri au sfătuit-o să nu renunțe, ci să caute fonduri suplimentare. Irina și-a amintit că prin 2008 a participat la instruirile privind dezvoltarea unei afaceri, organizate de ODIMM. În primăvara anului 2018 a accesat pagina oficială a acestei organizații și a aflat despre Programul „Femei în Afaceri”. Tot atunci și-a deschis firma și a scris propunerea de proiect. În toamnă proiectul i-a fost acceptat pentru finanțare, după care i s-a cerut să dezvolte un plan de afaceri complet. În primăvara anului următor, Irina a primit prima tranșă din suma solicitată de 139 de mii de lei.

„Cu cât studiam mai mult, cu atât ideea ne părea mai frumoasă”

„Era ceva nou pentru noi și, înainte de accesarea fondurilor, am început să ne informăm. Am mers la salinele din România – Sovata, Praid și Turda -, am mers și la cele din Ucraina. Am făcut-o, pentru a afla cât mai multe despre efectele tratamentului în saline, dar și despre contraindicațiile medicilor, despre costuri – prețul pentru piatră, cărămida, blocurile de sare, tehnologia de construcție. Cu cât studiam mai mult, cu atât ideea ne părea mai frumoasă și mai utilă”, spune Irina, care și-a construit salina folosind cele mai performante tehnologii. Și anume, a folosit bulgări de sare aduși din salina Praid și din salina Sovata (România), și cărămizi de sare din salina Slatina (Ucraina). Totul, deoarece își dorea ca ședințele de salinoterapie să fie eficiente, iar clienții – mulțumiți.

La 6 octombrie 2018 Irina și-a văzut visul împlinit – a lansat, în orășelul Rezina, „Salina Golden-Spa”. Deși nu a avut timp pentru publicitate, clienții au apărut imediat. Foarte multă lume nu este obișnuită cu medicina alternativă, preferând medicamentele. Dar, după ce au mers de câteva ori la salină, au recomandat-o și altora… Majoritatea clienților nu cunoșteau nimic despre efectele tratamentului cu sare și nici despre procedura în sine, așa că Irina le-a fost și ghid, și medic.

Le povestea clienților despre aerosolii salini – micro-particule inhalate pe nas care ajung atât în căile respiratorii superioare, în cavitatea bucală, cea nazală și faringe, cât și în cele inferioare – laringe, bronhii, alveole pulmonare. Le mai povestea cum acestea dezinfectează mucoasele, cum elimină toxinele și refac elasticitatea membranelor celulare… Oamenii veneau la salină pentru a se trata de astm, bronșită, tuse, dar și pentru a scăpa de tulburările de somn, de anxietate sau, pur și simplu, pentru a-și îmbunătăți structura pielii. Iar pentru cei mai mici vizitatori ai salinei – copilași de unul-doi ani – Irina a amenajat un loc de joacă.

În discuțiile cu medicii Irina a aflat și despre eventualele contraindicații ale salinei. Astfel, aceste ședințe nu sunt recomandate persoanelor ce suferă de boli infecțioase, au avut intervenții cardiace, oftalmologice sau celor hipertensive.

„M-am spălat pe față și am elaborat un plan de afaceri pentru timp de criză”

Pandemia și carantina instalată odată cu aceasta a reprezentat o lovitură enormă asupra moralului Irinei, înainte de toate. Obișnuită să lucreze din zori și până în noapte, a plâns o săptămână, după care „s-a spălat pe față și a elaborat un plan de afaceri pentru timp de criză”. „Vă spuneam că, înainte de lansarea salinei, nu reușisem să fac publicitate, dar nici activități de informare a persoanelor care ne vizitau, astfel că trebuia să petrec foarte mult timp pentru a le explica oamenilor care veneau la salină efectele tratamentului cu sare. Iată că în timpul carantinei am decis să recuperez această lipsă de informație”, povestește Irina Bordian.

Pe durata carantinei Irina a participat la mai multe emisiuni televizate, a oferit mai mule interviuri unde a vorbit nu doar despre oportunitatea de a merge la o salină „aproape de casă”, dar și despre beneficiile acestei terapii. Când a trebuit să stea în casă, a folosit rețelele de socializare sau alte surse pentru a distribui informația, a discutat cu clienții fideli la telefon, oferindu-le sfaturi; iar atunci când a putut ieși din casă a mers și a distribuit materiale informaționale.

Fondurile europene au ajutat-o pe Irina să-și realizeze visul

După 15 mai 2020 telefonul Irinei nu a mai încetat să sune – clienții o întreabă când se va redeschide salina. Irina nu vrea să riște și urmărește zilnic statistica privind COVID-19. Nu disperă, chiar dacă înțelege că cel mai probabil nu va putea să lucreze nici vara. „Primăvara și toamna sunt cele mai bune perioade pentru salinoterapie, în special, când și în interiorul salinei, și afară temperatura este identică, de 16-18 grade”, explică Irina. Iarna trecută a fost caldă și tânăra antreprenoare a avut o activitate foarte eficientă. „Dacă vara e foarte călduroasă, salinoterapia nu este eficientă”, precizează Irina. Drept care, în această perioadă, ea se gândește la alte proiecte, la alte idei de afaceri. Irina speră că, și de această dată, va putea să beneficieze de fonduri europene care, așa cum au ajutat-o să-și realizeze visul, o vor ajuta să-și păstreze optimismul chiar și pe timp de criză.

Programul „Femei în Afaceri” a fost lansat în toamna anului 2016, având ca obiectiv promovarea abilității economice și sociale a femeilor din zonele rurale prin reducerea inegalității de gen, creșterea și dezvoltarea afacerilor, schimbarea percepției inovaționale, sporirea accesului la resurse, servicii și tehnologii. Până în prezent, prin intermediul programului, la Componenta de granturi mici au fost selectate și finanțate 379 de afaceri ale femeilor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Suma granturilor aprobate este de circa 52 milioane lei, ele urmând să atrage investiții în economie de circa 90 milioane lei. Afacerile antreprenoarelor au creat și menținut peste 1500 locuri de muncă. Programul este finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile Uniunii Europene.

Acest articol este produs de către Proiectul UE „Comunicare strategică și suport pentru mass-media”, în cadrul Campaniei de informare privind răspunsul global al Uniunii Europene la criza COVID-19, inclusiv în Republica Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Kommersant

Gazprom, după retragerea licenței Moldovagaz: „Ne vom apăra drepturile și interesele”

Concernul rus Gazprom – acționarul majoritar al companiei Moldovagaz – a venit cu o reacție după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis să retragă licența de furnizare a gazelor naturale deținută de Moldovagaz. Gigantul energetic a calificat decizia drept „etapa finală a distrugerii deliberate a companiei de către autoritățile moldovene și a deposedării Gazprom de investiția sa”.

Potrivit Gazprom, autoritățile de la Chișinău ar fi provocat în mod deliberat „reorganizarea forțată” a companiei Moldovagaz, ceea ce, susține concernul rus, ar fi dus la creșterea prețului de achiziție a gazelor, majorarea bruscă a tarifelor pentru consumatori și, implicit, la diminuarea securității energetice a Republicii Moldova.

Gazprom afirmă, într-un comunicat publicat pe 7 august, că și-a onorat „cu bună-credință și în totalitate obligațiile privind furnizarea sigură și stabilă a gazelor naturale către Moldova”, fără a primi în schimb întreaga plată din partea Moldovagaz pentru gazul livrat.

De asemenea, concernul rus susține că, în ultimii ani, ar fi propus mai multe opțiuni și termene pentru achitarea datoriei – n.red.: pretinsa datorie istorică de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile de la Chișinău nu o recunosc și care a fost infirmată de un audit internațional – însă Guvernul Republicii Moldova ar fi refuzat să se implice în procesul de stingere a acesteia.

„În acest context, retragerea licenței SA „Moldovagaz” pentru furnizarea gazelor nu poate fi privită altfel decât ca etapa finală a distrugerii de către partea moldovenească a afacerii grupului Moldovagaz și a deposedării „Gazprom” de obiectul investiției care îi aparține. „Gazprom” va continua să-și apere drepturile și interesele sale legale prin toate mijloacele disponibile”, se arată în declarația concernului.

Autoritățile Republicii Moldova nu au comentat, până în momentul publicării știrii, acuzațiile Gazprom. Am solicitat o reacție de la Ministerul Energiei, însă nu am primit un răspuns, deocamdată.

Amintim că ANRE a decis în ședința din 4 august să retragă licența Moldovagaz pentru furnizarea gazelor naturale. ANRE a stabilit că, ținând cont de complexitatea conectării a circa 800.000 de consumatori la un nou furnizor, compania de stat Energocom va înlocui, începând cu 1 septembrie 2025, Moldovagaz în calitate de furnizor de gaze pentru consumatorii casnici.

Vadim Ceban, directorul interimar al Moldovagaz, a declarat că, dacă Energocom va solicita sprijin pentru emiterea facturilor și deservirea consumatorilor, cele două părți vor negocia și vor semna un acord pentru a asigura servicii de calitate.

NewsMaker a explicat de ce ANRE a luat această decizie, ce se va întâmpla cu Moldovagaz și ce se va schimba pentru consumatori – AICI.

***

Precizăm că Republica Moldova a depins de Federația Rusă pentru aprovizionarea cu gaze naturale timp de peste trei decenii. De-a lungul acestei perioade, Moscova a utilizat frecvent această dependență ca instrument de influență politică, în special după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei, în 2022.

După zeci de ani de vulnerabilitate energetică, Chișinăul a reușit să diversifice sursele de aprovizionare pe malul drept al Nistrului, renunțând în 2022 complet la gazele rusești în favoarea regiunii transnistrene, în schimbul livrărilor de energie electrică.

În septembrie 2023, autoritățile de la Chișinău au făcut publice rezultatele auditului extern privind pretinsa datorie istorică pe care țara noastră a acumulat-o față de gigantul rus Gazprom pentru livrările de gaze naturale. Pe de o parte, Gazprom susține că datoria se ridică la peste 700 de milioane de dolari – cifră negată de Chișinău. Pe de altă parte, rezultatele auditului au indicat că, de fapt, o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale.

Drept urmare, Guvernul Republicii Moldova a propus Gazprom achitarea a 8,6 milioane de dolari – sumă pe care concernul rus a refuzat-o, declarând că nu este de acord cu poziția Chișinăului și că va continua să-și apere drepturile prin toate mijloacele legale.

Tensiunile au culminat în decembrie 2024, când, în plină iarnă, Gazprom a întrerupt livrările de gaze către Republica Moldova, sub pretextul neachitării pretinsei datorii sub pretextul neachitării pretinsei datorii. Decizia a generat o criză majoră în regiunea transnistreană, care a rămas fără gaze și energie electrică mai bine de o lună.

În prezent, Tiraspolul primește gaze naturale prin intermediul unei companii din Ungaria, după ce a refuzat ajutorul oferit de Uniunea Europeană și autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, situația rămâne precară, administrația nerecunoscută din regiune fiind nevoită să prelungească constant starea de urgență în economie.

Menționăm că rezultatele auditului nu au fost recunoscute nici până în prezent de Moldovagaz, compania-fiică a Gazprom în Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Andrei Mardari / NewsMaker: foto simbol

Un nou accident pe același șantier din Chișinău: un bărbat a murit la un an după ce alți șase muncitori au fost răniți

Un bărbat în vârstă de 51 de ani și-a pierdut viața în dimineața zilei de 7 august, după ce a căzut de la aproximativ patru metri înălțime, pe un șantier de construcții de pe bulevardul Dacia, în sectorul Botanica al capitalei. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de către ofițera de presă a Poliției capitalei, Cristina Talpă.

Potrivit datelor preliminare, bărbatul executa lucrări la șantier în momentul în care a căzut. Din cauza traumelor suferite, acesta a decedat pe loc.

Oamenii legii anunță că au inițiat o anchetă pentru a stabili toate circumstanțele producerii incidentului.

De menționat că acesta este al doilea accident grav produs pe același șantier într-un an. În august 2024, șase muncitori au ajuns la spital după ce au căzut de la etajul doi, în timp ce efectuau lucrări de betonare a unui planșeu. Atunci, autoritățile au deschis un proces penal și au dispus o expertiză tehnică a construcției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Irina Vlah | Inima Moldovei

PAS a reclamat la CEC „utilizarea abuzivă” a simbolului partidului la un protest în fața Guvernului

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC), menționând că Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a utilizat „abuziv” simbolul „/pas/” în cadrul unui protest și în materiale tipărite. Totodată, PAS susține că o protestatară a formațiunii „Inima Moldovei” a desfășurat agitație electorală prematură. Formațiunea de guvernământ a solicitat Comisiei Electorale să constate „încălcările actelor normative”, aplicarea de sancțiuni, inclusiv partidului să publice scuze oficiale.

Sesizarea PAS

Într-o sesizare către CEC, PAS a menționat că, pe 23 iulie, partidul condus de Vlah a desfășurat un protest în fața Guvernului. „Această acțiune a depășit însă limitele unei manifestări democratice pașnice, transformându-se într-o campanie coordonată de denigrare politică, prin utilizarea abuzivă a mărcii înregistrate „/pas/”, deținută cu titlu exclusiv de Partidul Acțiune și Solidaritate. Simbolul protejat a fost utilizat în mod ostentativ și fără consimțământul titularului, fiind afișat pe bannere și placarde ce conțineau mesaje defăimătoare precum „/pas/ fură, noi plătim” sau „газовая мафия = /pas/ + EGC” (газовая мафия. în traducere: mafia gazului).

PAS a adăugat că „Inima Moldovei” „nu s-a limitat la evenimentul stradal”, ci a „procedat la o distribuție masivă de materiale tipărite – pliante, afișe, broșuri, conținând aceleași mesaje calomnioase și elemente distinctive ale identității vizuale PAS, inclusiv fonturi, culori și stiluri grafice similare”.

Potrivit PAS, acțiunile reprezintă „o încălcare gravă a legislației electorale, a principiilor fundamentale ale concurenței loiale în procesul electoral, precum și a drepturilor constituționale și legale la imagine, reputație și identitate instituțională”. În concluzie, PAS a menționat că „aceste fapte, prin amploarea, caracterul repetat și scopul lor manipulator, au generat și vor genera pe viitor un prejudiciu grav și continuu imaginii și reputației Partidului Acțiune și Solidaritate, dacă aceste acțiuni nu vor fi curmate”.

Prin urmare, partidul a solicitat Comisiei Electorale Centrale „constatarea încălcării flagrante a legislației electorale și a principiilor de concurență loială”, precum și „încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a dreptului la imagine”, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală „în vederea descurajării unor astfel de acțiuni”, obligarea partidului condus de Vlah „să publice o dezmințire publică și scuze oficiale pentru informațiile false și defăimătoare diseminate”.

În context, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc o serie de sancțiuni de bază sau complementare. Acestea includ: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali; solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

CEC a declarat că, „în perioada electorală termenul de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea”. „Acțiunile pe care le relatați au avut loc la data de 23 iulie curent, termenul de 3 zile nefiind respectat”, a menționat instituția electorală.

Totodată, CEC a menționat că „persoana care se consideră defăimată poate solicita prin cerere autorului informației care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea”. „Constatarea defăimării depășește competențele CEC”, a comunicat instituția.

Referitor la aspectele privind existența unor elemente contravenționale, CEC a anunțat că a transmis sesizarea către Inspectoratul General al Poliției.  

A doua sesizare

Într-o altă sesizare către CEC, PAS spune că urmare a protestului „Inima Moldovei” din 23 iulie din fața Guvernului, „pe rețeaua de socializare Facebook a apărut un video distribuit de către o manifestantă a protestului, Gherța Maia, prin care îndeamnă în mod expres cetățenii să voteze Partidul Politic Republican „Inima Moldovei”. Astfel, PAS menționează că videoclipul „se încadrează perfect în definiția legală a agitației electorale” și adaugă că acțiunile de agitație electorală sunt interzise până pe 29 august. 

PAS a solicitat Comisiei „constatarea încălcării actelor normative în domeniul electoral” de către partidul condus de Vlah și „aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală”.

Totodată, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc următoarele sancțiuni: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali, solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

Comisia Electorală Centrală a menționat că termenul de depunere a sesizării a fost depășit. Cu referire la aspectele invocate din Codul contravențional, CEC a menționat că transmite sesizarea către IGP.

NewsMaker

„Dacă vreți să vă păstrați neutralitatea, trebuie să fiți puternici”. Ambasadorul Danemarcei despre sprijinul pentru Moldova

Ambasadorul Danemarcei în Moldova, Søren Jensen, a declarat că Republica Moldova trebuie să fie puternică pentru a-și păstra neutralitatea. El a precizat că, după vizita ministrului danez al Apărării la Chișinău, „a fost pusă în funcțiune mașina propagandei”, care a răspândit ideea că Danemarca ar forța Moldova să se militarizeze și să renunțe la neutralitate. Ambasadorul a respins aceste informații și a explicat, într-un interviu pentru NewsMaker, cum va decurge colaborarea în domeniul apărării, în contextul ajutorului de 7 milioane de euro anunțat de Danemarca și a faptului că, în noiembrie, un atașat militar danez urmează să sosească la Chișinău.

În iulie 2025, aflat la Chișinău, ministrul danez al Apărării a anunțat un ajutor de 7 milioane de euro pentru consolidarea apărării Moldovei. Tot atunci, s-a comunicat că din noiembrie, un atașat militar danez își va începe activitatea la Chișinău. Într-un interviu pentru NewsMaker, ambasadorul Danemarcei a fost întrebat cum va decurge colaborarea cu autoritățile moldovenești și care va fi misiunea acestuia în Moldova.

„În primul rând, este o dorință reciprocă — atât din partea noastră, cât și din partea Moldovei — de a colabora și de a împărtăși experiențe în domeniul dezvoltării apărării și armatei. Baza acestei colaborări este analiza amenințărilor pentru Moldova, realizată de guvernul său. Ne străduim să ajutăm la consolidarea rezilienței Moldovei în fața acestor amenințări. O parte dintre ele țin de securitatea cibernetică — ceea ce facem în domeniul media și în rândul populației civile, încercăm să facem și la nivel militar. O altă parte ține de pregătirea militarilor — a diferitelor unități — pentru posibile amenințări. Și, bineînțeles, aceste amenințări sunt actuale nu doar pentru Moldova, ci și pentru Danemarca. Toate acestea sunt legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a comunicat diplomatul.

Ambasadorul a mai spus că „abia ministrul a părăsit țara, că a fost pusă în funcțiune mașina propagandei — au apărut mesaje conform cărora Danemarca ar forța Moldova să se militarizeze și să renunțe la neutralitate”.

„Desigur, acest lucru nu este adevărat. Noi nu obligăm Moldova să facă ceva. Este o colaborare voluntară. Cât despre neutralitate — este destul de ciudat să consideri că pentru a fi neutru trebuie să fii neajutorat. De fapt, este exact invers: dacă vreți cu adevărat să vă păstrați suveranitatea, iar asta este neutralitatea, trebuie să fiți puternici. Altfel, veți ajunge imediat la mila oricui vrea să vă atace. Și astăzi cea mai reală amenințare pentru Moldova nu vine deloc din partea Uniunii Europene. Cred că toți înțelegem de la cine anume”, a declarat ambasadorul.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova

Liberalizarea transportului de mărfuri: Moldova și Ucraina au prelungit acordul până la sfârșitul lui 2027

Republica Moldova și Ucraina au decis să prelungească Acordul de liberalizare a transportului bilateral și de tranzit, până la sfârșitul anului 2027. Anunțul a fost făcut de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova.

Decizia a fost luată pe 7 august, la Chișinău, în timpul vizitei adjunctului ministrului Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor din Ucraina, Serghei Derkaci, responsabil de domeniul transporturilor

„Liberalizarea transportului bilateral și de tranzit reduce barierele birocratice, eficientizează circulația mărfurilor și contribuie la scăderea costurilor logistice atât pentru operatorii economici din Republica Moldova, cât și pentru cei din Ucraina. Prin astfel de măsuri, Republica Moldova își consolidează poziția de actor regional relevant pe harta logistică europeană, nu doar ca stat de tranzit, ci și ca viitor centru regional de conectivitate între Uniunea Europeană, regiunea Mării Negre și țările din Parteneriatul Estic”, a comunicat ministerul de la Chișinău.

Acordul de liberalizare a transportului bilateral și de tranzit al mărfurilor dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat pentru prima dată în anul 2022. Acesta prevede posibilitatea circulației transportului rutier bilateral și de tranzit fără autorizații speciale.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: