Moldova răspunde la criza Covid-19: Fonduri europene pentru o afacere „cu gust de sare”

Ideea unei saline artificiale i-a venit Irinei Bordian după ce a analizat solicitările de vacanță ce veneau la firma de turism condusă de soțul ei. Tot mai multe persoane din regiunea unde locuiește erau interesate de destinații în România sau Ucraina, pentru tratament la saline. Atunci s-a gândit să „aducă salina la Rezina”. Primele calcule nu au fost chiar optimiste și a realizat că investiția depășește cu mult posibilitățile sale. A depus dosarul la ODIMM (Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii), pentru Programul „Femei în Afaceri”, iar în scurt timp Irina a obținut suma necesară ca să-și pună pe picioare afacerea „cu gust de sare”.

Cifre de ordinul sutelor de mii…

Tratamentul prin metode naturiste este tot mai solicitat, din ce în ce mai multă lume încercând să evite medicamentele, mai ales când este vorba de probleme respiratorii. Irina este o mare adeptă a acestui concept. A studiat destul de multă informație până să ajungă la concluzia că salinoterapia este cel mai ecologic tratament ale afecțiunilor respiratorii, în cadrul căruia sunt folosite doar sarea, aerul salin, lemnul natural și… atmosfera plăcută. „Să știți că ședințele la salină sunt foarte plăcute – cel puțin, asta ne spun clienții -, dar și foarte benefice…”.

Primele calcule pentru o eventuală afacere indicau cifre de ordinul sutelor de mii. Irina a numărat toți banii din casă și era pe punctul de a renunța sau de a se orienta spre o altă idee. Însă colaboratorii Incubatorului de Afaceri au sfătuit-o să nu renunțe, ci să caute fonduri suplimentare. Irina și-a amintit că prin 2008 a participat la instruirile privind dezvoltarea unei afaceri, organizate de ODIMM. În primăvara anului 2018 a accesat pagina oficială a acestei organizații și a aflat despre Programul „Femei în Afaceri”. Tot atunci și-a deschis firma și a scris propunerea de proiect. În toamnă proiectul i-a fost acceptat pentru finanțare, după care i s-a cerut să dezvolte un plan de afaceri complet. În primăvara anului următor, Irina a primit prima tranșă din suma solicitată de 139 de mii de lei.

„Cu cât studiam mai mult, cu atât ideea ne părea mai frumoasă”

„Era ceva nou pentru noi și, înainte de accesarea fondurilor, am început să ne informăm. Am mers la salinele din România – Sovata, Praid și Turda -, am mers și la cele din Ucraina. Am făcut-o, pentru a afla cât mai multe despre efectele tratamentului în saline, dar și despre contraindicațiile medicilor, despre costuri – prețul pentru piatră, cărămida, blocurile de sare, tehnologia de construcție. Cu cât studiam mai mult, cu atât ideea ne părea mai frumoasă și mai utilă”, spune Irina, care și-a construit salina folosind cele mai performante tehnologii. Și anume, a folosit bulgări de sare aduși din salina Praid și din salina Sovata (România), și cărămizi de sare din salina Slatina (Ucraina). Totul, deoarece își dorea ca ședințele de salinoterapie să fie eficiente, iar clienții – mulțumiți.

La 6 octombrie 2018 Irina și-a văzut visul împlinit – a lansat, în orășelul Rezina, „Salina Golden-Spa”. Deși nu a avut timp pentru publicitate, clienții au apărut imediat. Foarte multă lume nu este obișnuită cu medicina alternativă, preferând medicamentele. Dar, după ce au mers de câteva ori la salină, au recomandat-o și altora… Majoritatea clienților nu cunoșteau nimic despre efectele tratamentului cu sare și nici despre procedura în sine, așa că Irina le-a fost și ghid, și medic.

Le povestea clienților despre aerosolii salini – micro-particule inhalate pe nas care ajung atât în căile respiratorii superioare, în cavitatea bucală, cea nazală și faringe, cât și în cele inferioare – laringe, bronhii, alveole pulmonare. Le mai povestea cum acestea dezinfectează mucoasele, cum elimină toxinele și refac elasticitatea membranelor celulare… Oamenii veneau la salină pentru a se trata de astm, bronșită, tuse, dar și pentru a scăpa de tulburările de somn, de anxietate sau, pur și simplu, pentru a-și îmbunătăți structura pielii. Iar pentru cei mai mici vizitatori ai salinei – copilași de unul-doi ani – Irina a amenajat un loc de joacă.

În discuțiile cu medicii Irina a aflat și despre eventualele contraindicații ale salinei. Astfel, aceste ședințe nu sunt recomandate persoanelor ce suferă de boli infecțioase, au avut intervenții cardiace, oftalmologice sau celor hipertensive.

„M-am spălat pe față și am elaborat un plan de afaceri pentru timp de criză”

Pandemia și carantina instalată odată cu aceasta a reprezentat o lovitură enormă asupra moralului Irinei, înainte de toate. Obișnuită să lucreze din zori și până în noapte, a plâns o săptămână, după care „s-a spălat pe față și a elaborat un plan de afaceri pentru timp de criză”. „Vă spuneam că, înainte de lansarea salinei, nu reușisem să fac publicitate, dar nici activități de informare a persoanelor care ne vizitau, astfel că trebuia să petrec foarte mult timp pentru a le explica oamenilor care veneau la salină efectele tratamentului cu sare. Iată că în timpul carantinei am decis să recuperez această lipsă de informație”, povestește Irina Bordian.

Pe durata carantinei Irina a participat la mai multe emisiuni televizate, a oferit mai mule interviuri unde a vorbit nu doar despre oportunitatea de a merge la o salină „aproape de casă”, dar și despre beneficiile acestei terapii. Când a trebuit să stea în casă, a folosit rețelele de socializare sau alte surse pentru a distribui informația, a discutat cu clienții fideli la telefon, oferindu-le sfaturi; iar atunci când a putut ieși din casă a mers și a distribuit materiale informaționale.

Fondurile europene au ajutat-o pe Irina să-și realizeze visul

După 15 mai 2020 telefonul Irinei nu a mai încetat să sune – clienții o întreabă când se va redeschide salina. Irina nu vrea să riște și urmărește zilnic statistica privind COVID-19. Nu disperă, chiar dacă înțelege că cel mai probabil nu va putea să lucreze nici vara. „Primăvara și toamna sunt cele mai bune perioade pentru salinoterapie, în special, când și în interiorul salinei, și afară temperatura este identică, de 16-18 grade”, explică Irina. Iarna trecută a fost caldă și tânăra antreprenoare a avut o activitate foarte eficientă. „Dacă vara e foarte călduroasă, salinoterapia nu este eficientă”, precizează Irina. Drept care, în această perioadă, ea se gândește la alte proiecte, la alte idei de afaceri. Irina speră că, și de această dată, va putea să beneficieze de fonduri europene care, așa cum au ajutat-o să-și realizeze visul, o vor ajuta să-și păstreze optimismul chiar și pe timp de criză.

Programul „Femei în Afaceri” a fost lansat în toamna anului 2016, având ca obiectiv promovarea abilității economice și sociale a femeilor din zonele rurale prin reducerea inegalității de gen, creșterea și dezvoltarea afacerilor, schimbarea percepției inovaționale, sporirea accesului la resurse, servicii și tehnologii. Până în prezent, prin intermediul programului, la Componenta de granturi mici au fost selectate și finanțate 379 de afaceri ale femeilor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Suma granturilor aprobate este de circa 52 milioane lei, ele urmând să atrage investiții în economie de circa 90 milioane lei. Afacerile antreprenoarelor au creat și menținut peste 1500 locuri de muncă. Programul este finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile Uniunii Europene.

Acest articol este produs de către Proiectul UE „Comunicare strategică și suport pentru mass-media”, în cadrul Campaniei de informare privind răspunsul global al Uniunii Europene la criza COVID-19, inclusiv în Republica Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ansa.gov.md

Controale ANSA în câmp: Peste 13 900 de hectare de culturi pentru producerea semințelor, verificate

Inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) verifică, la nivel național, loturile de culturi destinate producerii semințelor. Aceste controale sunt necesare pentru certificarea semințelor, au precizat reprezentanții instituției. În cazul în care sunt identificate abateri, precum îmburuienarea excesivă, atacul bolilor și dăunătorilor sau culturile grav afectate de calamități naturale, sunt emise acte de respingere a sectoarelor semincere.

Potrivit ANSA, sunt verificate calitatea soiurilor și hibrizilor, respectarea regulilor de producere a semințelor și conformitatea cu standardele stabilite. Aceste controale sunt necesare pentru certificarea semințelor, a precizat Agenția.

Din prima decadă a lunii iunie, inspectorii ANSA au efectuat verificări în teren la culturile destinate producerii semințelor, precum și în pepinierele unde sunt crescuți puieți și alte plante pentru plantare. Până în prezent, inspectorii ANSA au verificat 13 940 de hectare de loturi semincere. Dintre acestea, 2 376 de hectare sunt culturi cerealiere din grupa I (grâu, orz, ovăz și secară), 4 725 de hectare sunt cereale din grupa II (porumb și floarea-soarelui), 335 de hectare sunt culturi de leguminoase pentru boabe, iar 1 977 de hectare sunt plante furajere. Totodată, au fost inspectate aproximativ 350 de hectare de culturi horticole. Dintre acestea, 167 de hectare reprezintă material de înmulțire și săditor pomicol și bacifer, 165 de hectare – material de înmulțire și săditor viticol, iar 19,6 hectare – material săditor decorativ.

Potrivit Agenției, în această perioadă, controalele continuă la loturile de hibridare a porumbului și florii-soarelui, precum și în pepinierele horticole din întreaga țară.

„La finalizarea fiecărui control, inspectorii perfectează documentele de inspecție în câmp în baza constatărilor din teren. În situațiile în care sunt identificate abateri, precum nerespectarea distanțelor de izolare, îmburuienarea excesivă, atacul de boli și dăunători, inclusiv organisme de carantină, sau culturi grav afectate de calamități naturale, care compromit calitatea semințelor, sunt emise acte de respingere a sectoarelor semincere, conform prevederilor legale”, a precizat Agenția.

Precizăm că asemenea controale au fost desfășurate și în anul 2025.

Imagine simbol

Parada de Ziua Independenței: Armata, SIS și MAI vor defila cu tehnică și armament. Sandu: „Am investit în apărare”

Republica Moldova va marca cea de-a 35-a aniversare a proclamării independenței printr-o paradă militară în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu, pe 5 august. În ajun, șefa statului a declarat că, în ultimii ani, țara noastră a investit în consolidarea sistemului de apărare și că pacea și siguranța cetățenilor reprezintă principalele priorități ale guvernării.

Potrivit decretului, parada militară va avea loc pe 27 august 2026, de Ziua Independenței Republicii Moldova, în PMAN. La eveniment vor participa subdiviziuni ale Armatei Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Serviciului de Informații și Securitate și Serviciului de Protecție și Pază de Stat, cu tehnica și armamentul din dotare.

Organizarea formațiunilor de paradă și conducerea acesteia au fost puse în sarcina ministrului Apărării, iar Guvernul va asigura pregătirea și desfășurarea evenimentului.

„Este o dată importantă și vrem să sărbătorim, la început, printr-o paradă militară, dacă tot vorbim despre faptul că am investit în ultima vreme, doar că mai mult din sprijin extern, dar și cu anumite resurse interne, în consolidarea sistemului de apărare al Republicii Moldova, pentru că pacea este cea mai importantă și siguranța cetățenilor noștri este prima noastră preocupare”, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic”, din 5 august.

Șefa statului a invitat cetățenii să participe la eveniment, precizând că, după paradă, va avea loc și un concert. „Îi așteptăm pe toți cei curioși să vină să vadă parada, după care vom avea, evident, un concert cu artiștii noștri preferați. Sper să vedem cât mai mulți pe scenă și, bineînțeles, îi așteptăm pe cetățeni să sărbătorim”, a mai declarat Sandu.

Amintim, Moldova va marca cea de-a 35-a aniversare de la proclamarea independenței pe 27 august. Anterior, ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a precizat că organizarea evenimentelor cu această ocazie vor costa cel mult 10 milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Tofan răspunde fermierilor: „Să nu căutăm dușmani acolo unde nu sunt. Nu avem cereale din Ucraina”

Premierul Vasile Tofan a declarat că Moldova nu are, în prezent, cereale din Ucraina care să intre pe piața locală. Oficialul a precizat că Ucraina, care are 6 milioane de tone de cereale, vrea să le transporte prin tranzit în Constanța și nu are nevoie de piața Moldovei, care este „o picătură pentru ei”. Potrivit lui Tofan, „dacă noi ratăm zeci de milioane de dolari, potențiale venituri pentru calea ferată, ar fi o oportunitate pierdută”. Declarațiile au fost făcute pe 5 august, la emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, în contextul declarațiilor Asociației „Forța Fermierilor” privind situația, pe care aceasta o califică agravată, din sectorul cerealelor și riscul unor importuri de grâu din Ucraina de către traderi din Moldova, pe fondul scăderii prețurilor pe piața ucraineană.

„Haideți să nu căutăm dușmani acolo unde nu sunt. Noi nu avem cereale din Ucraina care intră acum în Moldova. (…) Există, într-adevăr, o presiune la moment ca să limităm orice intrare de cereale din Ucraina, inclusiv astea de tranzit, care trebuie să ajungă la Constanța, care nu vin înspre Moldova”, a comunicat premierul.

Potrivit lui Tofan, „n-are nevoie Ucraina de piața noastră”. „Ucraina are 6 milioane de tone de cereale pe care vrea să le exporte. Piața Moldovei e o picătură pentru ei. (…) Ei vor să-și ducă cerealele în Constanța. Acum, dacă noi ratăm zeci de milioane de dolari, potențiale venituri pentru calea ferată, eu cred că ar fi o oportunitate pierdută. (…) Nemaivorbind de faptul că îi ajutăm totuși pe ucraineni care mor pe front acolo. (…) Măcar să le permitem să treacă în tranzit spre Constanța și să vândă grâul, să facă niște bani, să-și poată plăti armata. (…) Ucrainenii nu au adus un kilogram de cereale până acum în acest sezon la noi în țară”, a conchis premierul.

***

Pe 5 august, Asociația „Forța Fermierilor” a declarat că situația fermierilor micro, mici și mijlocii din sectorul cerealelor și oleaginoaselor s-a agravat în ultimele 5 luni, inclusiv din cauza prețurilor la motorină. Asociația a declarat că mai mulți traderi din Moldova intenționează să importe în zilele următoare cantități mari de grâu din Ucraina, unde prețurile la materia primă agricolă au scăzut cu 30-40% în ultimele 10 zile. Potrivit fermierilor, o parte din acest grâu urmează să fie reexportat în România, pentru a-i fi schimbată originea. Aceștia au mai avertizat că „România poate interzice exporturile acestei producții din Moldova, ceea ce ar însemna dezastru pentru agricultura națională”. Astfel, Asociația a cerut o întâlnire de urgență cu premierul. Detalii AICI.

Nistrul seacă. Cât de mare este riscul pentru alimentarea cu apă a Chișinăului? ANALIZĂ

Alimentarea cu apă a Chișinăului este pusă în pericol, din cauza scăderii critice a nivelului apei din Nistru. NewsMaker explică cum este legată această situație de lacul de acumulare de pe Nistru, aflat pe teritoriul Ucrainei, ce au convenit Kievul și Chișinăul și ce măsuri iau autoritățile centrale și municipale pentru a evita un deficit de apă în capitală.

Lacul de acumulare de pe Nistru

Nistrul continuă să scadă, iar situația pe sectorul moldovenesc al râului depinde în mare măsură de nivelul apei din lacul de acumulare de pe Nistru, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, care a vizitat lacul de acumulare la începutul lunii august, nivelul apei a ajuns la 112,95 metri deasupra nivelului mării, cu aproximativ patru metri mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Lacul de acumulare de pe Nistru, cel mai mare de pe acest râu, se află la granița dintre regiunile ucrainene Cernăuți și Vinița. Deși se află pe teritoriul Ucrainei, modul în care este gestionat și volumele de apă deversate influențează direct ecosistemul și alimentarea cu apă a Republicii Moldova. Din acest motiv, Chișinăul și Kievul își coordonează îndeaproape acțiunile privind reglarea debitului.

Directorul executiv al asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițki, a declarat pentru NewsMaker că între Chișinău și Kiev este în vigoare, din 1 iunie 2024, un acord prin care Ucraina se angajează să deverseze din lacul de acumulare cel puțin 100 de metri cubi de apă pe secundă.

„În ultimii ani, în bazinul Nistrului este tot mai puțină apă. Precipitațiile care au fost iarna s-au infiltrat în mare parte în sol și nu s-au scurs în râu. Lacul de acumulare de pe Nistru a rămas necompletat. Primăvara a trecut practic fără precipitații și am ajuns în sezonul de vară cu un nivel foarte scăzut al apei”, a declarat Trombițki.

Potrivit acestuia, la începutul lunii iulie a presupus că partea ucraineană se va adresa Republicii Moldova cu propunerea de a revizui înțelegerile. Atunci, scria ecologistul, afluxul de apă din Carpați în lacul de acumulare era de 30 de metri cubi pe secundă, în timp ce din lacul de acumulare erau deversați 100 de metri cubi pe secundă.

Trombițki susține că se aștepta, încă de la începutul lunii, ca partea ucraineană să propună Republicii Moldova revizuirea înțelegerilor. La acel moment, scria ecologistul, afluxul de apă din Carpați în lacul de acumulare era de doar 30 de metri cubi pe secundă, în timp ce Ucraina deversa 100 de metri cubi de apă pe secundă.

În iulie, Republica Moldova și Ucraina au convenit să mențină acest volum până la sfârșitul lunii, iar la sfârșitul lunii iulie au convenit ca, în primele două săptămâni ale lunii august, Ucraina să reducă deversarea apei la 85 de metri cubi pe secundă.

Potrivit datelor Ministerului Mediului, afluxul în lacul de acumulare de pe Nistru constituie 30 de metri cubi de apă pe secundă, iar volumul acestuia s-a redus aproape de două ori — de la 3 miliarde la 1,6 miliarde de metri cubi de apă.

Potrivit lui Ilia Trombițki, „nivelul mort” al lacului de acumulare este de 102,5 metri deasupra nivelului mării. La atingerea acestuia, volumul de apă deversat va fi egal cu afluxul.

Pericol pentru alimentarea cu apă a Chișinăului?

Potrivit lui Ilia Trombițki, Nistrul asigură alimentarea cu apă a mai multor orașe mari din Republica Moldova, inclusiv Chișinău, Orhei, Soroca și Bălți. Expertul spune că scăderea nivelului râului nu va afecta nordul țării, deoarece sistemele de captare a apei din această zonă nu depind de nivelul Nistrului. Cel mai mare risc există însă pentru Chișinău.

„Deoarece anterior exista o singură conductă care capta apa de la un anumit nivel al Nistrului, exista riscul ca aceasta să ajungă deasupra apei și alimentarea să fie întreruptă”, a explicat ecologistul.

Potrivit directorului „Apă-Canal Chișinău”, Anatolie Lichii, stația de pompare din Vadul lui Vodă, de unde apa este livrată către Chișinău, a fost proiectată să funcționeze la un nivel al apei de 9 metri.

„În prezent, aceasta funcționează la un nivel de 8,3 metri. Presupunem că riscul ar putea apărea după scăderea nivelului la 8,2 metri. Dar aceasta este doar o presupunere. Depunem eforturi pentru ca nivelul apei în zona captării să nu scadă și să existe suficientă apă pentru alimentarea orașului”, a declarat Lichii, citat de TVR Moldova.

Posibilele probleme privind alimentarea cu apă a Chișinăului au provocat un schimb de replici între ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, și primarul capitalei, Ion Ceban. Dacă inițial edilul a negat existența unor riscuri, ulterior a anunțat că, în ultimele două săptămâni, la Vadul lui Vodă au fost efectuate lucrări pentru asigurarea alimentării cu apă a orașului. Printre măsurile luate se numără instalarea unui baraj provizoriu, menit să mențină nivelul necesar al apei.

În cadrul unui briefing organizat la stația de captare a apei, Ceban a declarat că, pentru soluționarea problemei alimentării cu apă, autoritățile au instalat o stație de pompare plutitoare, a cărei capacitate acoperă jumătate din necesarul zilnic de apă al capitalei, în cazul unui deficit sau al unor situații de forță majoră. În plus, pentru asigurarea orașului cu apă sunt utilizate 26 de puțuri arteziene și o mină care furnizează orașului apă tehnică.

Guvernul a anunțat că a transmis capitalei patru motopompe pentru pomparea apei. Potrivit informațiilor autorităților centrale, una dintre acestea funcționează deja, în timp ce autoritățile municipale au comunicat că nu au reușit să o pună în funcțiune.

Expertul Ilia Trombițki consideră că Chișinăul va reuși să rezolve problema și să asigure locuitorii capitalei cu apă. Pe termen lung, una dintre soluții, în opinia sa, ar putea fi construirea unei uzine de desalinizare în regiunea Odesa. „Acest lucru nu este atât de costisitor. În prezent, desalinizarea costă mai puțin de 0,5 dolari pentru un metru cub de apă”, a concluzionat ecologistul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Noua politică fiscală taie cu 50% profitul băncilor. Tofan: „E ironic că vin din domeniu, însă cred că taxa e justificată”

Taxa pe profitul băncilor din Republica Moldova ar putea crește cu 50%, de la 12% la 18%, în anul fiscal 2027. Măsura este inclusă în noua politică fiscală pregătită de Guvern, a anunțat premierul Vasile Tofan, pe 5 august, la JurnalTV. Șeful Executivului anticipează că majorarea ar urma să aducă aproape 600 de milioane de lei la buget, însă avertizează că ar putea avea și un impact asupra creditării.

„Ultima taxă, care cred că va fi populară, dar nu cred că trebuie să batem din palme – deși multă lume cred că va bate din palme – vom crește taxele cu 50% pe bănci și instituțiile financiare. Înțeleg că lumea o să se bucure, lumea își dorește astfel de taxe. Trebuie să spun că eu sunt o persoană analitică, încerc să evit populismul: am făcut calculele și mi-am asumat această taxă. Are și riscuri, fiindcă un leu scos din capitalul băncilor scade creditarea cu 6, deci nu trebuie să exagerăm acolo”, a declarat Vasile Tofan în cadrul emisiunii „Secretele puterii”.

Potrivit acestuia, pentru început, majorarea va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

„E ironic că vin din domeniu, însă am calculat, am cântărit și, înțelegând chiar riscurile de diminuare a creditării, cred că această taxă este justificată. O vom implementa pentru un an, anul fiscal 2027. Cred că la acest moment, totuși, plusurile ca impact fiscal sunt mai mari decât riscurile. E vorba de aproape 600 milioane de lei care vor ajunge la buget”, a mai declarat premierul.

Amintim că Guvernul urmează să prezinte, astăzi, 6 august, conceptul noii reforme bugetar-fiscale. În ajun, șeful Cabinetului de miniștri a rezumat noua abordare fiscală într-o singură frază: „Vom taxa munca mai puțin, vom încuraja investițiile, vom taxa mai mult viciile și, foarte atent – vom uniformiza anumite taxe pe TVA”.

Conferința de presă a premierului Vasile Tofan este programată pentru ora 13:00 și va fi transmisă în direct de NewsMaker.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: