Moldpresa Grup: 27 ani pe piața presei din Republica Moldova

Proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război a stârnit un nou val de reacții, de această dată după precizările ministrului Apărării, potrivit cărora noțiunea de „diasporă” nu apare în proiect, iar „singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”. De cealaltă parte, lideri de partide, deputați și comentatori politici contestă afirmațiile în ceea ce privește cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare. Aceștia susțin că, deși cuvântul „diaspora” nu apare în textul inițiativei, „proiectul de lege vorbește clar despre „cetățenii aflați peste hotare”” și că aceștia, dacă au primit ordin de chemare în urma mobilizării, „sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară”. NM a adunat reacțiile la acest subiect.

Liderul partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Liviu Vovc, a declarat că este conștient că actuala lege cu privire la starea de război este depășită de timp și că este nevoie de o actualizare. „Dar cel mai important în această perioadă este modul în care autoritățile comunică public. Decât să negi existența unei prevederi privind înrolarea oamenilor aflați peste hotare — prevedere care există în actuala redacție a proiectului —, mai corect ar fi fost să recunoști eroarea și să promiți remedierea ei. (…) Eu tare sper că ministrul Apărării pur și simplu nu a citit proiectul de lege și nu a promovat un fals în cunoștință de cauză”, a adăugat Vovc.

Deputatul „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat că „Anatolie Nosatîi fie nu este informat, fie dezinformează”. „Susține că diaspora nu este vizată de proiectul privind mobilizarea, pentru că termenul „diaspora” nu apare în document. Dar ce spune, de fapt, articolul 20, alineatul (6)? Cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare, care au primit ordin de chemare în urma mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară și a se prezenta la autoritățile competente. Domnule Nosatîi, aceasta este prevederea din propriul dumneavoastră proiect!”, a adăugat Berlinschii.

„Urgent un DEX lui Nosatîi deschis la rubrica „diaspora”!”, a reacționat consilierul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” în Consiliul Municipal Chișinău, Valentin Cebotari.

Deputatul „Partidul Nostru”, Constantin Cuiumju, a declarat că „este adevărat că în textul legii nu apare cuvântul „diaspora””, dar „legea vorbește despre „cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate””. „Iar punctul 6 din Programul național „Diaspora” pentru anii 2024–2028, aprobat de Guvern prin Hotărârea nr. 1032 din 21 decembrie 2023, spune clar cine face parte din diaspora. Sunt persoanele originare din Republica Moldova, stabilite temporar sau permanent peste hotare, precum și descendenții acestora. Și nu contează dacă au sau nu cetățenia Republicii Moldova. Deci, dacă un cetățean al Republicii Moldova locuiește peste hotare și face parte din diaspora, el se regăsește și în categoria cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate. Nu trebuie să apară cuvântul „diaspora” în fiecare lege ca să înțelegem despre cine este vorba”, a adăugat parlamentarul.

„Anatolie Nosatîi calmează diaspora. Și explică că termenul “diaspora” nici nu apare în proiectul de lege privind starea de asediu și de război. Și că statul nu dispune de mecanisme pentru a-i mobiliza forțat pe cetățeni în caz de război. Formal Nosatîi a reparat gafa propriului minister. A dres busuiocul, cum se spune în popor. Dar proiectul de lege vorbește clar despre “cetățenii aflați peste hotare”. Adică, vizează în mod direct diaspora. Și-i corect. Patria trebuie s-o apere toți cetățenii ei. (…) Iar cel mai longeviv ministru al guvernării PAS trebuie să plece în demisie. Pentru gafa cu diaspora. Că dresul busuiocului nu ajută”, a reacționat comentatorul politic Ilian Cașu.

Liderul Partidului Socialiștilor și deputatul, Igor Dodon, a venit cu o nouă reacție în contextul proiectului. „Ce reiese din declarația ministrului Apărării. Moldovenii din țară vor fi chemați la arme și mobilizați, precum și deposedați de bunuri, la necesitate, iar cei din diaspora vor fi rugați să participe și ei. În caz că guvernarea PAS intră în război, cei din țară vor fi obligați să fie înrolați în armată și să se supună altor cerințe, iar cei din afara țării — după cum le va fi dorința. E drept sau nu e drept?”, a adăugat Dodon.

NewsMaker a solicitat o reacție de la Ministerul Apărării. Reprezentanții instituției ne-au îndemnat să revenim în dimineața zilei de 9 noiembrie pentru a primit un comentariu.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Proiectul a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Unii au reacționat în special la prevederea privind cetățenii aflați peste hotare, menționând că „documentul a aprins spiritele în diaspora, o importantă sursă de susținere a guvernării”. Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, adăugând că „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Guvernul l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care, la fel, cere retragerea proiectului. Printre altele, în petiție se menționează despre „obligarea cetățenilor din diasporă de a se prezenta sau de a se pune la dispoziția misiunilor diplomatice în situații de criză” și că „reprezintă o presiune nejustificată asupra celor care își au reședința în afara țării”.

Premierul Vasile Tofan a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”, adăugând că „fiecare țară are un astfel de cadru legal”. Președinta Maia Sandu a declarat că Ministerul Apărării trebuia „să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”.

Într-o reacție pentru NM, Ministerul Apărării a declarat că proiectul nu urmărește să pregătească Moldova pentru un conflict armat, ci are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune. Totodată, instituția a declarat că în proiectul de lege „nu există expresia diasporă”, ci sintagma „cetățeni aflați peste hotare”, și că „nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară”. Ulterior, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că informația potrivit căreia „diaspora va fi adusă forțat acasă” este falsă, adăugând că „cuvântul diaspora nu apare nicăieri în proiect”. „Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forță, de exemplu – din Irlanda, Italia sau alte țări. (…) Singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”, a adăugat Nosatîi.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.