«Napoleon» ca acasă. Cum a reușit o patiserie de familie din Chișinău să se dezvolte în pofida pierderilor și a carantinei

«Napoleon» ca acasă
Cum a reușit o patiserie de familie din Chișinău să se dezvolte în pofida pierderilor și a carantinei
«Napoleon» ca acasă
Cum a reușit o patiserie de familie din Chișinău să se dezvolte în pofida pierderilor și a carantinei
Patiseria „Vanilie" este situată chiar în centrul sectorului Botanica din capitală. În meniu – „Napoleon", „Kiev" și „Tort cu nuci", „Medovik", „Cheesecake", „Eclere". S-ar părea că e ca la toți. Dar există un aspect – gustul este altul, ca acasă. În mare parte, datorită faptului că aceste torturi și prăjituri se produc din ingrediente naturale. De fapt, la început, această idee a „gustului ca acasă" aducea doar pierderi. NM povestește, de ce, în pofida tuturor dificultăților, Ana Ceapai, proprietara „Vanille", nu a închis afacerea, cum a activat patiseria în perioada carantinei și de ce prețurile produselor lor sunt mai mari decât cele de pe piață.
Cum o pasiune a devenit o afacere
Patiseria „Vanille" este situată în apropiere de intersecția străzilor Dacia și bulevardul Traian. În cafeneaua „Vanille", mică și confortabilă, sunt câteva măsuțe. Aici ai parte de o atmosferă calmă, unde poți servi o ceașcă de ceai sau o cafea cu o bucățică de tort sau ecler. Iarde curând a apărut și o terasă.

Familia Ceapai și-a deschis patiseria în anul 2009.
directorul și coproprietarul „Vanille"
Ana Ceapai
«Încă din copilărie mi-a plăcut să gătesc torturi și biscuiți, dar ideea de a deschide propria afacere nu mi-a venit dintr-odată. Soțul m-a susținut, spunând că dacă îmi place atât de mult acest lucru, trebuie să mă ocup de el la nivel de profesionist».
Ea și soțul său nu erau începători în afaceri, dar activau într-un alt domeniu – Ana Ceapai presta servicii de brokeraj. După ce s-au mai gândit, soții au decis să cumpere o mică patiserie, care de trei ani nu mai funcționa. „Era într-o stare tare jalnică. Am început să construim totul, cărămidă cu cărămidă. Știind acum prin ce am trecut, nu sunt convinsă că aș fi acceptat să mai trec o dată prin aceasta", menționează Ana Ceapai.

Fiica sa Tatiana a devenit cofondator al afacerii. „Am început să achiziționăm utilaje. Acolo era doar un cuptor, un mixer și câteva frigidere", își amintește Ana. Ea afirmă că încă de la bun început, a dorit ca prăjiturile și torturile din patiseria sa să fie ca acasă.
Ana Ceapai: «Îmi doream ca prăjiturile noastre să fie deosebite, să aibă gust de casă și să fie din ingrediente naturale».
Ana Ceapai: «Îmi doream ca prăjiturile noastre să fie deosebite, să aibă gust de casă și să fie din ingrediente naturale».
Am început cu rețetele de familie cunoscute: în primul meniu aveam „Napoleon", „Kiev", „Tortul cu nuci", „Medovik", „Chessecake". În prima perioadă, în patiseria noastră lucrau câteva persoane.

Dar lucrul nu a mers imediat. Din cauza ingredientelor naturale costisitoare, costul de producere și prețul de vânzare a produselor era mai mare decât cel al concurenților.
Mulți nu înțelegeau, de ce este atât de scump: în alte cafenele o porție de tort „Napoleon" costa 6-10 lei, iar la mine – 27 de lei.
Ana Ceapai
Cum o pasiune a devenit afacere
De la pierderi până la profit a fost o cale lungă – afacerea a fost neprofitabilă timp de aproape cinci ani.
Timp de trei ani, au fost minusuri teribile, apoi, periodic, ajungeam la zero. Acopeream pierderile cu banii din afacerea mea de brokeraj, soțul mă ajuta, dar în fiecare lună îmi promiteam că voi mai lucra până la sfârșitul lunii și îmi voi vinde afacerea.
Ana Ceapai
Antreprenoarea povestește că în toți cei cinci ani de pierderi, lipsa plăților pentru chirie a ajutat-o să se mențină pe linia de plutire, pentru că patiseria era proprietatea lor.

Pentru a depăși situația, Ana și fiica sa extindeau asortimentul, perfecționau produsele, căutau clienți noi. Au încercat chiar și să ieftinească producerea, pentru că pe piață exista o ofertă mare de premixuri și alte ingrediente care sunt utilizate de multe industrii în domeniul patiseriei pentru reducerea costurilor materiei prime. Dar au renunțat foarte repede la cea din urmă, pentru că înlocuirea ingredientelor afecta calitatea și gustul, ceea ce nu corespundea conceptului Anei.
«Producătorii de premixuri veneau la noi și ne spuneau – luați praf, puțină apă și crema este gata. Dar voi folosiți gălbenușuri, lapte»,își amintește Ana Ceapai.
«Producătorii de premixuri veneau la noi și ne spuneau – luați praf, puțină apă și crema este gata. Dar voi folosiți gălbenușuri, lapte»,își amintește Ana Ceapai.
Ea mai spune că a încercat să investească și în publicitate, dar s-a constatat că publicitatea bună nu era pentru buzunarul lor.

„Situația s-a schimbat în anul 2014, când produsele noastre au apărut în vitrinele rețelei de supermarketuri „Pegas". Datorită acestei colaborări, au apărut clienți noi și brandul nostru a devenit recunoscut", povestește Ana.
Cum afacerea a luat avânt
Ana Ceapai spune că atunci când afacerea era în pierdere, fiica sa i-a propus să extindă asortimentul cu bucate obișnuite. „Dar conceptual, eu nu vedeam în cafeneaua noastră nimic altceva, decât dulciuri", menționează antreprenoarea. Ce-i drept, în meniu există totuși câteva poziții care nu sunt dulci – este vorba despre cunoscutele plăcinte „quiche" și „banitsa", producție proprie.
Imediat ce afacerea a luat avânt, numărul de angajați ai întreprinderii a crescut până la 32 de persoane, iar încăperile de producere ocupă acum aproape 190 m.p. În această perioadă s-a schimbat și asortimentul patiseriei: s-au adăugat poziții noi, de exemplu, eclerele franțuzești, macarons, torturile cu mousse ș.a.
«De obicei, noi singuri găsim rețete noi. De exemplu, când sunt peste hotare, văd vreun tort, îl gust apoi încercăm acasă să creăm ceva al nostru, inspirat de gusturile noi», —povestește Ana Ceapai.
«De obicei, noi singuri găsim rețete noi. De exemplu, când sunt peste hotare, văd vreun tort, îl gust apoi încercăm acasă să creăm ceva al nostru, inspirat de gusturile noi», —povestește Ana Ceapai.
Iar acum doi ani ea a hotărât să-și facă afacerea mai eficientă din punct de vedere energetic, ceea ce ar corespunde mai mult spiritului companiei, dar și ar favoriza economii considerabile de resurse financiare. Patiseria obținea energie electrică de la o clădire din preajmă, care era mai scumpă decât dacă ar fi fost obținută direct de la furnizor. Atunci, Ana și Tatiana Ceapai au decis să aplice pentru susţinerea unui proiect de consultanţă la BERD. Astfel, în cadrul Programului Consultanță pentru Micul Business, care deja de 15 ani oferă servicii de consultanță pentru afacerile mici și mijlocii, Ana și fiica sa au obținut un grant în valoare de 10 mii de euro din fondurile Uniunii Europene. Grantul a fost oferit pentru a elabora un audit energetic complex al încăperilor, dar și pentru documentația tehnică pentru sistemul intern de asigurare cu energie electrică, sistemul extern de asigurare cu energie electrică, sistemul de ventilație, sistemul de aer condiționat și de încălzire pentru satisfacerea necesităților companiei privind asigurarea cu energie electrică.
A fost un proiect costisitor pentru noi care necesita investiții – trebuia să întindem firele electrice de la scut, să schimbăm o mulțime de lucruri în sistemul de ventilație, de încălzire etc.Totodată, am înlocuit toate echipamentele vechi cu altele mai econome din punct de vedere energetic.. Am obținut o economisire considerabilă pentru că sarcinile noastre de muncă au crescut de 2-3 ori, iar facturile – doar de 1,5 ori.
Ana Ceapai
Ce impact a avut pandemia asupra afacerii
Din cauza carantinei, cafenelele și restaurantele nu au funcționat aproape toată primăvara. Ana susține că patiseria lor a reușit să supraviețuiască datorită livrărilor pe care le făceau în magazinele alimentare, care atunci erau deschise.

Cu puțin timp înainte de carantină, Ana Ceapai a decis să amenajeze o terasă de vară.
În toți acești 10 ani, mi-am dorit o terasă de vară, dar nu aveam posibilitatea. În sfârșit, când au apărut banii, am comandat un proiect de terasă și am decis să înnoiesc vitrinele din cafenea. Și când colo – carantină. Cer anularea proiectului, dar mi se spune – nu putem, echipamentul este deja pe drum.
Ana Ceapai
Iar în această vară, la patiseria „Vanille" a apărut terasa. Ce-i drept, banii pentru ea încă nu s-au recuperat, menționează Ana.
directorul și coproprietarul „Vanille"
Ana Ceapai
«O problemă este și faptul că, din diferite motive, nu livrăm în magazine toate pozițiile, iar asta scade din profit. Și mai este o problemă – acum, din cauza epidemiei, nu toți vor să iasă din casă ori nu doresc să meargă la Botanica. Atunci am înțeles că pentru noi este foarte important să facem un site modern, cu serviciul de comandă și livrare, pentru a oferi un serviciu și mai bun tuturor clienților noștri, mai ales că acest lucru permite nu numai să creștem vânzările și să reducem riscurile pandemiei, dar și să devenim mult mai competitivi pe o perioadă îndelungată».
Elaborarea unui site web, de asemenea, se realizează cu suportul BERD. În cadrul programului „Femeile în Afaceri", finanțat de Guvernul Suediei, compania va obține un grant în valoare de 60 la sută din costurile (fără TVA) serviciilor de consultanță pentru crearea site-ului.

Cei de la „Vanille" speră că după Anul Nou, după ce va fi lansat noul site, va ajunge la nivelul de vânzări de dinaintea crizei.
Аutor: Nicolai Paholnițchi
Prezentare: Cristina Demian

Articol de parteneriat

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

odi.org

Creșterea prețurilor locuințelor creează riscuri pentru Moldova? Avertismentul FMI

Creșterea rapidă a prețurilor la imobiliare și extinderea creditării pot genera riscuri pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova. Acest lucru este evidențiat într-un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) cu privire la stabilitatea sistemului financiar al țării, transmite IPN.

Potrivit experților FMI, în 2024 și în prima jumătate a anului 2025, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 25%, pe fondul majorării cererii, al reducerii ratelor dobânzilor și al programelor guvernamentale de sprijin pentru creditele ipotecare. În același timp, creditarea s-a accelerat.

La mijlocul anului 2025, volumul creditelor acordate sectorului privat creștea cu aproximativ 30% anual, cel mai rapid ritm din ultimul deceniu. FMI subliniază că astfel de ritmuri de creștere necesită o atenție sporită din partea autorităților de reglementare.

Extinderea rapidă a creditelor ipotecare și scumpirea locuințelor pot spori vulnerabilitatea sistemului bancar, în special în cazul unei eventuale corecții bruște pe piața imobiliară. În același timp, experții menționează că sistemul bancar al Republicii Moldova rămâne, în general, stabil, datorită nivelului ridicat al capitalului și lichidității.

Totuși, consolidarea în continuare a politicilor macroprudențiale ar putea contribui la reducerea riscurilor legate de supraîncălzirea pieței imobiliare. Raportul a fost elaborat în cadrul programului Financial Sector Assessment Program și se bazează pe evaluarea sistemului financiar al Republicii Moldova realizată în 2025.

NewsMaker

Lumina s-ar putea ieftini în Moldova: ANRE propune tarife mai mici decât cele cerute de furnizori DOC

Consumatorii din Republica Moldova ar putea plăti mai puțin pentru energia electrică. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a propus spre consultări, pe 6 martie, noi tarife la lumină, mai mici atât decât cele solicitate de furnizori, cât și decât cele aflate acum în vigoare.

Astfel, potrivit proiectelor, pentru consumatorii deserviți de Premier Energy tariful ar putea să fie de 3,50 lei/kWh. Acesta este cu 33 de bani mai mic decât tariful solicitat de furnizor și cu 9 bani sub tariful actual.

În cazul FEE Nord, ANRE propune un tarif de 3,92 lei/kWh. Acesta este cu 40 de bani mai mic decât tariful cerut de furnizor și cu 8 bani sub tariful actual.

Reamintim că, pe 16 februarie, Premier Energy și FEE Nord au depus la ANRE solicitări de majorare a tarifelor pentru consumatori. Companiile au cerut tarife de 3,83 lei/kWh pentru Premier Energy și 4,32 lei/kWh pentru FEE Nord.

În prezent, consumatorii achită 4 lei/kWh în nordul țării și 3,59 lei/kWh în zonele deservite de Premier Energy.

ANRE precizează că publicarea proiectelor nu reprezintă o decizie finală. Acestea vor fi analizate în continuare și ulterior supuse aprobării, conform procedurilor legale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Un deputat PAS riscă să fie sancționat, după ce a numit-o mincinoasă pe Caraman? Grosu: „Prea evidentă a fost aluzia”

Andrian Cheptonar, deputat al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), ar urma să fie sancționat disciplinar după ce a numit-o „mincinoasă” pe colega sa comunistă, Diana Caraman, în cadrul ședinței Parlamentului din 6 martie. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este liderul PAS, că a fost „prea evident” cui i-a fost adresată eticheta și va fi nevoit să-l sancționeze. Totodată, șeful legislativului l-a îndemnat pe parlamentar să fie mai subtil pe viitor.

Deputații au examinat proiectul de modificare a Legii cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești, care a generat replici între formațiunea de guvernământ și opoziție. În timp ce opoziția a acuzat PAS că ar intenționa să vândă portul, deputații partidului de guvernământ au declarat că acesta a fost „cedat” la începutul anilor 2000 – referire la faptul dării în arendă a unor terenuri pe care se află portul pentru 99 de ani, în perioada în care PCRM conducea statul.

Ulterior, în timpul unui intervenții la tribuna centrală, deputata comunistă Diana Caraman a declarat că în fracțiunea PAS ar exista un deputat care ar fi fost parlamentar și în 1995, când statul a împrumutat 27,5 milioane de dolari de la BERD pentru construcția portului, și că acesta ar fi votat pentru luarea creditului. Mai mult, Caraman a spus că deputatul respectiv, căruia nu i-a dat nume, ar fi „furat” bani împreună cu autoritățile de la acea vreme, iar atunci când comuniștii au venit la conducere nu erau bani pentru a întoarce împrumutul și au fost nevoiți să dea în concesiune unor companii private câteva terenuri, pe care a fost ulterior construit portul.

Mai târziu, deputatul PAS Andrian Cheptonar a respins învinuirile colegei sale din PCRM.

La momentul dat, în fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate nu există niciun deputat care în 1995 era în Parlament. Și eu vreau să te rog încă o dată să nominalizeze ce nume deputat al fracțiunii PAS, în ’95, a fost a fost în Parlament. Pentru că dacă nu știi să spui acest nume, tânără, ești o mincinoasă”, a spus el.

Caraman a catalogat expunerea lui Cheptonar drept ofensatoare și i-a cerut președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să-l sancționeze.

În ceea ce privește modul în care a fost făcută prezentarea, cât de agresivă a fost și cât de jignitor s-a exprimat deputatul, solicit aplicarea unei sancțiuni împotriva acestui deputat”, a spus ea.

Șeful i-a dat asigurări că deputatul va fi sancționat. „Neapărat. (…) Vă promit”, a spus Grosu.

Totodată, Igor Grosu i-a spus lui Cheptoran că ar trebui să facă remarci mai subtile.

Prea evidentă a fost aluzia la cine. (…) Mai finuț vă rog. Trebuie să aplicăm sancțiunea, îmi pare rău”, a menționat el.

Precizăm că proiectul de modificare a Legii cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost adoptat în prima lectură cu votul a 53 de deputați PAS.

Documentul prevede, între altele, că investitorul general și rezidenții vor fi obligați să restituie statului toate construcțiile edificate pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Totodată, aceștia vor fi obligați să achite toate cheltuielile legate de schimbarea destinației terenurilor agricole în terenuri pentru construcții.

De asemenea, se propune reducerea duratei contractului de arendă de la 99 de ani la 49 de ani.

***

Portul Internațional Liber Giurgiulești este deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Pe 31 decembrie 2025, BERD a semnat acordul de vânzare a companiei Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, către compania națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța.

În Republica Moldova mai există un port – Portul de Stat Giurgiulești, care aparține integral Guvernului Republicii Moldova.

gov.md

Situația din Transnistria, discutată în Parlament: rezultatele primei ședințe a comisiei responsabile de reintegrare din actuala legislatură

Comisia specială de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare s-a întrunit, pe 6 martie, în prima ședință din actuala legislatură. La discuții au participat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, copreședintele Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Chișinăului și șeful Biroului politici de reintegrare. Reprezentanții Guvernului au declarat că a fost trecută în revistă situația curentă în regiunea transnistreană și din procesul de negocieri, totodată au fost discutate prioritățile guvernamentale.

Reprezentanții Parlamentului au declarat, într-un comunicat de presă, că la discuții au participat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri; copreședintele CUC din partea Chișinăului, Sergiu Golovaci; și șeful Biroului politici de reintegrare, Alin Gvidiani.

„Discuțiile au vizat mai multe subiecte de actualitate, în special situația curentă din regiunea transnistreană în domeniile politic, economic și social, precum și situația din Zona de securitate”, au adăugat reprezentanții Parlamentului.

Potrivit sursei citate, Chiveri a vorbit în fața membrilor Comisiei despre procesul de implementare a politicilor de reintegrare și a prezentat rezultatele atinse în acest domeniu pe parcursul anului precedent. La rândul său, copreședintele CUC, Sergiu Golovaci, a prezentat un raport privind proiectele de importanță socială implementate în localitățile din Zona de securitate în anul 2025.

Reprezentanții Guvernului au declarat că, în timpul ședinței, a fost trecută în revistă situația curentă în regiunea transnistreană și în procesul de negocieri, precum și au fost elucidate acțiunile și prioritățile guvernamentale pe dimensiunea promovării politicilor de reîntregire a țării.

Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, care este secretar al Comisiei, a spus că „a fost o ședință foarte informativă”. „Am aflat detalii care ne vor ajuta pe noi, în calitate de control parlamentar, să vedem unde putem să intervenim. (…) La ședințele următoare, eu am să insist ca la acele imagini protocolare și aspecte să fie prezentă și presa. Prima parte a ședinței să fie una publică, fiindcă acolo s-au menționat informații care nu țin de secret de stat. S-au menționat acele discuții care au avut loc 1+1, Valeriu Chiveri cu așa zișii reprezentanți ai regiunii, s-a menționat despre faptul că se insistă să fie permisă predarea în limba română în școlile din regiunea dată, s-a menționat că vorbim despre 21 de școli”, a adăugat parlamentarul.

***

Comisia a fost creată în 2021, la propunerea președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Comisia din actuala legislatură a fost constituită pe 18 decembrie 2025. Aceasta are 11 membri: șase sunt reprezentanți ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”, iar fracțiunile „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, „Alternativa”, „Partidul Comuniștilor din Republica Moldova”, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au delegat câte un reprezentant. Președintele Comisiei este deputatul Ion Groza. Potrivit reprezentanților Parlamentului, obiectivul Comisiei este monitorizarea și evaluarea situației actuale privind politicile de reintegrare, precum și elaborarea de propuneri și recomandări asupra principalelor subiecte de actualitate din domeniu.

Andrei Mardari / NewsMaker

Ceață și maxime de până la +12°C: vremea pe 8 martie în Republica Moldova

În următoarele zile, vremea va fi fără precipitații. Noaptea și dimineața, izolat, se va forma ceață slabă. Pe 8 martie, în Republica Moldova, temperatura maximă va ajunge până la +12°C, iar cea minimă până la -4°C.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în perioada 7-9 martie, presiunea atmosferică va fi înaltă. Cerul va fi variabil la senin, iar vremea va fi fără precipitații. Noaptea și dimineața, izolat, se va forma ceață slabă. Vântul va sufla din sectorul de est, slab până la moderat. Noaptea, minimele vor oscila între -4 și +1°C. Ziua, maximele vor crește treptat, de la +6..+11°C pe 7 martie, până la +8..+13°C pe 9 martie.

Dacă ne referim la ziua de 8 martie, în nordul țării ziua se vor înregistra temperaturi de până la +7°C, iar noaptea de până la -4°C. În centrul țării, ziua se vor înregistra temperaturi de până la +10°C, iar noaptea de până la -1°C. În sudul țării, ziua se vor înregistra temperaturi de până la +12°C, iar noaptea de până la +1°C.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: