NM espresso

NM Espresso: când va adera Moldova la UE, ce se va întâmpla cu sistemul educației și cine sunt sportivii anului

Igor Cornilov
| 16 decembrie, 2023
08:46

Moldova sărbătorește

Moldova a reacționat cu entuziasm la vestea privind începerea negocierilor de aderare la UE. Astfel, clădirea Parlamentului a fost iluminată în culorile steagurilor Moldovei și UE, iar ședința parlamentului de a doua zi a început cu intonarea imnurilor Moldovei și al UE. Deputații PAS au aplaudat momentul în picioare.

Președinta Maia Sandu a invitat toți doritorii de a sărbători acest eveniment istoric, duminică, în curtea președinției. Și premierul Dorin Recean a îndemnat oamenii să participe la sărbătoare.

Iar reprezentanții Platformei Naționale «Forumul Societății Civile» au organizat flash-mob în fața Delegației Uniunii Europene la Chișinău. «Mulțumim, UE», «Moldova este europeană!», «Noi venim!» — au scandat participanții. În fața mulțimii a venit ambasadorul Janis Mazeiks. «Urmează multă muncă, dificilă, și decizii complexe, dar azi vă invit să sărbătorim împreună. Europa este Moldova și Moldova este Europa!», a declarat ambasadorul.

Decizia UE: reacții internaționale

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a menționat că Moldova și Ucraina vor adera la UE «atunci când va veni timpul».

Iar Moscova s-a arătat convinsă că nici Moldova și nici Ucraina nu ar fi gata de aderare, ba chiar «ar putea destabiliza UE».

Ce urmează după decizia UE?

În pofida veștii îmbucurătoare pentru Moldova, este important să nu uităm că negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană constituie un proces îndelungat. De exemplu, Croația a început negocierile în 2005 și a devenit membră a UE după opt ani, în 2013. României i-au trebuit șapte ani, în timp ce Polonia, Lituania și Estonia au avut nevoie de cinci. De obicei, după ce o țară începe negocierile de aderare, începe etapa de screening, în timpul căreia situația internă a țării candidat este examinată în detaliu. În urma acestui proces, Bruxelles-ul elaborează o «hartă de drum» conform căreia Moldova va progresa către UE. Detalii în materialul «Când va adera Moldova la UE?».

Știri din Parlament

În cadrul ședinței Parlamentului din 15 decembrie, deputații au aprobat Strategia Națională de Securitate, prezentată de președinta țării Maia Sandu. Printre principalele direcții enumerate sunt investițiile și apărarea, reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, combaterea corupției și dezvoltarea relațiilor de parteneriat în domeniul securității cu alte țări.

Parlamentarii l-au audiat pe ministrul Educației Dan Perciun. Acesta și-a început discursul cu rezultatele slabe obținute de elevii moldoveni la testul internațional PISA. Ministrul a remarcat că jumătate dintre elevii evaluați au cunoștințe mai jos de medii la materiile matematică, citire și științe naturale. Asta cu toate că Moldova cheltuiește pentru educație circa 6% din PIB, în timp ce în medie, țările UE cheltuiesc doar 4%. Dan Perciun a mai spus că, începând cu anul viitor, guvernul își propune să atragă în domeniul educației pedagogi tineri, iar alocația unică va fi majorată la 200 000 lei.

Perciun a vorbit și despre subiectul închiderii unor școli, dar și despre camerele video pentru supravegherea examenelor după clasa a 9-a. Detalii în materialul Alinei Mihalchina.

Săptămâna viitoare, parlamentul planifică să desfășoare audieri publice despre evoluțiile în dosarul «furtul miliardului». La acestea urmează să participe instituțiile implicate în procesul de recuperare a banilor — Procuratura, Banca Națională, Centrul Național Anticorupție, etc.

Economie

BNM a păstrat neschimbată rata de bază — 4,75%, iar inflația anuală a căzut în luna noiembrie la 5,5%.

Sport

Maia Sandu a decernat premii pentru cei mai buni sportivi moldoveni ai acestui an. Aceștia sunt luptătoarea Anastasia Nichita, canoistul Serghei Tarnovschi și judocanul Oleg Crețul.

Neformat

În seara de 15 decembrie, în centrul capitalei a fost observată o tânără care se plimba cu capra. Animalul purtat în lesă purta un pulover roz și o perucă. Se pare că trecătorilor le-a plăcut ideea.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

aderare, deschiderea negocierilor, educație, Moldova, negocieri de aderare, NM espresso, sportivii anului, sportivii anului 2023, top, UE

Știri similare

Externe

Zelenski, după ce Putin a respins oferta unei întâlniri directe: „Alege războiul”

NM espresso

NM Espresso: Usatîi vrea «mai multă libertate», Moldova se pregătește pentru o «triplă» avertizare meteo, iar o dronă ucraineană a explodat în portul Constanța

Politică

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Ana-Maria Dolghii
| 5 iunie, 2026
21:20

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

„Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

„În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

„Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

„Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.