bloknot-moldova.md/

NM Espresso: despre monopolul statului în industria jocurilor de noroc, perchezițiile la Consulatul Moldovei și tarifele pentru evacuarea gunoiulu

Cronicile despre coronavirus

777 de cazuri noi de contaminare cu coronavirus s-au depistat în Moldova în ultimele 24 de ore. Astfel, numărul persoanelor din Moldova care s-au infectat a ajuns până la 69 568. Cinci cazuri dintre cele 777 au fost „importate” din România, Turcia, Italia și Ucraina.

Alți 11 pacienți au decedat. 795 de pacienți bolnavi de coronavirus internați în spitale sunt în stare gravă, 42 dintre ei fiind conectați la aparatele de respirație asistată. Numărul persoanelor care s-au însănătoșit a ajuns până la 20 422 de persoane (+720 – astăzi).

Doi medici au decedat din cauza complicațiilor provocate de coronavirus. Astfel, la Chișinău a decedat Leonid Nagacevschi, neurochirurg de categoria superioară. El a activat la Institutul de Medicină Urgentă, în serviciul Aviasan și la spitalul Medpark. De asemenea, a decedat Maria Botnariuc, medic dezinfecționist, în vârstă de 72 de ani. Ea a activat la Centrul de Sănătate Publică din Hâncești. De la începutul epidemiei de coronavirus, s-au îmbolnăvit 6078 de lucrători medicali, 46 dintre ei au decedat.

Pozitiv sau negativ

În Transnistria, sunt internați toți pacienții cu coronavirus, chiar dacă nu manifestă simptome sau acestea sunt neînsemnate. După ce a fost în dreapta Nistrului, o locuitoare din Transnistria a făcut testul de COVID-19. Inițial, tânăra a fost anunțată că rezultatul este negativ, însă mai târziu au contactat-o și i-au spus că s-au confundat probele. Fără simptome de coronavirus, tânăra a fost spitalizată într-o secție COVID din alt oraș. Ea a povestit pentru NM istoria sa, în condiții de anonimat.

„Cine-i următorul?”

Proiectul nostru „Cine-i următorul?”, dedicat alegerilor prezidențiale, continuă. La 22 octombrie, NM a apărut în direct cu Renato Usatîi. Candidatul la funcția de președinte a răspuns la întrebările reporterului NM, Alexandra Batanova, dacă el este „un proiect al lui Plahotniuc”, de unde are bani pentru campania electorală, cum intenționează Usatîi să-și realizeze promisiunile electorale și la ce-i trebuie „Mossad de Moldova”, dar și pe cine consideră concurent principal la alegeri.

PR electoral

Cu cât mai aproape sunt alegerile, cu atât mai activi sunt candidații la funcția de președinte. Astfel, candidatul la funcția de președinte Andrei Năstase, liderul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA) și Dinu Plângău, deputat DA, au depus un denunț la Procuratura Generală prin care cer verificarea informației care a apărut în presă precum că președintele Igor Dodon este controlat de agenții Kremlinului. În denunț, Năstase și Plângău l-au învinuit pe Dodon de abuz de serviciu, exces de putere, depășirea atribuțiilor de serviciu și trădare de patrie. Totodată, liderul DA a declarat că după ce va deveni președinte, îi va impune pe toți cei care servesc intereselor altor state să părăsească Moldova. „Toți spionii vor trebui să plece de pe teritoriul Republicii Moldova. Ei vor fi trași la răspundere în timp de 48 de ore din momentul în care voi deveni președinte”, a adăugat el.

Concurentul lui Năstase, Dorin Chirtoacă, candidatul Blocului electoral UNIREA la funcția de președinte al țării, liderul Partidului Liberal, a prezentat „mecanismul și costurile de realizare a Unirii Republicii Moldova cu România”. Potrivit estimărilor sale, unirea celor două țări ar costa România 8 miliarde de euro anual. Este vorba despre întreținerea bugetarilor, subvenții pentru agricultură și investiții în infrastructură. Potrivit lui Chirtoacă, în condiții favorabile, unirea ar putea fi realizată timp de un an.

Loteria Moldovei în vizorul procurorului general

Procuratura Generală a Moldovei a inițiat un dosar penal pe cazul monopolizării industriei jocurilor de noroc. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a menționat că în dosar sunt vizați funcționari care au acționat „în interese materiale personale sau în interesele persoanelor terțe”. Unii dintre aceștia au activat la Ministerul Economiei și la Agenția Proprietății Publice. Conform estimărilor preliminare ale procuraturii, din anul 2017 până în anul 2018, Moldova a pierdut aproape 400 milioane de lei. În același timp, Loteria Națională a Moldovei a obținut puțin peste 11% din venituri în loc de 75%, așa cum prevedea contractul. Procuratura consideră că aproape tot profitul a fost obținut de NGM Company, partenerul privat al loteriei.

La rândul său, NGM Company a respins acuzațiile lui Stoianoglo precum că firma ar fi primit tot venitul din industria jocurilor de noroc. Reprezentanții  NGM Company au declarat că din anul 2018, statul a obținut venituri de aproximativ 68 milioane de lei. „Din momentul lansării activității de organizare a jocurilor de loterie, conform parteneriatului public-privat, din noiembrie 2018 până în iunie 2020, statul, inclusiv întreprinderile în care are statut de fondator, a obținut, potrivit estimărilor noastre, venituri în sumă totală de aproximativ 68 de milioane de lei. În același timp, SA ”Loteria Națională a Moldovei”, doar în 2019 a avut un profit din jocuri de loterie momentană de aproximativ 9 milioane de lei, fără să suporte cheltuieli”, se arată în comunicatul companiei.

Ce-l îngrijorează pe Stoianoglo

În afară de monopolizarea industriei jocurilor de noroc, care a fost inspirată de ex-liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, procurorul general Alexandr Stoianoglo mai este îngrijorat de locul unde s-ar putea afla însuși Plahotniuc. Moldova încă nu a primit un răspuns de la autoritățile Turciei în privința extrădării fostului politician din Moldova. De aceea Procuratura Generală a solicitat extrădarea lui Plahotniuc din Cipru și din Arabia Saudită. Autoritățile Moldovei nu au primit răspuns din Cipru. Iar autoritățile Arabiei Saudite au comunicat că Plahotniuc nu a traversat frontiera acestei țări.

În schimb, investigația jurnaliștilor precum că președintele Igor Dodon este controlat de agenții Kremlinului nu-l prea deranjează pe procurorul general. Stoianoglo a spus că Procuratura Generală nu deține informații care ar demonstra acest lucru. Ba mai mult, procurorii din Moldova nu se vor implica în chestiunile politice, mai ales în perioada electorală. „Aceasta nu înseamnă că noi nu reacționăm la niște încălcări posibil făcute de politicieni. Dar nu credem că prin instrumentul procuraturii trebuie rezolvate probleme politice”, a declarat Stoianoglo.

Chestiunea deșeurilor

În următorii opt ani, tarifele pentru colectarea și evacuarea gunoiului în Chișinău se vor majora de aproape trei ori. Consiliul Municipal Chișinău a luat o decizie în acest sens. Majorarea tarifelor este necesară pentru rambursarea creditului primit de la BERD pentru securizarea poligonului de la Țânțăreni și pentru construcția unei stații de sortare manuală a deșeurilor reciclabile. De notat că tarifele se vor majora treptat. De exemplu, locuitorii blocurilor cu multe etaje plătesc acum un tarif de 9,25 lei pentru evacuarea deșeurilor. Iar până în anul 2028, acest tarif se va majora până la 24 de lei.

Percheziții la consulat

Ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat percheziții la Consulatul Moldovei din capitala României. „Confirm că CNA efectuează acțiuni de urmărire penală la Consulatul Moldovei la București în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul abuzului de serviciu comis de către foști angajați ai misiunii diplomatice. Acum sunt audiate persoane și se fac ridicări ale unor materiale pentru verificarea informațiilor de care dispunem”, a declarat Angela Starinschi, dar nu a comunicat detalii privind dosarul penal.

Informația despre percheziții a fost confirmată și de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. MAEIE a comunicat că perchezițiile nu au influențat asupra activității consulatului.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 23 octombrie

La ora 10:00, Institutul Național de Cercetări Economice va susține o conferință de presă dedicată apariției studiului „Tendințele economiei Moldovei”.

La ora 11:00, Institutul de Politici Publice va prezenta Barometrul Opiniei Publice.

La ora 13:00, CEC va organiza o conferință de presă dedicată organizării alegerilor prezidențiale în condiții de pandemie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

„Nu vrem slugi cu robă”: reacții după ce Parlamentul și Guvernul și-au anunțat candidații la CC

Mai mulți politicieni, reprezentanți ai sistemului de justiție și partide politice au reacționat după ce Guvernul și Parlamentul și-au anunțat candidații pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională (CC). Unii au criticat lipsa de transparență în procesul de luare și comunicare a deciziilor. De asemenea, au acuzat guvernarea de „capturarea instituției”. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi a ironizat pe seama nominalizărilor anunțate, menționând că acestea „anulează orice efort de restabilire a încrederii în justiție”.

„Noua-veche componență de vis a Curții Constituționale propusă de guvernare pentru următorii 6 ani, trebuie obligatoriu să fie salutată de către UE, CoE, Comisia de la Veneția. Doar desemnarea lui Litvinenco, cât face pentru o Curte cu adevărat independentă și credibilă. Dar sincronizarea anunțurilor Guvernului și Parlamentului cu privire la nominalizarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Constituțională, cât de minunată și conformă valorilor democratice este. Dar dacă serios, cu nominalizările anunțate se anulează orice efort de restabilire a încrederii în justiție”, a scris fotul ministru într-o postare.

Cu o reacție a venit și deputata neafiliată Olesea Stamate. Menționăm că Stamate a înaintat un proiect de lege privind instituirea unui mecanism de selecție publică a judecătorilor constituționali, dar acesta a fost respins de majoritatea parlamentară în ziua în care Guvernul și Parlamentul și-au prezentat candidații.

„E cât se poate de clar de ce majoritatea parlamentară a refuzat dezbaterea proiectului pe care l-am propus, și care venea să instituie o procedură transparentă de numire a judecătorilor constituționali. Acesta propunea, în afară de concurs public, și introducerea unor criterii adiționale pentru candidații la funcția de judecător constituțional. Unul dintre criterii îl consider deosebit de important – și anume – să nu fi făcut activitate politică ultimii trei ani precedând concursul. Regretabil. Și foarte departe de valorile pe care le-a declarat PAS la fondare și în toate campaniile electorale. Transparența, meritocrația și depolitizarea instituțiilor cheie, au rămas simple declarații. Care poate fi nivelul de încredere a cetățenilor în Curtea Constituțională când guvernarea numește unul dintre vice-președinții partidului de guvernare, judecător constituțional”, a scris Stamate pe rețelele sociale.

Cu o reacție a venit și avocata Cristina Ciubotaru. Aceasta s-a referit la anunțul Consiliului Superior al Magistraturii, privind faptul că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. 

„Atunci când în concursul pentru ocuparea funcției de judecător al Curții Constituționale participă un singur candidat, chiar și după prelungirea termenului de depunere a dosarelor, e semn clar că rezultatul și a acestui concurs este bine știut. Ion Malanciuc va fi al 3 magistrat constituțional din rândul judecătorilor care se crede potrivit să judece la instanțele superioare timp de mai mulți ani, fără a trece filtrul vetting-ului, pe care, de altfel, acești judecători îl susțin în decizii și poziții publice. Netrecerea vetting-ului nu atrage repercusiuni negative pentru cariera lor. Ba din contra. Vin alegerile…. Loialitatea politică a Curții Constituționale este de neprețuit. Cât privește profesionalismul noilor judecători constituționali – vor putea semna măcăr și cu semnul crucii deciziile, numai în favoarea partidului să fie”, susține avocata.

Ex-ministrul Justiției Alexandru Tănase, fost judecător constituțional a criticat lipsa transparenței din partea Guvernului și Parlamentului în comunicarea deciziilor.

„Cea mai gravă problemă rămâne caracterul monocolor al Curții – expresia juridică fidelă a unei guvernări monopartinice. Într-o democrație, componența unei Curți Constituționale este echilibrată deliberat de legiuitor, prin mecanisme care previn controlul acesteia de o singură forță politică. La noi, această prudență constituțională lipsește cu desăvârșire. Toamna vine cu alegeri. Dacă PAS va reuși să păstreze monopolul asupra puterii, sistemul își va continua cursul aparent liniștit. Dar dacă pierde controlul, vom intra într-un peisaj instituțional tensionat, poate exploziv: conflicte între Președinte și Parlament, blocaje, crize de legitimitate. Iar Curtea Constituțională va fi aruncată – din nou – în prima linie a bătăliei politice.

Lecția e simplă. Și e valabilă pentru toți: o Curte monocoloră poate fi o armă de moment. Dar nu va fi niciodată o garanție de durată. Și, de fapt, nici nu aceasta este menirea unei Curți Constituționale. Rolul ei nu este să apere o majoritate de conjunctură, ci să protejeze ordinea constituțională de abuzurile oricărei puteri – indiferent cine o deține.

Cât timp partidele vor continua să trateze Curtea ca pe un bastion de cucerit, și nu ca pe o instituție de echilibru, democrația noastră va rămâne o construcție fragilă – gata să se prăbușească la primul cutremur politic serios”, a scris Alexandru Tănase.

Partidul Național Moldovenesc a condamnat fermitate modul în care guvernarea PAS a decis reînnoirea și completarea componenței Curții Constituționale, acuzând-o de „capturarea instituției”.

„Lipsa totală de transparență, excluderea oricărui concurs real și numirile pe criterii politice transformă această instituție într-o anexă obedientă a puterii, nu într-un garant al Constituției. O asemenea capturare a Curții, comunicată sec prin postări pe rețele sociale, este o bătaie de joc față de cetățeni și față de principiile unui stat de drept funcțional. Asistăm, practic, la instaurarea unei Curți monocolore, în care echilibrul de forțe – obligatoriu într-o democrație – este înlocuit cu fidelitatea față de un partid. Aceasta nu mai este o instituție de arbitraj constituțional, ci un instrument de control politic. (…)

Cerem judecătorilor nou-numiți să nu accepte acest joc. Să nu devină parte a unei farse cu final previzibil. Curtea Constituțională trebuie să servească poporul, nu partidul. Iar dacă actualii judecători vor accepta să joace rolul de „garnitură de siguranță” a guvernării, atunci vor purta întreaga responsabilitate pentru eventualele crize constituționale care se prefigurează. Republica Moldova are nevoie de instituții independente, nu de slugi cu robă”, se menționează în comunicatul partidului.

De asemenea, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a declarat că „numirile la Curtea Constituțională snt o dovadă clară de neglijență față de statul de drept și principiile democrației constituționale”.

„Astăzi, asistăm cu regret la un nou episod de ignorare a principiilor democratice la Chișinău. Modul în care guvernarea PAS a decis să confirme noua componență a Curții Constituționale nu este doar regretabil, ci și profund periculos pentru viitorul statului de drept. Deciziile-cheie privind componența Curții au fost luate în absența oricărei consultări publice sau explicații detaliate. Fără nici măcar o aparență de meritocrație. Totul a fost orchestrat fără concurs deschis, într-un stil cazon, care amintește mai degrabă de execuții politice decât de numiri constituționale. E o formă de cinism greu de mascat și o dovadă de vanitate politică primejdioasă. O Curte monocoloră, numită netransparent, dominată de o singură forță politică, nu poate acționa ca arbitru imparțial. Riscăm ca instituția să fie percepută ca un instrument de partid, nu ca garant al echilibrului între puterile statului. Iar dacă alte instituții au fost deja supuse controlului politic, capturarea Curții înseamnă subminarea totală a statului de drept”, a transmis partidul într-un comunicat de presă.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. Decizia va fi luată la următoarea ședință a Guvernului.

După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională (CC), propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca. Potrivit șefului legislativului, Igor Grosu, cei doi întrunesc competențele profesionale necesare pentru a asigura un nou mandat în cadrul instituției.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: