bloknot-moldova.md/

NM Espresso: despre monopolul statului în industria jocurilor de noroc, perchezițiile la Consulatul Moldovei și tarifele pentru evacuarea gunoiulu

Cronicile despre coronavirus

777 de cazuri noi de contaminare cu coronavirus s-au depistat în Moldova în ultimele 24 de ore. Astfel, numărul persoanelor din Moldova care s-au infectat a ajuns până la 69 568. Cinci cazuri dintre cele 777 au fost „importate” din România, Turcia, Italia și Ucraina.

Alți 11 pacienți au decedat. 795 de pacienți bolnavi de coronavirus internați în spitale sunt în stare gravă, 42 dintre ei fiind conectați la aparatele de respirație asistată. Numărul persoanelor care s-au însănătoșit a ajuns până la 20 422 de persoane (+720 – astăzi).

Doi medici au decedat din cauza complicațiilor provocate de coronavirus. Astfel, la Chișinău a decedat Leonid Nagacevschi, neurochirurg de categoria superioară. El a activat la Institutul de Medicină Urgentă, în serviciul Aviasan și la spitalul Medpark. De asemenea, a decedat Maria Botnariuc, medic dezinfecționist, în vârstă de 72 de ani. Ea a activat la Centrul de Sănătate Publică din Hâncești. De la începutul epidemiei de coronavirus, s-au îmbolnăvit 6078 de lucrători medicali, 46 dintre ei au decedat.

Pozitiv sau negativ

În Transnistria, sunt internați toți pacienții cu coronavirus, chiar dacă nu manifestă simptome sau acestea sunt neînsemnate. După ce a fost în dreapta Nistrului, o locuitoare din Transnistria a făcut testul de COVID-19. Inițial, tânăra a fost anunțată că rezultatul este negativ, însă mai târziu au contactat-o și i-au spus că s-au confundat probele. Fără simptome de coronavirus, tânăra a fost spitalizată într-o secție COVID din alt oraș. Ea a povestit pentru NM istoria sa, în condiții de anonimat.

„Cine-i următorul?”

Proiectul nostru „Cine-i următorul?”, dedicat alegerilor prezidențiale, continuă. La 22 octombrie, NM a apărut în direct cu Renato Usatîi. Candidatul la funcția de președinte a răspuns la întrebările reporterului NM, Alexandra Batanova, dacă el este „un proiect al lui Plahotniuc”, de unde are bani pentru campania electorală, cum intenționează Usatîi să-și realizeze promisiunile electorale și la ce-i trebuie „Mossad de Moldova”, dar și pe cine consideră concurent principal la alegeri.

PR electoral

Cu cât mai aproape sunt alegerile, cu atât mai activi sunt candidații la funcția de președinte. Astfel, candidatul la funcția de președinte Andrei Năstase, liderul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA) și Dinu Plângău, deputat DA, au depus un denunț la Procuratura Generală prin care cer verificarea informației care a apărut în presă precum că președintele Igor Dodon este controlat de agenții Kremlinului. În denunț, Năstase și Plângău l-au învinuit pe Dodon de abuz de serviciu, exces de putere, depășirea atribuțiilor de serviciu și trădare de patrie. Totodată, liderul DA a declarat că după ce va deveni președinte, îi va impune pe toți cei care servesc intereselor altor state să părăsească Moldova. „Toți spionii vor trebui să plece de pe teritoriul Republicii Moldova. Ei vor fi trași la răspundere în timp de 48 de ore din momentul în care voi deveni președinte”, a adăugat el.

Concurentul lui Năstase, Dorin Chirtoacă, candidatul Blocului electoral UNIREA la funcția de președinte al țării, liderul Partidului Liberal, a prezentat „mecanismul și costurile de realizare a Unirii Republicii Moldova cu România”. Potrivit estimărilor sale, unirea celor două țări ar costa România 8 miliarde de euro anual. Este vorba despre întreținerea bugetarilor, subvenții pentru agricultură și investiții în infrastructură. Potrivit lui Chirtoacă, în condiții favorabile, unirea ar putea fi realizată timp de un an.

Loteria Moldovei în vizorul procurorului general

Procuratura Generală a Moldovei a inițiat un dosar penal pe cazul monopolizării industriei jocurilor de noroc. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a menționat că în dosar sunt vizați funcționari care au acționat „în interese materiale personale sau în interesele persoanelor terțe”. Unii dintre aceștia au activat la Ministerul Economiei și la Agenția Proprietății Publice. Conform estimărilor preliminare ale procuraturii, din anul 2017 până în anul 2018, Moldova a pierdut aproape 400 milioane de lei. În același timp, Loteria Națională a Moldovei a obținut puțin peste 11% din venituri în loc de 75%, așa cum prevedea contractul. Procuratura consideră că aproape tot profitul a fost obținut de NGM Company, partenerul privat al loteriei.

La rândul său, NGM Company a respins acuzațiile lui Stoianoglo precum că firma ar fi primit tot venitul din industria jocurilor de noroc. Reprezentanții  NGM Company au declarat că din anul 2018, statul a obținut venituri de aproximativ 68 milioane de lei. „Din momentul lansării activității de organizare a jocurilor de loterie, conform parteneriatului public-privat, din noiembrie 2018 până în iunie 2020, statul, inclusiv întreprinderile în care are statut de fondator, a obținut, potrivit estimărilor noastre, venituri în sumă totală de aproximativ 68 de milioane de lei. În același timp, SA ”Loteria Națională a Moldovei”, doar în 2019 a avut un profit din jocuri de loterie momentană de aproximativ 9 milioane de lei, fără să suporte cheltuieli”, se arată în comunicatul companiei.

Ce-l îngrijorează pe Stoianoglo

În afară de monopolizarea industriei jocurilor de noroc, care a fost inspirată de ex-liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, procurorul general Alexandr Stoianoglo mai este îngrijorat de locul unde s-ar putea afla însuși Plahotniuc. Moldova încă nu a primit un răspuns de la autoritățile Turciei în privința extrădării fostului politician din Moldova. De aceea Procuratura Generală a solicitat extrădarea lui Plahotniuc din Cipru și din Arabia Saudită. Autoritățile Moldovei nu au primit răspuns din Cipru. Iar autoritățile Arabiei Saudite au comunicat că Plahotniuc nu a traversat frontiera acestei țări.

În schimb, investigația jurnaliștilor precum că președintele Igor Dodon este controlat de agenții Kremlinului nu-l prea deranjează pe procurorul general. Stoianoglo a spus că Procuratura Generală nu deține informații care ar demonstra acest lucru. Ba mai mult, procurorii din Moldova nu se vor implica în chestiunile politice, mai ales în perioada electorală. „Aceasta nu înseamnă că noi nu reacționăm la niște încălcări posibil făcute de politicieni. Dar nu credem că prin instrumentul procuraturii trebuie rezolvate probleme politice”, a declarat Stoianoglo.

Chestiunea deșeurilor

În următorii opt ani, tarifele pentru colectarea și evacuarea gunoiului în Chișinău se vor majora de aproape trei ori. Consiliul Municipal Chișinău a luat o decizie în acest sens. Majorarea tarifelor este necesară pentru rambursarea creditului primit de la BERD pentru securizarea poligonului de la Țânțăreni și pentru construcția unei stații de sortare manuală a deșeurilor reciclabile. De notat că tarifele se vor majora treptat. De exemplu, locuitorii blocurilor cu multe etaje plătesc acum un tarif de 9,25 lei pentru evacuarea deșeurilor. Iar până în anul 2028, acest tarif se va majora până la 24 de lei.

Percheziții la consulat

Ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat percheziții la Consulatul Moldovei din capitala României. „Confirm că CNA efectuează acțiuni de urmărire penală la Consulatul Moldovei la București în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul abuzului de serviciu comis de către foști angajați ai misiunii diplomatice. Acum sunt audiate persoane și se fac ridicări ale unor materiale pentru verificarea informațiilor de care dispunem”, a declarat Angela Starinschi, dar nu a comunicat detalii privind dosarul penal.

Informația despre percheziții a fost confirmată și de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. MAEIE a comunicat că perchezițiile nu au influențat asupra activității consulatului.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 23 octombrie

La ora 10:00, Institutul Național de Cercetări Economice va susține o conferință de presă dedicată apariției studiului „Tendințele economiei Moldovei”.

La ora 11:00, Institutul de Politici Publice va prezenta Barometrul Opiniei Publice.

La ora 13:00, CEC va organiza o conferință de presă dedicată organizării alegerilor prezidențiale în condiții de pandemie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

În regiunea transnistreană vor fi majorate tarifele la serviciile comunale

Începând cu 1 ianuarie 2026, în regiunea transnistreană vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. Despre aceasta a anunțat pe 28 iulie organul executiv local într-un comunicat de presă.

Astfel, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va crește cu 3% — până la 1,75 ruble per metru cub. Electricitatea se va scumpi cu 5% și va costa 1,5 ruble per kWh. Apa va fi mai scumpă cu 8%, ajungând la 10,54 ruble per metru cub.

Tariful pentru încălzirea centralizată se va majora cu 5% — până la 769,83 ruble per gigacalorie. În schimb, încălzirea de la centralele autonome va fi puțin mai ieftină — până la 578,9 ruble (anul acesta fiind 586,21 ruble).

Amintim că, pe 18 iunie anul acesta, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui „colaps financiar și social”. Prăbușirea economică bruscă a provocat o criză energetică, cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului 2025. Rusia a întrerupt livrările de gaz către stânga Nistrului. Din această cauză, localnicii de pe malul stâng al Nistrului au trăit mai bine de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu pene de curent programate.

În februarie, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind modul de livrare a gazului în regiunea transnistreană. Această schemă, potrivit autorităților de la Tiraspol, este finanțată printr-un credit din partea Rusiei. Gazul este livrat de compania maghiară MET prin intermediul Moldovagaz, iar plata este făcută de o companie din Dubai (numele ei nu este cunoscut). Atunci, Chișinăul a anunțat că vor fi livrate până la 3 milioane de metri cubi zilnic, pentru a fi acoperit strictul necesar al regiunii, dar nu și pentru a reporni producția industrială. Cu toate acestea, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat că marile întreprinderi industriale — care alimentează în mare parte bugetul regiunii — și-au reluat activitatea.

În iunie a apărut informația că regiunea se confruntă din nou cu probleme în ceea ce privește livrarea gazului. Volumul producției industriale a scăzut aproape la jumătate în această perioadă. Scăderea în sectorul energetic a constituit 51,5%, iar în metalurgia feroasă — 68%. Doar industria alimentară, care deservește piața internă a regiunii, a fost afectată într-o măsură mai mică. Exporturile regiunii transnistrene s-au redus cu 31,5%, iar asta fără a lua în calcul exportul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului.

Criza, însă, nu s-a încheiat aici. La începutul lunii iunie, stațiile PECO au încetat să mai vândă gaz. De asemenea, organul executiv local a anunțat că salariile vor fi plătite în tranșe, dar nu mai rar de o dată pe lună. Totodată, legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a decis redirecționarea încasărilor curente din bugetele locale către cel al regiunii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: