Andrei Mardari / NewsMaker

„Nu este un act de cenzură”. Conducerea SIS a participat la luarea deciziei privind licența celor 6 televiziuni

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandru Musteaţa spune că decizia de a suspenda licența de emisie celor 6 televiziuni „cu siguranță nu este un act de cenzură”. El declară că SIS a participat la ședința Comisiei Situației Excepționale (CSE) unde, alături de Consiliul Audiovizualului (CA), a argumentat de ce este rezonabilă suspendarea licenței de emisie a posturilor. 

La emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR, Musteața a fost întrebat cum evaluează închiderea televiziunilor – „este un act de curățare a sistemului informațional al Republicii Moldova sau este unul de cenzură?”.

„De la începutul războiului, prin decizia CSE, SIS a fost abilitat să monitorizeze spațiul informațional online și după caz să solicite blocarea site-urilor. (…) Ce ține de TV, acolo există o anumită reglementare, Consiliul Audiovizualului. Decizia CSE de săptămâna trecută a fost una gândită, analizată foarte foarte atent”, a comunicat directorul Serviciului.

Musteața mai spune că SIS a analizat acțiunile Consiliului Audiovizualului din 2022 în raport cu posturile TV din Moldova.

„Or, noi având analizele noastre la acest subiect, ne-am uitat atent să vedem care au fost concluziile CA pe parcursul anului 2022, în special după 24 februarie.(…) Atunci am analizat să vedem dacă CA a constatat mai multe episoade de încălcare a Codului audiovizualului, la nivel național cât și regional ce ține de război”, a precizat Musteața.

În paralel, potrivit lui Musteața, SIS s-a uitat și „dacă companiile care dețin aceste posturi ar fi în lista de sancțiuni”.

„Ne-am uitat și dacă analiza Serviciului cu referire la anumite posturi TV arată aceeași indici de dezinformare și manipulare a opiniei publice. Când toți factorii aceștia s-au pus cap la cap, atunci am ajuns la această listă de 6 posturi TV care, în opinia Serviciului și a CA, au avut cele mai grave abateri de la normele Codului audiovizualului”, a adăugat Musteața.

„La ședința CSE, atât noi cât și CA am argumentat prin mai multe puncte de ce considerăm judicioasă o astfel de decizie, iar ea are un singur scop – de a proteja spațiul informațional al Republicii Moldova de manipulare și dezinformare. Nu este un act de cenzură, cu siguranță nu este un act de cenzură. Este un rezultat al unui proces analitic”, a conchis Alexandru Musteața.

***

Șase posturi de televiziune din Republica Moldova vor rămâne fără licență de emisie pe perioada stării de urgență. O decizie în acest sens a fost luată de CSE, pe 16 decembrie. Este vorba despre Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV.

Conducerea postului de televiziune TV6 consideră nejustificată decizia CSE. Aceasta a făcut apella comunitatea internațională. Mesaje similare au publicat Orhei TV și Primul în Moldova. Și RTR Moldova consideră ilegală decizia CSE. Postul de televiziune a anunțat că a contestat decizia din 16 decembrie. Totodată, televiziunea a spus că toate emisiunile RTR pot fi văzute, din 19 decembrie, în emisia unui alt post TV.

Președinta țării Maia Sandu a comentat decizia CSE prin care șase posturi TV s-au ales cu licența de emisie suspendată. Președinta țării a menționat că „persoane supuse sancțiunilor internaționale” ar urmări destabilizarea situației din țară, de aceea, spațiul informațional trebuie protejat. Și prim-ministrul Natalia Gavrilița justifică decizia CSE prin necesitatea protejării cetățenilor și a țării.

Iar președintele Parlamentului Igor Grosu a spus că în Republica Moldova sunt posturi de televiziune care spală creierii oamenilor, care propagă ura și nesupunerea civică și care justifică războiul Rusiei din Ucraina. Șeful Legislativului a lăudat activitatea actualei componențe a Consiliului Audiovizualului și a spus că, în sfârșit, instituția veghează asupra integrității și corectitudinii spațiului informațional din Moldova.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a numit decizia CSE un act arbitrar. Reprezentanții opoziției au cerut demisia premierului Natalia Gavrilița și au spus că vor contesta decizia comisiei în instanță.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a lansat noi acuzații la adresa autorităților de la Chișinău, după ce CSE a decis suspendarea licenței de emisie a posturilor de televiziune. Zaharova a declarat că autoritățile Republicii Moldova „țin cursul spre distrugerea oricărei forme de disidență din țară, folosind metodele cenzurii totalitare”.

Uniunea Jurnaliştilor din Rusia consideră că decizia CSE din 16 decembrie este o lovitură gravă pentru populația vorbitoare de limbă rusă a țării. În acest sens, Uniunea a făcut apel la toate organizaţiile jurnalistice internaţionale pentru drepturile omului.

Președinta Consiliului Audiovizualului Liliana Vițu a declarat pe 19 decembrie că suspendarea licenței de emisie a celor șase posturi TV nu este o luptă contra limbii ruse. Șefa CA a spus că posturile de televiziune au fost sancționate pentru încălcarea repetată a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: