Andrei Mardari / NewsMaker

„Nu este un act de cenzură”. Conducerea SIS a participat la luarea deciziei privind licența celor 6 televiziuni

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandru Musteaţa spune că decizia de a suspenda licența de emisie celor 6 televiziuni „cu siguranță nu este un act de cenzură”. El declară că SIS a participat la ședința Comisiei Situației Excepționale (CSE) unde, alături de Consiliul Audiovizualului (CA), a argumentat de ce este rezonabilă suspendarea licenței de emisie a posturilor. 

La emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR, Musteața a fost întrebat cum evaluează închiderea televiziunilor – „este un act de curățare a sistemului informațional al Republicii Moldova sau este unul de cenzură?”.

„De la începutul războiului, prin decizia CSE, SIS a fost abilitat să monitorizeze spațiul informațional online și după caz să solicite blocarea site-urilor. (…) Ce ține de TV, acolo există o anumită reglementare, Consiliul Audiovizualului. Decizia CSE de săptămâna trecută a fost una gândită, analizată foarte foarte atent”, a comunicat directorul Serviciului.

Musteața mai spune că SIS a analizat acțiunile Consiliului Audiovizualului din 2022 în raport cu posturile TV din Moldova.

„Or, noi având analizele noastre la acest subiect, ne-am uitat atent să vedem care au fost concluziile CA pe parcursul anului 2022, în special după 24 februarie.(…) Atunci am analizat să vedem dacă CA a constatat mai multe episoade de încălcare a Codului audiovizualului, la nivel național cât și regional ce ține de război”, a precizat Musteața.

În paralel, potrivit lui Musteața, SIS s-a uitat și „dacă companiile care dețin aceste posturi ar fi în lista de sancțiuni”.

„Ne-am uitat și dacă analiza Serviciului cu referire la anumite posturi TV arată aceeași indici de dezinformare și manipulare a opiniei publice. Când toți factorii aceștia s-au pus cap la cap, atunci am ajuns la această listă de 6 posturi TV care, în opinia Serviciului și a CA, au avut cele mai grave abateri de la normele Codului audiovizualului”, a adăugat Musteața.

„La ședința CSE, atât noi cât și CA am argumentat prin mai multe puncte de ce considerăm judicioasă o astfel de decizie, iar ea are un singur scop – de a proteja spațiul informațional al Republicii Moldova de manipulare și dezinformare. Nu este un act de cenzură, cu siguranță nu este un act de cenzură. Este un rezultat al unui proces analitic”, a conchis Alexandru Musteața.

***

Șase posturi de televiziune din Republica Moldova vor rămâne fără licență de emisie pe perioada stării de urgență. O decizie în acest sens a fost luată de CSE, pe 16 decembrie. Este vorba despre Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV.

Conducerea postului de televiziune TV6 consideră nejustificată decizia CSE. Aceasta a făcut apella comunitatea internațională. Mesaje similare au publicat Orhei TV și Primul în Moldova. Și RTR Moldova consideră ilegală decizia CSE. Postul de televiziune a anunțat că a contestat decizia din 16 decembrie. Totodată, televiziunea a spus că toate emisiunile RTR pot fi văzute, din 19 decembrie, în emisia unui alt post TV.

Președinta țării Maia Sandu a comentat decizia CSE prin care șase posturi TV s-au ales cu licența de emisie suspendată. Președinta țării a menționat că „persoane supuse sancțiunilor internaționale” ar urmări destabilizarea situației din țară, de aceea, spațiul informațional trebuie protejat. Și prim-ministrul Natalia Gavrilița justifică decizia CSE prin necesitatea protejării cetățenilor și a țării.

Iar președintele Parlamentului Igor Grosu a spus că în Republica Moldova sunt posturi de televiziune care spală creierii oamenilor, care propagă ura și nesupunerea civică și care justifică războiul Rusiei din Ucraina. Șeful Legislativului a lăudat activitatea actualei componențe a Consiliului Audiovizualului și a spus că, în sfârșit, instituția veghează asupra integrității și corectitudinii spațiului informațional din Moldova.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a numit decizia CSE un act arbitrar. Reprezentanții opoziției au cerut demisia premierului Natalia Gavrilița și au spus că vor contesta decizia comisiei în instanță.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a lansat noi acuzații la adresa autorităților de la Chișinău, după ce CSE a decis suspendarea licenței de emisie a posturilor de televiziune. Zaharova a declarat că autoritățile Republicii Moldova „țin cursul spre distrugerea oricărei forme de disidență din țară, folosind metodele cenzurii totalitare”.

Uniunea Jurnaliştilor din Rusia consideră că decizia CSE din 16 decembrie este o lovitură gravă pentru populația vorbitoare de limbă rusă a țării. În acest sens, Uniunea a făcut apel la toate organizaţiile jurnalistice internaţionale pentru drepturile omului.

Președinta Consiliului Audiovizualului Liliana Vițu a declarat pe 19 decembrie că suspendarea licenței de emisie a celor șase posturi TV nu este o luptă contra limbii ruse. Șefa CA a spus că posturile de televiziune au fost sancționate pentru încălcarea repetată a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

De ce Energocom cere majorarea tarifului la gaz cu peste 6 lei? Explicația companiei și reacțiile politicienilor din Moldova

Cererea Energocom de majorare a tarifului la gazele naturale cu peste 6,5 lei pentru un metru cub a stârnit reacții din partea mai multor politicieni. Dacă unii au chemat oamenii să vină la ANRE în ziua examinării cererii Energocom, alții au cerut companiei să-și retragă solicitarea. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții companiei au declarat că majorarea este determinată de creșterea costurilor de achiziție a gazelor și de acumularea unui deficit de peste 106 milioane de lei.

Ce au declarat politicienii

Primarul Chișinăului și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a cerut retragerea propunerii de majorare a tarifului la gaz.

Deputatul fracțiunii „Alternativa” și liderul „Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, Ion Chicu, a anunțat că va merge la ANRE în ziua în care va fi examinată cererea Energocom. „Voi merge ca cetățean, fără partid. (…) Vreau să văd toate cheltuielile în afară de costul gazului. Veniți și dumneavoastră și întrebați-i”, a declarat Chicu.

Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Constantin Cuiumju, a solicitat explicații publice privind cererea depusă de Energocom. Totodată, acesta a declarat că ANRE trebuie „să analizeze cu maximă transparență” demersul companiei și „să ofere explicații clare privind modul în care a fost calculat prețul propus”.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a declarat că ANRE „nu trebuie să aprobe orbește o cerere care nu este justificată suficient”.

Explicația Energocom

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat că, în iarna anului 2026, când au fost stabilite prețurile, costul de achiziție a gazelor era de aproximativ 30 de euro pe megawatt, iar astăzi prețul este de 56 de euro per megawatt. „Sunt factori care nu depind de furnizori. Conflictul din Orient este un conflict necontrolabil. (…) Asta este piața”, a comunicat Buzatu, adăugând că Energocom înregistrează un deficit de 106 milioane de lei. Buzatu a spus că devierile negative au fost incluse în cererea depusă la ANRE pentru a putea fi recuperate în perioada următoare.

Buzatu a mai spus că dacă ANRE nu va aproba majorarea tarifului „Energocom urmează să acumuleze devieri în continuitate, care le va recupera ulterior – în alt exercițiu tarifar”. „Chestiunea respectivă ține de competența regulamentului. Noi ne-am făcut job-ul prin a depune acea cerere”, a adăugat el.

Consilierul directorului S.A. „Energocom”, Edgar Niculcea, a explicat că cea mai importantă componentă a tarifului la gaz este prețul de procurare a gazelor. Pentru perioada august-decembrie, această componentă este estimată la 66%. Alte componente ale tarifului sunt costul de transport – circa 3%, serviciile de distribuție – 25%, cheltuielile furnizorului pentru asigurarea activității – 2% și componenta de corectare a veniturilor – 1%. Devierile tarifate au o pondere de 2%.

Potrivit lui Buzatu, pe parcurs, în cazul în care prețurile vor înregistra o tendință de scădere, Energocom va veni la ANRE cu o cerere de reducere a tarifelor.

***

Pe 15 iulie, Energocom a depus la ANRE o cerere prin care solicită majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii finali. Compania propune o creștere de peste 6,5 lei pentru un metru cub. Mai exact, aceasta cere ca tariful pentru consumatori să fie de 19 lei și 37 de bani fără TVA sau de 20,93 lei cu TVA inclus. În prezent, tariful este de 13,35 lei fără TVA și de 14,42 lei cu TVA inclus. Detalii AICI.

Ultima modificare a tarifului a avut loc în februarie 2026. Atunci, prețul gazelor naturale a fost redus cu peste 2 lei pentru un metru cub.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: