Andrei Mardari / NewsMaker

„Nu este un act de cenzură”. Conducerea SIS a participat la luarea deciziei privind licența celor 6 televiziuni

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandru Musteaţa spune că decizia de a suspenda licența de emisie celor 6 televiziuni „cu siguranță nu este un act de cenzură”. El declară că SIS a participat la ședința Comisiei Situației Excepționale (CSE) unde, alături de Consiliul Audiovizualului (CA), a argumentat de ce este rezonabilă suspendarea licenței de emisie a posturilor. 

La emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR, Musteața a fost întrebat cum evaluează închiderea televiziunilor – „este un act de curățare a sistemului informațional al Republicii Moldova sau este unul de cenzură?”.

„De la începutul războiului, prin decizia CSE, SIS a fost abilitat să monitorizeze spațiul informațional online și după caz să solicite blocarea site-urilor. (…) Ce ține de TV, acolo există o anumită reglementare, Consiliul Audiovizualului. Decizia CSE de săptămâna trecută a fost una gândită, analizată foarte foarte atent”, a comunicat directorul Serviciului.

Musteața mai spune că SIS a analizat acțiunile Consiliului Audiovizualului din 2022 în raport cu posturile TV din Moldova.

„Or, noi având analizele noastre la acest subiect, ne-am uitat atent să vedem care au fost concluziile CA pe parcursul anului 2022, în special după 24 februarie.(…) Atunci am analizat să vedem dacă CA a constatat mai multe episoade de încălcare a Codului audiovizualului, la nivel național cât și regional ce ține de război”, a precizat Musteața.

În paralel, potrivit lui Musteața, SIS s-a uitat și „dacă companiile care dețin aceste posturi ar fi în lista de sancțiuni”.

„Ne-am uitat și dacă analiza Serviciului cu referire la anumite posturi TV arată aceeași indici de dezinformare și manipulare a opiniei publice. Când toți factorii aceștia s-au pus cap la cap, atunci am ajuns la această listă de 6 posturi TV care, în opinia Serviciului și a CA, au avut cele mai grave abateri de la normele Codului audiovizualului”, a adăugat Musteața.

„La ședința CSE, atât noi cât și CA am argumentat prin mai multe puncte de ce considerăm judicioasă o astfel de decizie, iar ea are un singur scop – de a proteja spațiul informațional al Republicii Moldova de manipulare și dezinformare. Nu este un act de cenzură, cu siguranță nu este un act de cenzură. Este un rezultat al unui proces analitic”, a conchis Alexandru Musteața.

***

Șase posturi de televiziune din Republica Moldova vor rămâne fără licență de emisie pe perioada stării de urgență. O decizie în acest sens a fost luată de CSE, pe 16 decembrie. Este vorba despre Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV.

Conducerea postului de televiziune TV6 consideră nejustificată decizia CSE. Aceasta a făcut apella comunitatea internațională. Mesaje similare au publicat Orhei TV și Primul în Moldova. Și RTR Moldova consideră ilegală decizia CSE. Postul de televiziune a anunțat că a contestat decizia din 16 decembrie. Totodată, televiziunea a spus că toate emisiunile RTR pot fi văzute, din 19 decembrie, în emisia unui alt post TV.

Președinta țării Maia Sandu a comentat decizia CSE prin care șase posturi TV s-au ales cu licența de emisie suspendată. Președinta țării a menționat că „persoane supuse sancțiunilor internaționale” ar urmări destabilizarea situației din țară, de aceea, spațiul informațional trebuie protejat. Și prim-ministrul Natalia Gavrilița justifică decizia CSE prin necesitatea protejării cetățenilor și a țării.

Iar președintele Parlamentului Igor Grosu a spus că în Republica Moldova sunt posturi de televiziune care spală creierii oamenilor, care propagă ura și nesupunerea civică și care justifică războiul Rusiei din Ucraina. Șeful Legislativului a lăudat activitatea actualei componențe a Consiliului Audiovizualului și a spus că, în sfârșit, instituția veghează asupra integrității și corectitudinii spațiului informațional din Moldova.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a numit decizia CSE un act arbitrar. Reprezentanții opoziției au cerut demisia premierului Natalia Gavrilița și au spus că vor contesta decizia comisiei în instanță.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a lansat noi acuzații la adresa autorităților de la Chișinău, după ce CSE a decis suspendarea licenței de emisie a posturilor de televiziune. Zaharova a declarat că autoritățile Republicii Moldova „țin cursul spre distrugerea oricărei forme de disidență din țară, folosind metodele cenzurii totalitare”.

Uniunea Jurnaliştilor din Rusia consideră că decizia CSE din 16 decembrie este o lovitură gravă pentru populația vorbitoare de limbă rusă a țării. În acest sens, Uniunea a făcut apel la toate organizaţiile jurnalistice internaţionale pentru drepturile omului.

Președinta Consiliului Audiovizualului Liliana Vițu a declarat pe 19 decembrie că suspendarea licenței de emisie a celor șase posturi TV nu este o luptă contra limbii ruse. Șefa CA a spus că posturile de televiziune au fost sancționate pentru încălcarea repetată a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în noiembrie? Cazul, examinat de Judecătoria Comrat

Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.

Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.

Sursa: Nokta

Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: