Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să nu propună în mod repetat președintelui prelungirea mandatului pentru judecătoarea Inga Gorlenco. Această decizie a fost luată la ședința din 3 noiembrie. Problema privind prelungirea mandatului magistratei a apărut din cauza că pe numele acesteia au parvenit câteva plângeri. Chiar dacă persoanele din al căror nume s-au expediat aceste plângeri au comunicat că nu s-au adresat nicăieri cu scrisori împotriva magistratei, lui Gorlenco nu i-a ajuns votul unuia dintre membrii CSM pentru a-i fi prelungit mandatul.
De ce Dodon a refuzat să prelungească mandatul judecătoarei?
Inga Gorlenco a devenit judecător în anul 2015. În anul 2018, a fost vizată în aceeași investigație jurnalistică în care era și Pulbere. Jurnaliștii au constatat că familia magistratei a cumpărat o casă cu 277 mii de lei. Chiar dacă venitul anual al familiei sale este de 307 mii de lei.
În anul 2020, a expirat mandatul de judecător de cinci ani al lui Gorlenco, însă președintele a decis să nu-l prelungească. (Conform legislației în vigoare, un judecător este numit inițial pentru o perioadă de cinci ani, iar ulterior, până la atingerea vârstei de 65 de ani). Administrația președintelui a transmis către CSM o scrisoare cu solicitarea de a verifica detaliat „integritatea” magistratei. Potrivit afirmațiilor membrilor CSM, în această scrisoare nu a fost formulată cauza clară a refuzului, dar au menționat că împotriva judecătoarei au parvenit câteva plângeri.
Cu toate acestea, în luna septembrie 2020, Anatol Pahopol, președintele interimar de atunci al CSM, s-a adresat către președintele țării din numele CSM și a propus în mod repetat să fie prelungit mandatul lui Gorlenco. Acest lucru i-a indignat pe cinci membri ai CSM care predau dreptul. Ei s-au adresat către președinte și au anunțat că inspecția judiciară încă nu a pregătit o rezoluție în privința lui Gorlenco.
Ce spune judecătoarea?
CSM a examinat de două ori chestiunea cu privire la prelungirea mandatului lui Gorlenco – la 13 octombrie și la 3 noiembrie. La ședința din 13 octombrie, judecătoarea a comunicat că în anul 2019, la CSM au parvenit două plângeri pe numele ei. În timpul verificărilor, s-a constatat că persoanele cu ale căror nume au fost semnate aceste plângeri nu au nicio legătură cu acest caz. „Inspecția a recunoscut că aceste plângeri sunt anonime și a închis procedurile disciplinare”, a menționat Gorlenco. Totodată, ea a spus că în timp ce președintele examina candidatura sa, au mai apărut câteva plângeri anonime, în care ea a fost acuzată de corupție și lipsă de imparțialitate. Ea știe despre șase plângeri de acest gen. Gorlenco a menționat că are nevoie de timp suplimentar pentru ca inspecția judiciară să se poată convinge de faptul că și aceste plângeri sunt anonime. De aceea discuțiile au fost amânate pentru o altă ședință.
La 3 noiembrie, Gorlenco a spus că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a confirmat faptul că respectivele plângeri au fost anonime. În câteva cazuri, s-a constatat că plângerile au fost semnate cu nume inventate, în altele – că persoanele cu ale căror nume au fost semnate plângerile, nu le-au scris. Magistrata a menționat că toate plângerile conțineau aproape unul și același text.
Ce a decis CSM?
Prelungirea mandatului judecătoarei a provocat dezbateri la CSM. Ion Crețu, membru al CSM, a menționat că experții intrenaționali au criticat de nenumărate ori Moldova pentru faptul că inițial, mandatul de judecător se oferă pentru o perioadă de cinci ani. El a subliniat faptul că inspecția judiciară a confirmat în mod repetat că nu există niciun fel de motive pentru a nu prelungi mandatul lui Gorlenco. „Există oare motive pentru a demite un magistrat care a fost apreciat cu „foarte bine” [de către inspecția judiciară]?”, a întrebat Crețu.
La rândul său, Carolina Mihailuță-Ciugureanu a remarcat că președintele țării a comunicat că Gorlenco „influențează autoguvernarea judecătorilor”. Ea a reamintit că după ce președintele a refuzat să prelungească mandatul lui Gorlenco, președintele interimar al CSM Pahopol, a luat apărarea magistratei din numele Consiliului. Totodată, Mihailuță-Ciugureanu a menționat că din cauza acestui incident, Pahopol a fost nevoit să demisioneze. În replică, Gorlenco a declarat că a aflat din presă despre cele întâmplate și că ea nu are nicio influență asupra membrilor Consiliului. Și alți membri ai CSM au pus la îndoială faptul că Gorlenco ar avea vreo influență asupra membrilor Consiliului.
Procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că a primit de la procurorul din Cahul păreri pozitive despre activitatea magistratei. Și Nina Cernat, membră a CSM, a menționat că și ea a primit păreri pozitive despre activitatea magistratei de la alți judecători.
Cu toate acestea, în timpul votării pentru propunerea repetată a candidaturii lui Gorlenco către președinte, șapte membri ai CSM au votat „pro”, iar trei au fost împotrivă. Dar pentru ca un judecător să fie propus spre aprobarea președintelui, sunt necesare cel puțin opt voturi.
***
Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar”, realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului” cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.
