O nouă etapă pentru Inotek, inima viitorului digital la sudul Moldovei

Pe 17 iunie 2025 are loc inaugurarea oficială a noului Inotek – EU Innovation Centre Cahul, cel mai mare centru de inovare și excelență tehnologică din sudul Moldovei. Centrul este creat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în parteneriat cu Suedia, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC) și Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, cărora li s-au alăturat Fondul UMAEF, Guvernul Elveției, UN Women, Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein (LED) și Primăria municipiului Cahul.

Noul Inotek reprezintă încununarea unei perioade consistente de 5 ani, în care proiectul „EU4Moldova: Startup City Cahul” a contribuit activ la dezvoltarea ecosistemului digital din regiune, prin investiții în educație STEM, formare antreprenorială, susținerea afacerilor locale și evenimente comunitare. Lansarea primei faze a centrului, în 2021, a pus bazele unei comunități implicate și a demonstrat potențialul regiunii de a deveni un adevărat epicentru al inovării.

„Uniunea Europeană investește acolo unde alții deseori nu o fac – acoperind lacunele create de eșecuri ale pieței și valorificând adevăratul potențial al regiunilor precum Cahul. Este un loc bogat în talente, pământ fertil și patrimoniu cultural veritabil, cu oameni muncitori și perspective economice promițătoare, inclusiv turism încă neexplorat pe deplin. Noul Centru de Inovare UE – Inotek reprezintă o piatră de temelie a eforturilor noastre de a conecta potențialul local cu oportunitățile europene – susținând inovația, educația și antreprenoriatul în sudul Moldovei. Pe măsură ce Moldova avansează pe calea aderării la Uniunea Europeană, o infrastructură locală puternică pentru învățare, inovare și dezvoltare este esențială pentru a asigura incluziunea tuturor,” a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Repubica Moldova.

Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în Moldova: „Inotek se lansează exact la momentul potrivit, după cinci ani de eforturi consecvente pentru a pregăti contextul local, a educa o generație cu interes față de domeniul IT și a promova spiritul antreprenorial în regiune. Deși parcursul transformării digitale în sudul Moldovei este încă în desfășurare, progresele sunt vizibile și pline de potențial. Inotek va juca un rol esențial ca factor de catalizare – reunind tineri, antreprenori și instituții într-un spațiu creat pentru a explora idei noi, a accesa instrumente moderne și a dezvolta competențe adaptate viitorului. Acest lucru este posibil datorită eforturilor comune ale Uniunii Europene și Suediei, care colaborează în spiritul #TeamEurope. Inotek devine astfel al 15-lea centru de inovație lansat în Republica Moldova cu sprijinul Suediei.”

Noul Inotek va spori rolul și utilizarea tehnologiilor pentru dezvoltarea regiunii 

Inotek își propune să transforme regiunea Cahul într-un pol de inovație și digitalizare, aducând infrastructura, cunoștințele și cultura organizațională necesară pentru ca oamenii să poată crea, învăța și construi chiar acolo unde trăiesc. În următorii doi ani, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, peste 4.000 de elevi vor beneficia de programe STEM oferite de Inotek, iar peste 1.000 de adulți și antreprenori vor participa la instruiri și activități comunitare. În cadrul Inotek, comunitatea va beneficia de numeroase oportunități, inclusiv:

Acces local la tehnologii avansate – Inotek va pune la dispoziție echipamente moderne care vor permite învățarea aplicată, dezvoltarea de produse și testarea de soluții. 

Programe educaționale relevante Copiii și tinerii din sudul țării vor avea acces la educație STEM de calitate, adulții – la programe de dezvoltare a competențelor digitale

Sprijin pentru antreprenori locali – Startupurile și IMM-urile vor avea acces la spații de coworking, mentorat, rețele de parteneri și know-how, inițiative de suport.

Transformare digitală la nivel regional prin dezvoltarea de competențe digitale și sprijinirea autorităților, instituțiilor și antreprenorilor în adoptarea de tehnologii și soluții digitale adaptate contextului local.

Incluziune și echitate – Prin programe dedicate femeilor și fetelor, va fi extinsă participarea acestora la economia digitală.

Ana Chirița, Directoare Proiecte Strategice, ATIC: „Inotek va aduce tehnologiile și soluțiile inovatoare în sprijinul necesităților de dezvoltare ale regiunii, oferind tuturor grupurilor de vârstă și interes oportunități reale de dezvoltare personală sau afirmare profesională și creștere a afacerilor. Prin conectarea ideilor, oamenilor și instituțiilor cu resursele și infrastructura potrivită, Cahul va deveni un mediu activ  pentru testarea, lansarea și scalarea inovației, cu impact direct și durabil asupra comunității.”

Un eveniment cu relevanță națională și internațională

Ceremonia oficială de lansare a noului Inotek va reuni reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, ai Uniunii Europene, ai Suediei, ai partenerilor de dezvoltare, ai administrației publice locale, precum și lideri din mediul academic, de afaceri, alături de membri activi ai comunității din regiunea de sud.

Evenimentul va oferi un cadru amplu pentru dialog strategic și cooperare interinstituțională, punând în lumină modul în care inovația și tehnologia pot transforma regiuni întregi. Agenda include tururi ghidate ale centrului, demonstrații interactive, paneluri tematice axate pe digitalizare, educație, leadership feminin și antreprenoriat regional. Totodată, vor avea loc sesiuni practice și expoziții care reflectă potențialul creativ al tinerilor, al startupurilor și al inițiativelor comunitare care contribuie la dezvoltarea durabilă a sudului Moldovei. Vedeți agenda detaliată a evenimentului aici.

Participarea este gratuită, cu înregistrare prealabilă. Vă invităm să vă alăturați evenimentului completând formularul de înscriere aici.

Despre Proiectul „EU4Moldova: Startup City Cahul” 

Realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în parteneriat cu Suedia și implementat de ATIC, Proiectul „EU4Moldova: Startup City Cahul” are drept scop consolidarea potențialului economiei digitale în regiunea sud și sporirea competitivității și atractivității sale pentru investiții. 

Printre rezultatele importante ale proiectului se numără impactul în educația STEM – peste 20.000 de elevi și 1.000 de profesori implicați și 15 laboratoare digitale create – precum și sprijinul acordat ecosistemului antreprenorial: 38 de IMM-uri instruite digital, 22 de entități din mediul de afaceri, public și civil au valorificat granturi pentru digitalizare, iar comunitatea locală a beneficiat de 100 de evenimente și numeroase inițiative de  susținere a dezvoltării afacerilor, orientare în carieră, implicarea și promovarea femeilor în domeniul IT și alte intervenții.

Crearea și lansarea noului Inotek marchează o etapă care consolidează aceste eforturi și amplifică rezultatele obținute, oferind infrastructura și resursele necesare pentru a duce mai departe transformarea digitală și dezvoltarea durabilă a sudului Moldovei.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați: Viorica Bordei, Ofițer de comunicare, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, [email protected].

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Temperaturi de până la +28°C și fără ploi: cum va fi vremea sâmbătă în Moldova

Vremea în Republica Moldova va fi caldă sâmbătă, 25 iulie. Potrivit Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, cerul va fi variabil, iar precipitații nu se prevăd.

În nordul țării, temperaturile vor ajunge la +26°C în timpul zilei. Noaptea, mercurul din termometre va coborî la +11°C.

În raioanele centrale și la Chișinău se vor înregistra până la +27°C pe timp de zi. În perioada nocturnă, termometrele vor arăta +13°C.

La sud se prognozează până la +28°C pe timp de zi, iar noaptea temperatura aerului va coborî la +13°C.

NM Espresso: despre primul pas al Republicii Moldova spre UE, acordurile dintre Chișinău și Kiev și despre „chimia alb-roșie”

Demisia ministrului Musteață 

Ministrul Agriculturii, Radu Musteață, și-a anunțat demisia după scandalul legat de vechile sale legături cu Partidul Democrat. Premierul Vasile Tofan i-a acceptat cererea, precizând că îi respectă decizia. Musteață a calificat plecarea sa drept „un gest de responsabilitate”, explicând că a dorit să păstreze încrederea societății în Guvern și în direcția acestuia.

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că regretă demisia lui Musteață și că nu crede că acesta ar fi fost membru al PDM. În schimb, liderul PSDE (fostul Partid Democrat), Vasile Bumacov, a prezentat o cerere de aderare la PDM semnată de Musteață și datată din 2017, afirmând că problema „nu este trecutul politic, ci minciuna”.

Spre seară, Musteață a recunoscut că într-adevăr depusese cererea de aderare la PDM și și-a cerut scuze pentru că nu a recunoscut acest lucru de la bun început.

Protestul opoziției împotriva majorării tarifului la gaze 

Opoziția parlamentară a protestat în fața Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) împotriva majorării tarifului la gazele naturale. Manifestanții au cerut ca noul tarif să nu fie aprobat și au solicitat organizarea unor audieri parlamentare. Ei au scandat lozinci împotriva guvernării PAS și au chemat cetățenii să participe la un nou protest, programat pentru marți.

La rândul său, ANRE a anunțat că este gata să participe la audieri în Parlament, dar a calificat drept „întemeiată și justificată” solicitarea Energocom de a majora tariful cu aproximativ 45%.

„Avem întrebări”: interviu cu directorul Energocom

De ce se propune majorarea tarifului la gaz cu aproape 45%? Cum este calculat tariful și care sunt salariile din cadrul Energocom? Răspunsurile la aceste întrebări și alte explicații pot fi urmărite în noua ediție a emisiunii „Avem întrebări”, în care invitat este directorul Energocom, Eugen Buzatu. 

PAS „grăbește” adoptarea legilor?

În ședința Parlamentului de vineri, opoziția a criticat ritmul în care majoritatea parlamentară adoptă proiectele de lege, susținând că deputații „nu sunt mașini de vot” și că nu au suficient timp pentru a analiza documentele. Igor Grosu a respins acuzațiile și a afirmat că reprezentanții opoziției „pur și simplu nu vor să muncească”.

Un nou scandal cu un nou ministru 

Jurnaliștii au relatat despre legăturile noului ministru al Culturii, Dan Suruceanu, cu un partener de afaceri, condamnat într-un dosar privind licitații publice, precum și cu o persoană vizată în dosarul creditelor neperformante acordate de BEM. Totodată, potrivit Curții de Conturi, Suruceanu ar fi beneficiat de plăți nejustificate în perioada în care activa la Arena Chișinău. Comentând informațiile apărute, Igor Grosu a declarat că îi va cere ministrului explicații.

Dispute privind fondurile europene

Modul în care vor fi distribuite cele 2 miliarde de euro alocate Republicii Moldova de către Uniunea Europeană a generat dispute, în special componenta de granturi, care prevede alocarea a 100 de milioane de euro pentru finanțarea mass-mediei și a organizațiilor neguvernamentale. Partidul Liberal Democrat, condus de fostul premier Vlad Filat, a cerut Guvernului să publice un raport complet privind utilizarea acestor fonduri, susținând că explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și Igor Grosu sunt contradictorii. 

Transnistria: #NM_explains_it_all, biroul de reintegrare

Politica Chișinăului față de Transnistria rămâne aceeași, însă prioritățile se schimbă. Guvernul Tofan pune accent pe integrarea economică și leagă procesul de reintegrare cu cel de integrare europeană. Despre schimbările preconizate și aspectele care rămân încă neclare este vorba în noua ediție a proiectului NM Explains, ”Tofan schimbă regulile de joc?”.

Între timp, Biroul politici de reintegrare a respins acuzațiile Tiraspolului potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar imita procesul de negocieri.

Protest la CSM: videoreportaj

În fața Consiliului Superior al Magistraturii a avut loc un protest după agresarea unei persoane în vârstă de 19 ani, administrator al unei terase din sectorul Rîșcani al capitalei. Subiectul este prezentat într-un nou reportaj video NM.

Pe scurt

Uniunea Europeană a inclus în noul pachet de sancțiuni holdingul rus „Inter RAO”, care controlează Centrala Electrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană.

Fostul deputat socialist Fiodor Gagauz și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei.

În Rusia, cetățeanul Republicii Moldova Evgheni Cijen, în vârstă de 26 de ani, a fost condamnat la 13 ani de detenție într-o colonie cu regim sever, fiind găsit vinovat de spionaj.

Tudor Mardei | NewsMaker

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Radu Musteața a venit cu o reacție publică, după ce PSDE a publicat cererea de aderare la PDM,  datată din 2017. Fostul ministru al Agriculturii, care a demisionat pe 24 iulie, la după doar două zile de la învestirea Guvernului, își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

„Îmi cer scuze că adevărul despre prezența mea de câteva luni la ședințele PD nu a ieșit din vorbele mele, ci din altă parte. Știu că orice justificare nu va repara faptul că nu am avut curaj să spun întregul adevăr. După PLDM am fost prezent la câteva ședințe organizate de Nae Simion Pleșca și, la insistențele sale, am semnat și eu acea cerere de partid, în rând cu sute de funcționari. Sincer să fiu, nici nu țin minte precis dacă am semnat cerere de aderare la una din ședințe, dar știu că nu mai contează acum și că ar fi trebuit să spun clar din start că a existat o interacțiune cu PD la acea vreme, chiar dacă nesemnificativă”, a scris Musteața pe rețele.

Fostul ministru al Agriculturii susține că după 2018 nu a mai avut „nicio legătură cu PD”, iar după căderea Guvernului Sandu, „peste câteva luni”, a fost „dezamăgit” și a plecat din ANSA.

„Nu sunt mândru de acel episod de câteva luni din viața mea. Am vrut să șterg din istoria mea acele evenimente. Intenția nu a fost să mint oamenii. Tocmai de aceea, am și decis să-mi depun demisia din funcția de ministru – reau să fiu corect și responsabil față de toată echipa. Și sper ca toată munca mea, acțiunile mele de luptă cu persoane corupte să nu fie șterse cu buretele de această greșeală stupidă pe care am comis-o”, a mai scris Musteața.

Amintim că numele lui Radu Musteața a fost implicat într-un scandal după ce, pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Solicitat de NewsMaker, Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.

Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.

În dimineața zilei de 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii. La rândul său, Musteața a declarat că Executivul are în față reforme importante și că, „pentru a păstra încrederea”, a considerat că depunerea mandatului este „un gest de responsabilitate”.

La câteva ore distanță, Vasile Bumacov, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE) – formațiunea succesoare a PDM – a prezentat o cerere de aderare la PDM despre care susținea că a fost semnată de Radu Musteața, în 2017. Politicianul susținea că documentul demonstrează că Musteața ar fi mințit atunci când a negat că ar fi avut legături cu PDM și că demisia acestuia este justificată.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Radu Musteața din funcția de ministru al Agriculturii, din 24 iulie.


Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a activat timp de mai mulți ani și a ocupat mai multe funcții de conducere. Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament pe 22 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
nashrezekne.lv

Cărți, jucării, haine și încălțăminte: Letonia interzice importul unor produse din Rusia și Belarus

Parlamentul Letoniei a aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare, interdicția de import a unor produse din Rusia și Belarus. Documentul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei și aprobat anterior de Guvern. Autoritățile spun că transmit astfel un „semnal politic”, relatează Deutsche Welle.

Sub incidența interdicției ar putea intra cărțile și publicațiile periodice, în primul rând cele în limba rusă, jocurile video, articolele sportive, jucăriile, îmbrăcămintea și încălțămintea. Importul produselor rusești și belaruse este interzis atât direct din aceste două state, cât și prin intermediul unor țări terțe. Tranzitul prin Letonia către alte state ale Uniunii Europene este permis. Modificările sunt introduse în legea „privind sprijinul acordat locuitorilor civili ai Ucrainei”.

Guvernul va trebui să evalueze până la 1 martie 2027 și apoi anual dacă interdicția contribuie la securitatea societății letone și la sprijinirea Kievului.

Ministerul Economiei al Letoniei și-a exprimat anterior îndoiala că interdicția va fi pe deplin eficientă, deoarece nu sunt prevăzute restricții suplimentare privind vânzarea acestor produse în magazine. Totodată, produsele fabricate în Rusia sau Belarus care au fost deja importate legal într-un alt stat membru al UE pot ajunge în Letonia, în baza regulilor pieței unice europene.

Între timp, autoritățile spun că este vorba despre un „semnal politic”.

Potrivit sursei citate, din 2022, importurile Letoniei din Rusia și Belarus s-au redus cu 91%, de la peste 2,1 miliarde de euro în 2022 la 193 de milioane de euro în 2025, ceea ce reprezintă 0,8% din totalul importurilor de mărfuri. Produsele vizate de noua interdicție – cărți, ziare, jocuri video, articole sportive, jucării, îmbrăcăminte și încălțăminte – reprezintă 6,5% din importurile din Rusia și Belarus, adică aproximativ 0,05% din totalul importurilor Letoniei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: