Pe 13 și 14 octombrie, te așteptăm în inima capitalei să sărbătorim împreună Hramul Chișinăului

Capitala se pregătește să reunească locuitorii și vizitatorii săi în două zile pline de activități care reflectă bogăția culturală și diversitatea orașului. Atmosfera festivă va cuprinde fiecare colț, oferind tuturor ocazia de a se reconecta cu tradițiile și de a celebra spiritul autentic al Chișinăului. Pe lângă concertele spectaculoase, programul include târguri, expoziții, activități culturale și de divertisment, care vor aduce bucurie și vor contribui la consolidarea sentimentului de comunitate. Fiecare zi va aduce ocazii de a ne conecta, de a ne bucura împreună și de a sărbători capitala noastră, într-un cadru special care va rămâne în amintiri pentru mult timp.

Ziua de 13 octombrie — un concert dedicat spiritului tineresc
Pe 13 octombrie, Piața Marii Adunări Naționale se va umple de energia tinerilor, unde muzica fresh și ritmurile vibrante vor fi în centrul atenției. Artiștii Mark Stam, Sun Stroke Project, Misha Miller, Andro, Mira, Minelli, DJ Vanotek și Jador promit un spectacol care va aduce bucurie și emoție pe chipurile tuturor. Concertul începe la ora 17:00, iar accesul este gratuit pentru toți cei care vor să simtă energia tinereții în această seară specială.

Ziua de 14 octombrie — tradiție și cultură în inima capitalei
Pe 14 octombrie, sărbătoarea continuă cu momente dedicate tradiției și culturii. Ziua va începe cu liturghia de hram, urmată de târguri și expoziții, oferind o diversitate de activități pentru întreaga familie. În seara zilei, scena principală va găzdui cele mai mari orchestre ale

Chișinăului conduse de dirijori iluștri:

  • Orchestra Teatrului Național de Operă și Balet «Maria Bieșu»
  • Capela Corală Academică «Doina»
  • Orchestra Fraților Advahov
  • Orchestra «Fluieraș»
  • Chisinau Jazz Orchestra
  • Dorel Burlacu Band

Publicul va avea ocazia să asculte artiști îndrăgiți de toate generațiile: Olga Ciolacu, Nina Crulicovschi, Zinaida Julea, Nicolae Glib, Mihai Ciobanu, Natalia Barbu, Satoshi, Magnat și Feoctist, formația Zdob și Zdub și mulți alții. Invitata specială a serii, renumita interpretă din Letonia, Laima Vaikule va încheia această seară memorabilă.

Cele două zile de Hram sunt o ocazie de a fi împreună, de a ne bucura de orașul nostru și de a celebra tot ce ne unește. Muzica, tradițiile și atmosfera festivă vor crea momente care vor rămâne în sufletele noastre mult timp după ce luminile scenei se vor stinge.

Pentru programul complet al sărbătorii și detalii suplimentare, vizitați: hram.chisinau.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Getty Images

Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție prin care se opune aderării Ucrainei la UE

Parlamentul Ungariei a adoptat marți, 10 martie, o rezoluție prin care se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și alocării de noi ajutoare militare pentru Kiev, în contextul invaziei ruse. În favoarea textului au votat 142 de deputați, în timp ce 28 s-au pronunțat împotriva acestuia, iar 4 s-au abținut, transmite publicația Ukrainskaya Pravda.

Documentul menționează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând acest lucru prin război și „necorespunderea” țării criteriilor de aderare.

În rezoluție, Parlamentul de la Budapesta îndeamnă Guvernul să nu susțină începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar.

De asemenea, documentul include un apel de a nu trimite bani și armament Ucrainei, precum și de a împiedica redirecționarea fondurilor europene, presupus destinate Ungariei, către nevoile Kievului.

Autorii rezoluției susțin că ponderea finanțării pentru Ucraina în următorul buget al UE pe șapte ani ar putea depăși 360 de miliarde de euro, parțial prin reducerea subvențiilor agricole.

Rezoluția menționează, de asemenea, planul de reconstrucție a Ucrainei, care, potrivit calculelor autorilor, ar urma să coste fiecare familie maghiară aproape 1,4 milioane de forinți (3 500 de euro).

Documentul conține și un apel către Guvern de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni continuarea politicii UE de sprijinire a Ucrainei în contextul invaziei ruse, precum și „implicarea Ungariei și a UE în războiul ruso-ucrainean”.

În premieră, Republica Moldova participă la Premiile New European Bauhaus: finanțare europeană pentru comunități durabile

Republica Moldova intră în competiția europeană de idei care transformă comunitățile. Pentru prima dată, țara noastră este eligibilă pentru Premiile New European Bauhaus (NEB), o inițiativă a Comisiei Europene care premiază proiecte frumoase, sustenabile și incluzive. Ediția 2026 este deja deschisă, iar aplicațiile pot fi depuse până la 17 martie 2026, ora 19:00 CET, cu șansa de a obține finanțare de până la 20.000 euro și vizibilitate internațională.

Prin această competiție, actorii locali beneficiază de sprijin financiar european, mentorat strategic și expunere internațională, contribuind astfel la dezvoltarea urbană și rurală într-un mod durabil, incluziv și centrat pe comunitate.

NEB sprijină domenii precum economia circulară și inovația sustenabilă, consolidarea democrației locale și a incluziunii sociale, rolul patrimoniului cultural în transformarea comunităților și inițiativele care accelerează implementarea valorilor NEB.

Proiectele se depun online, prin platforma oficială a competiției, până la 17 martie 2026, ora 19:00 CET. Detalii despre procesul de aplicare sunt disponibile în Ghidul pentru aplicanți, publicat pe platformă.

În ediția 2026 vor fi premiați 13 câștigători, inclusiv două premii acordate prin vot public și un premiu special pentru reziliența apei, precum și un premiu internațional dedicat Japoniei și Braziliei. Fiecare proiect câștigător va primi până la 20.000 euro, iar încă 14 finaliști vor primi câte 5.000 euro fiecare.

Votul public se va deschide în timpul celei de-a treia ediții a Festivalului New European Bauhaus, care va avea loc în perioada 9-13 iunie anul acesta, iar câștigătorii vor fi anunțați în cadrul unei ceremonii dedicate premiilor NEB în toamna anului 2026.

Pe lângă premiul financiar, finaliștii vor beneficia de un program de accelerare care include mentorat strategic, coaching personalizat și suport de comunicare, oferind un impuls important pentru dezvoltarea și extinderea proiectelor.

Noutatea acestei ediții este Premiul special „Water Resilience”, dedicat proiectelor care abordează provocările legate de gestionarea resurselor de apă, un subiect relevant și pentru comunitățile din Moldova.

Despre NEB

Premiile New European Bauhaus (NEB) celebrează proiecte și idei inovatoare care reflectă valorile NEB  – sustenabilitate, incluziune și frumusețe. În cinci ediții, competiția a atras peste 5.000 de aplicații și a acordat 1,54 milioane de euro pentru 72 de câștigători. Premiile inspiră regiuni, orașe și localități să adopte principiile NEB, să încurajeze participarea tinerilor și dialogul între generații.

Lansată în 2021, după discursul despre starea Uniunii din 2020 al președintei Ursula von der Leyen, inițiativa New European Bauhaus conectează obiectivele Pactului Verde European cu viața de zi cu zi a cetățenilor.

Includerea Republicii Moldova în Premiile NEB 2026 confirmă extinderea cooperării europene și oferă comunităților locale oportunitatea de a se conecta la standarde și rețele internaționale. NEB este o platformă pentru idei și soluții care pot transforma modul în care gândim și trăim spațiile din jurul nostru.

Maia Sandu, laureată a Ordinului European de Merit pentru promovarea valorilor europene

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se numără printre personalitățile care vor primi Ordinul European de Merit, o nouă distincție instituită de Parlamentul European pentru a onora contribuțiile semnificative la integrarea europeană și la promovarea valorilor europene. Numele primilor laureați au fost anunțate marți, 10 martie, la Strasbourg, de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Maia Sandu a fost desemnată membru de onoare al Ordinului European de Merit, alături de mai multe personalități internaționale, printre care fostul președinte al Lituaniei Valdas Adamkus, fostul prim-ministru al Poloniei Jerzy Buzek, fostul Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului Mary Robinson, fostul cancelar al Austriei Wolfgang Schüssel, fostul președinte al Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet și fostul șef al diplomației europene Javier Solana.

„Europa a fost întotdeauna construită de oameni. Eliminarea diviziunilor, înlăturarea barierelor, răsturnarea dictaturilor și depășirea crizelor pentru un viitor mai bun pentru continentul nostru. Acest angajament european merită să fie recunoscut. Prin Ordinul European de Merit, le aducem un omagiu celor care nu doar au crezut în Europa, ci au contribuit activ la construirea acesteia”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

În total, distincția are trei categorii. La categoria „membri distinși” au fost desemnați fostul cancelar german Angela Merkel, fostul lider al mișcării Solidaritatea și fostul președinte al Poloniei Lech Wałęsa, precum și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

În categoria „membri” au fost incluși, între alții, chef-ul José Andrés, baschetbalistul Giannis Antetokounmpo, avocata pentru drepturile omului Oleksandra Matviichuk, precum Paul David Hewson, cunoscut sub numele de Bono, David Howell Evans, Adam Charles Clayton și Laurence Joseph Mullen Jr, muzicieni și membri ai formației U2.

Laureații anunțați au fost aleși de comitetul de selecție compus din președinta Metsola, vicepreședintele PE Sophie Wilmès și Ewa Kopacz, Michel Barnier, José Manuel Barroso, Josep Borrell și Enrico Letta și alte personalități europene eminente. Propunerile de numire au venit de la șefi de stat sau de guvern, de la președinți ai parlamentelor naționale și de la președinți ai instituțiilor UE.

Ordinul European de Merit a fost instituit anul trecut de Biroul Parlamentului European, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Declarației Schuman. Distincția este prima de acest tip acordată de o instituție a Uniunii Europene și are rolul de a recunoaște realizările persoanelor care au contribuit la integrarea europeană sau la apărarea valorilor UE.

Ceremonia oficială de decernare a distincțiilor va avea loc în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 18–21 mai, la Strasbourg.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Socialiștii cer 50.000 lei ajutor pentru veterani și anunță marș de 9 mai și în acest an. Bătrîncea avertizează autoritățile „să nu inventeze” piedici

Socialiștii anunță că vor participa, și în acest an, la tradiționalul marș organizat de 9 mai, la care își asumă rolul de organizator. Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a făcut apel către Primăria Chișinău și structurile de forță să nu împiedice desfășurarea marșului, susținând că în fiecare an apar dificultăți. Totodată, socialiștii propun acordarea unui ajutor material de 50.000 de lei fiecărui veteran al celui de-al Doilea Război Mondial și invită toate formațiunele politice să se alăture marșului, fără drapele de partid. Anunțul a fost făcut la o conferință de presă pe 10 martie.

„Partidul Socialiștilor anunță că va fi organizatorul juridic principal, așa cum este de ani buni — la primărie, în calitate de persoană juridică, prioritatea o are Partidul Socialiștilor. Anul acesta noi vom fi organizatorii juridici. Vom face tot ce este necesar ca să avem măsuri care vin să onoreze evenimentele și faptele istorice, să aducă omagiu celor decedați și să mențină o abordare corectă și obiectivă a istoriei”, a spus deputatul.

Referitor la inițiativa de a acorda 50 de mii de lei pentru veterani, Batrîncea a subliniat că aceștia au nevoie de atenție permanentă din partea statului, nu doar în zilele de comemorare.

„Indiferent în care armată au făcut serviciu militar acești veterani, ei au rămas puțini și au nevoie de atenție, în mod special, din partea statului. Din păcate, ne amintim de acești oameni doar în perioada anumitor date calendaristice”, a spus Batrîncea.

Batrîncea a făcut apel și către toate partidele politice să se alăture marșului pe 9 mai, fără drapele de partid, într-o coloană comună prin centrul Chișinăului.

„Îi chemăm pe toți, de la Primărie până la structurile de forță, să nu creeze niciun obstacol, să nu inventeze concerte sau alte evenimente care să împiedice desfășurarea Marșului Victoriei. Îi chemăm pe toți să se alăture, fără steaguri de partid, să meargă împreună prin centrul Chișinăului pe 9 mai”, a declarat Batrîncea.

Printre inițiativele de tineret anunțate de socialiști se numără plantarea de arbori în memoria celor căzuți — acțiunea „Grădina Memoriei” — și un proiect documentar prin care vor fi înregistrate mărturiile veteranilor, numit „Cuvântul Învingătorului”. Pe casele veteranilor vor fi instalate plăcuțe comemorative în cadrul inițiativei „Strada Eroilor”. De asemenea, va fi organizat pentru a 11-a oară flashmob-ul coregrafic „Valsul Victoriei”, iar în memoria victimelor fascismului vor fi aprinse lumânări în cadrul acțiunii „Picturi de foc”.

Proiect pe agenda Guvernului: Alocațiile veteranilor vor crește

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de regulament privind modul de stabilire și plată a alocațiilor pentru veteranii de război și membrii familiilor acestora, document aflat pe agenda ședinței de Guvern din 11 martie.

Potrivit proiectului, veteranii de război ar putea primi lunar 11% din salariul mediu pe economie prognozat — adică aproximativ 1.914 lei, pornind de la salariul mediu prognozat pentru 2026 de 17.400 de lei. Persoanele cu dizabilități de pe urma războiului ar urma să beneficieze de 16% — circa 2.784 de lei. Soțul sau soția unui veteran căzut la datorie ar primi tot 11%, iar soțul supraviețuitor al unui veteran cu dizabilități decedat — 10%, adică aproximativ 1.740 de lei.

Unul dintre părinții veteranului căzut la datorie ar primi de asemenea 11% lunar. Copiii persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului decedate ar beneficia de 10% din salariul mediu până la vârsta de 18 ani, iar dacă studiază cu frecvență la zi — până la absolvire sau cel mult până la 23 de ani.

***

Din 20 aprilie 2022, la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate, pe teritoriul Republicii Moldova a fost interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a literelor Z și V, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina.

Persoanele fizice care sfidează legea pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. În privința persoanelor cu funcție de răspundere poate fi aplicată amenda de la 9000 la 18 000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice – amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.

Pe 9 mai Moldova marchează atât Ziua Victoriei asupra fascismului, cât și Ziua Europei. Sărbătoarea are o semnificație aparte în contextul diviziunilor istorice și politice din societatea moldovenească — în timp ce o parte a populației comemorează ziua ca pe o victorie împotriva nazismului, alții o asociază cu propaganda sovietică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
libertatea.ro

SUA vor disloca avioane în România pentru atacuri împotriva Iranului? Nicușor Dan convoacă Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru miercuri, 11 martie, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la care se va discuta despre dislocarea temporară a unor „capabilități militare” pe teritoriul statului. Presa de peste Prut scrie pe surse că ar fi vorba despre avioane americane de luptă, care s-ar dori a fi trimise la baza 57 aeriană Mihail Kogălniceanu, în contextul operațiunii împotriva Iranului.

Administrația prezidențială de la București a transmis, într-un comunicat, că la ședința CSAT se va discuta despre situația din Orientul Mijlociu și „implicațiile pentru România”, impactul evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România și dislocarea temporară a unor „capabilități militare” pe teritoriul statului.

Între timp, presa din România scrie pe surse că SUA ar vrea să trimită avioane la baza Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu. Potrivit G4Media, discuțiile dintre autoritățile celor două țări sunt informale, în stadiu incipient, și încă nu există o adresare oficială care să solicite acest lucru.

Subiectul unei eventuale dislocări de avioane militare americane la baza Kogălniceanu ar urma să fie analizat la ședința CSAT programată pentru 11 martie, notează Digi24.

Amintim că, pe 28 februarie, Statele Unite și Israelul au lansat o operațiune militară împotriva Iranului, care constă în atacuri aeriene, pentru a elimina programul nuclear și capacitățile militare ale țării. Drept răspuns, Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra unor state din regiune care găzduiesc baze militare americane.

Anterior, Marea Britanie a permis Washingtonului să utilizeze bazele sale militare doar pentru acțiuni considerate „defensive”, după ce inițial ezitase să își dea acordul pentru folosirea acestora. Între timp, guvernul spaniol, care a calificat drept „ilegală” operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului, a refuzat să permită forțelor SUA utilizarea bazelor militare comune de pe teritoriul Spaniei pentru atacuri împotriva Iranului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: