Atunci când pandemia a înghețat majoritatea activităților comerciale din Moldova, unii angajați s-au văzut nevoiți să lucreze de acasă. Totuși, pentru a menține lucrurile în mișcare, foarte mulți au continuat să vină la serviciu în fiecare zi. O parte din angajații Petrom Moldova s-au numărat printre cei care au menținut Moldova pe roate, lucrând la benzinării și alte puncte esențiale pe timpul pandemiei.
404 operatori, 349 casieri, 81 șefi de stație, 38 parteneri care administrează stațiile, 11 angajați la depozitul petrolier, 12 angajați din secția gastronomică, 20 de persoane de serviciu și 6 angajați în oficiu – aceștia sunt cei care au primit recunoștința clienților și a colegilor săi. Ei s-au prezentat la locul de muncă cu dedicație, păstrând măsurile de protecție, pentru a servi clienții Petrom Moldova. Au dat dovadă de curaj și au fost un adevărat model pentru angajații ce muncesc în noua normalitate.
Colegii lor, angajații Petrom Moldova care au lucrat de la distanță, au decis să le mulțumească pentru efortul depus. Cei 40 de angajați care lucrează de acasă au realizat un video emoționant în care îi aplaudă pe colegii lor de pe teren. Un gest mic, dar simbolic, pentru curajul și dedicația cu care au ieșit în fiecare zi la locul de muncă și au oferit posibilitatea altora să nu se oprească și să meargă mai departe.
Din fața ecranelor, cei care au lucrat de acasă au trimis un mesaj de susținere și un gând bun colegilor care au lucrat în prima linie.
Aceștia au muncit luând toate măsurile necesare de protecție, pentru propria siguranță, dar și pentru siguranța tuturor clienților Petrom Moldova. Angajații au avut la dispoziție măști, mănuși și dezinfectant, iar spațiul de lucru a fost reamenajat astfel încât să permită păstrarea distanței sociale.
„Suntem recunoscători la infinit colegilor din stații și de la depozitul petrolier – sunteți eroii noștri. Vă Mulțumim!”, se arată în mesajul transmis de echipa Petrom Moldova pentru colegii din prima linie.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, și-a cerut scuze public după ce, în cadrul unei întâlniri cu cetățenii din satul Pelenia, raionul Drochia, a folosit termenul „bîdle” într-o discuție despre alegerile parlamentare.
„Oameni buni, prieteni, am greșit. Am utilizat un cuvânt nepotrivit, un cuvânt care a jignit. Indiferent de contextul în care acesta a fost utilizat, acesta a jignit mai mulți cetățeni și, pentru aceasta, îmi cer scuze de la dumneavoastră”, a declarat oficialul.
Buzu a adăugat că rolul său de ministru este să promoveze solidaritatea și coeziunea: „iar atunci când utilizăm cuvinte jignitoare, nu facem acest lucru”.
„Înțeleg foarte mult că comportamentul, discursul unui ministru, trebuie să aibă standarde mult mai înalte și, pentru aceasta, îmi cer scuze de la dumneavoastră”, a conchis Buzu.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a ajuns în centrul unui scandal după ce, la o întâlnire cu cetățenii din satul Pelenia, raionul Drochia, a afirmat că alegerile parlamentare din septembrie vor arăta dacă „suntem popor sau suntem bîdle”. Declarația a generat un val de critici din partea mai multor concurenți electorali – unii au catalogat expresia drept „limbaj stradal”, iar alții au anunțat că vor sesiza Comisia Electorală Centrală (CEC).
În reacție, Alexei Buzu, care face campanie pentru PAS, deși nu figurează pe lista candidaților la parlamentare, a spus că imaginile video ar fi fost „scoase din context” și ar avea scopul „de a semăna confuzie” în rândul cetățenilor.
Pe 8 septembrie, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a lansat un apel către concurenții electorali și reprezentanții acestora, cerându-le să evite limbajul instigator la ură și discriminare. Ombudsmanul a precizat că discursurile politice trebuie să rămână în limitele respectului față de alegători și contracandidați.
La rândul său, președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat pentru presă că instituția nu a recepționat nicio sesizare sau contestație în legătură cu declarațiile lui Alexei Buzu, dar că va examina cazul în eventualitatea în care o astfel de plângere va fi depusă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Echipa KLumea invită publicul la un eveniment cultura, care aduce în atenție memoria războiului de pe Nistru și poveștile celor care continuă să construiască viața în Zona de Securitate.
În cadrul evenimentului, vizitatorii vor putea admira o expoziție de fotografii rare, din Arhiva Națională, ce surprind momente din conflictul armat din 1992. Totodată, în curtea Artcor va fi deschisă o expoziție cu zece picturi realizate de artiști locali, inspirați de amintirile și mărturiile legate de război. Lucrările au fost create după o excursie documentară organizată de KLumea, unde pictorii au avut ocazia să interacționeze direct cu antreprenorii din regiune.
Mai mult, aici va avea loc premiera documentarului „Noi nu uităm – Noi dezvoltăm”, inspirat de realitățile războiului de pe Nistru. Filmul urmărește istoria a șase antreprenori care locuiesc și dezvoltă afaceri în Zona de Securitate, oferind o perspectivă autentică asupra rezilienței și spiritului comunităților din stânga Nistrului. Documentarul a fost realizat de echipa KLumea în august 2023, în cadrul unei vizite la acești antreprenori.
Intrarea la eveniment este gratuită, iar organizatorii încurajează publicul să vină împreună cu cei dragi.
Proiectul „Noi nu uităm – Noi dezvoltăm” este inițiat de KLumea în cadrul programului Acces la Cultură, fiind susținut de Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial și finanțat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
Relansat în 2023, Partidul Național Moldovenesc (PNM), condus de Dragoș Galbur, a intrat în campania electorală din această toamnă cu promisiunea de a consolida o majoritate pro-europeană și de a accelera apropierea ireversibilă a Republicii Moldova de România și de Uniunea Europeană. Formațiunea a înscris pe listă 54 de candidați – profesori, medici, economiști, actori și polițiști – pe care îi prezintă drept integri și pregătiți să pună în aplicare un program electoral „ambițios”. NM a analizat averile și veniturile primilor cinci candidați ai PNM care aspiră la un loc în viitorul Parlament.
Galbur: bani din activitatea de creator media, 90 mii lei donații și economii în bancă
Dragoș Galbur
Lista Partidului Național Moldovenesc (PNM) este deschisă de liderul formațiunii, Dragoș Galbur, medic stomatolog de profesie.
Conform declarației de avere și interese depuse la CEC, candidatul a avut în 2024 un singur venit oficial – 1.664 de dolari (echivalentul a peste 32 de mii de lei), obținut din activitatea de creator media.
Galbur nu declară terenuri, bunuri imobile sau mobile. Totuși, indică trei donații în valoare de câte 30 de mii de lei fiecare, precum și economii în conturi bancare: 10.800 de euro (aproape 211 mii de lei) într-o bancă din Irlanda și 2.000 de lei într-o bancă din Republica Moldova.
Codreanu: 27 de terenuri primite donație în 2024, casă și credit până în 2033
PNM
Locul doi pe lista PNM este ocupat de Tatiana Codreanu, vicepreședinta formațiunii și director pe comunicare și fundraising la Centrul Copil, Comunitate și Familie Moldova.
Pentru anul 2024, candidata raportează venituri de aproape 738 de mii de lei din salariul de la CCF Moldova și 150 de mii de lei obținuți din vânzarea unui automobil.
Codreanu figurează în declarația de avere ca proprietară a 41 de terenuri agricole, intrate în posesia sa din 2011, dintre care 27 au fost primite prin donație în 2024.
Totodată, din 2018 deține un apartament de circa 96 m², evaluat la aproximativ 633 de mii de lei. În același an, a contractat și un credit în valoare de 400 de mii de lei, scadent în 2033.
Melnic: venituri de sute de mii de lei, investiții în valori mobiliare de stat
PNM
Pe locul trei pe lista Partidului Național Moldovenesc (PNM) se află Igor Melnic, prorector la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) și specialist în politici economice.
Pentru 2024, Melnic a raportat venituri salariale de puțin peste 400 de mii de lei, dintre care 382 de mii obținuți de la ASEM. La acestea se adaugă peste 30 de mii de lei din dobânzi. Veniturile familiei au fost completate de salariul soției, care a depășit 478 de mii de lei.
Candidatul PNM deține, din 2013, un teren agricol, fără ca în declarația depusă la CEC să fie indicată valoarea sau actul de proveniență. Totodată, el este proprietarul unui apartament de 96 m², achiziționat în 2005 și evaluat la circa 753 de mii de lei.
În garaj, Melnic are o Honda CR-V fabricată în 2018 și cumpărată un an mai târziu, estimată la 420 de mii de lei.
De asemenea, candidatul declară investiții în valori mobiliare de stat – 7.360 de titluri, cu o dobândă cuprinsă între 5,22% și 6,3%.
Muntean: venituri din salariu și burse, teren – din donații, peste 150 mii € – economii
PNM
Pe locul patru pe lista Partidului Național Moldovenesc (PNM) se află Neli Muntean, doctor în științe economice și conferențiar universitar.
Pentru 2024, Muntean a declarat un salariu de peste 272 de mii de lei de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). Soțul său a primit, de la aceeași instituție, un salariu de aproape 117 mii de lei, la care s-au adăugat venituri de peste 183 de mii de lei din activitatea profesională în domeniul justiției. Veniturile familiei au fost completate de o bursă Erasmus de 1.300 de euro, obținută de candidată, și de o bursă similară, de 900 de euro, obținută de soț. Familia mai declară 4.800 de euro încasați din chirie.
La capitolul proprietăți, Muntean deține un teren intravilan intrat în posesie prin donație în anul 2000, evaluat la peste 660 de mii de lei.
Familia are în total cinci bunuri imobile: trei apartamente, un garaj și un spațiu comercial sau de producție. Candidata figurează proprietară directă a două apartamente și a unui garaj: un apartament de 70 m² și garajul de 31 m², ambele primite donație în 2007 și evaluate la 373 de mii de lei și, respectiv, aproape 69 de mii de lei. Un alt apartament de 121 m², obținut prin contract de investiții, este evaluat la peste 614 mii de lei.
Parcul auto al familiei include două automobile: un Volvo XC40 fabricat și achiziționat în 2022, evaluat la 793 de mii de lei, și un Ford Focus din 2014, cumpărat în același an, estimat la peste 222 de mii de lei.
La capitolul economii, Neli Muntean declară peste 154 de mii de euro în conturi bancare.
Sajin: venituri din cercetare științifică, economii – în cont
PNM
Pe locul cinci în lista PNM pentru alegerile parlamentare se află Octavian Sajin, șef de laborator la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), doctor în științe medicale, specializat în epidemiologie.
Pentru anul 2024, candidatul a raportat un salariu de peste 214 mii de lei de la ANSP și venituri de 84 de mii de lei din activități de cercetare științifică.
La capitolul bunuri, Sajin declară un apartament de 38 m², dobândit în 2016, și evaluat la 20 de mii de euro. În 2019, el a intrat în posesia unui automobil Renault Megane 3, fabricat în 2009, care este estimat la 65 de mii de lei.
De asemenea, candidatul PNM declară economii de 120 de mii de lei într-o bancă comercială.
Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie. Potrivit hotărârii CEC, în buletinul de vot se vor regăsi 23 de candidați. PNM figurează pe poziția a 8-a.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Deputata Reghina Apostolova susține că bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, își ispășește pedeapsa în condiții groaznice la penitenciarul Nr. 13 din Chișinău. Reghina a făcut declarațiile pentru Gagauznews, după prima vizită efectuată în închisoare, la fosta colegă de partid (Partidul „Șor”, declarat neconstituțional).
Deputata a criticat condițiile de detenție în care se află colega sa, dar a menționat că, în pofida acestora, Guțul rezistă și privește situația ca pe una temporară.
„Vizita noastră a fost pentru colegi ca soarele pe cer. Dacă să vorbim despre condițiile în care este ținută, spun din start, sunt condiții groaznice, în special în celulele în care sunt 3-4 persoane. Iar odaia, ca să înțelegeți, este de doi metri pătrați, paturi supraetajate, o fereastră mică în care 24 de ore în zi privești la gratii. Cu toate acestea, colegii rezistă. Ei rabdă și înțeleg că totul e temporar”, a declarat Reghina Apostolova.
Precizăm că pe 5 august, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, au condamnat-o pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, la 7 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În același dosar, Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului, a primit o pedeapsă de 6 ani de detenție. Ambele au fost arestate în sala de judecată imediat după pronunțarea sentinței.
***
O analiză realizată de Asociația Promo-LEX în 2024 a arătat că Penitenciarul nr. 13 din Chișinău se confruntă cu probleme grave de suprapopulare și infrastructură. Conform evaluării, anul trecut instituția găzduia aproape dublu față de capacitatea admisă — 750 de persoane în loc de 377, conform standardelor internaționale.
Raportul mai evidențiază condiții precare de igienă, lipsa intimității în utilizarea blocurilor sanitare și prezența mucegaiului în băile comune. 18% din celulele analizate nu îndeplinesc standardul minim de 1 m2 per bloc sanitar. Totodată, 20% din celule nu oferă nivelul adecvat de intimitate în utilizarea WC-urilor, iar băile comune sunt inaccesibile pentru persoanele cu necesități speciale și prezintă riscuri pentru sănătatea deținuților. În băile comune există o prezență semnificativă de mucegai. Deficiențele din blocul sanitar pun în pericol sănătatea și demnitatea deținuților.
Potrivit raportului, ventilația și iluminarea sunt necorespunzătoare. Circa 29% din celule au ferestre subdimensionate. În celule persistă mirosuri de mucegai și amoniac. În 62% din celule perspectiva spre exterior este sever obstrucționată de ziduri sau de alte structuri, iar 4% nu au vizibilitate în exterior.
Iluminarea artificială se rezumă de cele mai multe ori la o singură sursă de lumină, insuficientă pentru celulele ocupate de mai multe persoane. Condițiile inadecvate de ventilare și iluminare necesită auditarea ventilației, optimizarea ferestrelor și revizuirea iluminatului artificial, precum și alocarea unui buget pentru îmbunătățiri.
Președinta țării, Maia Sandu, este politicianul în care cei mai mulți moldoveni au cea mai mare încredere. De cealaltă parte, mai puțin de 1% din cetățeni au cea mai mare încredere în președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean. Asta arată datele unui sondaj iData prezentat pe 8 septembrie.
Datele arată că în președinta Maia Sandu au cea mai mare încredere 21,8% dintre respondenți. Aceasta este urmată de Igor Dodon cu 13,9%, Renato Usatîi – 4,7%, Alexandru Stoianoglo – 3,8%, Irina Vlah – 3,8%, Vladimir Voronin – 3,1%, Ion Ceban – 3,1%, Ilan Șor – 2,8%, Vasile Costiuc – 2,3%, Vasile Tarlev – 2,1%, Ion Chicu – 1,5%, Igor Grosu – 0,8%, Andrei Năstase – 0,7%, Dorin Recean – 0,6%, iar alții – 1,9%.
Totodată, 27,7% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în niciun politician, iar 5,4% nu știu sau nu au răspuns.
În același timp, 12,7% dintre respondenți că Maia Sandu a fost cel mai activ politician în ultimele 30 de zile. De asemenea, 9,7% consideră că Igor Dodon a fost cel mai activ în ultima lună, 8,2% – Renato Usatîi, 4,3% – Irina Vlah, 4,2% – Ilan Șor, 3,4% – Igor Grosu, 3,3% – Ion Ceban, 2,1% – Vladimir Voronin, 1,7% – Vasile Costiuc, 1,3% – Tudor Ulianovschi, 1,1% – Alexandru Stoianoglo, 1,0% – Ion Chicu, 0,6% – Andrei Năstase, 0,5% – Vasile Tarlev, 0,4% – Bogdan Țîrdea, iar 3,1% – alții.
Pe de altă parte, 37,3% dintre respondenți nu au știut sau nu au răspuns, iar 3,2% au spus că nimeni.
Precizăm că acest sondaj iData a fost realizat în perioada 20 august-3 septembrie pe un eșantion de 1 059 de respondenți. Marja maximă de eroare constituie ±2,9%.
