Plățile și serviciile bancare digitale câștigă tot mai mult teren în Moldova, potrivit studiului Mastercard

Serviciile și plățile digitale devin tot mai prezente în viața de zi cu zi a moldovenilor — de la cumpărăturile zilnice din magazine până la interacțiunea cu banca prin aplicațiai mobilă, care oferă acces la o gamă largă de servicii financiare. Conform studiului anual MasterIndex 2025 realizat de Mastercard, fiecare al doilea locuitor al țării a plătit deja pentru cumpărături cu smartphone-ul, iar pentru 19% acestea au devenit principala modalitate de plată. În plus, 41% dintre respondenți au confirmat că au deschis și utilizează un card digital în aplicația mobilă a băncii, fără echivalentul său fizic.

„Moldova a făcut un adevărat salt digital în domeniul plăților fără numerar. Astăzi, fiecare a doua tranzacție cu cardurile Mastercard în punctele de vânzare fizice din țară este o plată contactless cu smartphone-ul, prin NFC. Aceasta nu este doar o tendință tehnologică, ci un indicator al gradului de deschidere a pieței către inovații și al rapidității cu care acestea sunt implementate. Observăm un interes deosebit de înalt din partea utilizatorilor de a încerca soluții digitale noi”, a subliniat Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova. 

Cum evoluează modalitățile de plată 

Tendința de a efectua plăți fără numerar în Moldova crește de la an la an. 78% dintre deținătorii de carduri utilizează cardul bancar zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Plățile fără numerar devin modalitatea preferată de plată în magazinele fizice: 36% plătesc cumpărăturile cu cardul fizic, alți 36% cu cardul digital din smartphone, în timp ce 29% preferă să plătească cu numerar. 

Posibilitatea de a plăti cu cardul influențează direct alegerea magazinului: 45% dintre moldoveni preferă magazinele în care pot achita cu cardul, cu 9 p.p. mai mult decât în anul precedent. Totodată, pentru 12% dintre respondenți, posibilitatea de a plăti cu cardul este esențială în alegerea magazinului.

Cumpărăturile online continuă, de asemenea, săcâștige popularitate  printre locuitorii din Moldova. 7 din 10 respondenți fac shopping online, iar 71% dintre aceștia cumpără cel puțin o dată pe lună, în creștere cu 12 p.p. față de anul precedent. 

Transformarea digitală a experienței bancare

Utilizatorii aleg din ce în ce mai des  soluțiile digitale de interacțiune cu banca. 70% dintre deținătorii de carduri utilizează deja serviciile bancare digitale, precum aplicații bancare mobile sau internet banking. În același timp, fiecare al doilea respondent declară că este pregătit să treacă complet la formatul digital de comunicare cu banca în următorii 2-3 ani.

Așteptările utilizatorilor privind funcționalitatea serviciilor bancare digitale cresc constant. Printre cele mai dorite opțiuni în aplicația mobilă se numără oferte personalizate (49%), analize detaliate ale cheltuielilor (41%), gestionarea conturilor de la diferite bănci într-o singură aplicație (39%), solicitarea unui card bancar online (38%) și recomandări pentru planificare financiară (35%). Astfel, utilizatorii își doresc ca aplicația bancară să devină un asistent multifuncțional, care să să le permită nu doar efectuarea tranzacțiilor necesare, ci și să le ofere consultanță și analize de calitate pentru gestionarea finanțelor.

De 25 de ani, Mastercard contribuie la dezvoltarea economiei digitale a țării  , prin implementarea serviciilor inovatoare de plată pentru consumatori și proiectelor smart city, susținerea soluțiilor pentru întreprinderile mici și mijlocii, dezvoltarea produselor de carduri și rețelei de acceptare a plăților, comerțului electronic și transferurilor de bani. În 2025, compania a semnat un Memorandum de colaborare cu Agenția de Guvernare Electronică (e-Governance Agency) pentru dezvoltarea plăților digitale în serviciile publice prin EVO și MPay, extinderea incluziunii financiare și modernizarea infrastructurii de plăți. Anul acesta, Mastercard a lansat și un nou serviciu fintech în retail, „Cash la casă”, care permite retragerea de numerar direct la casa punctului de vânzare atunci când se efectuează plata cu cardul.

Despre MasterIndex

MasterIndex — studiu anual privind atitudinea locuitorilor din Moldova față de plățile fără numerar, realizat de compania XPLANE la comanda Mastercard în perioada 26 iunie – 10 iulie 2025, prin intermediul unor interviuri telefonice. La sondaj au participat 500 de deținători de carduri bancare cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani din trei orașe: Chișinău, Bălți și Cahul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Patru ani de când Putin ia Kievul în trei zile”. Zelenski și-a arătat buncărul și s-a adresat ucrainenilor VIDEO

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a publicat un mesaj video la patru ani de la invazia rusă. El a spus că „astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin ia Kievul în trei zile”, iar aceste declarații reflectă rezistența ucrainenilor. Zelenski a menționat că Ucraina a parcurs drumul de la momentul în care primea veste antiglonț, până la cel în care dispune de sisteme „Patriot”. Totodată, a afirmat că Putin nu și-a atins scopurile, iar ucrainenii vor face tot ce este necesar pentru a obține pacea. În același mesaj video, Zelenski și-a arătat buncărul de pe strada Bankova, relatează Ukrainskaia Pravda.

„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin ia Kievul în trei zile. Și asta spune, de fapt, foarte multe despre rezistența noastră, despre cum a luptat Ucraina în tot acest timp. În spatele acestor cuvinte sunt milioane de oameni ai noștri. În spatele acestor cuvinte este mult curaj, muncă foarte grea, rezistență și un drum lung pe care Ucraina îl parcurge din 24 februarie”, a declarat Zelenski.

El a arătat coridoarele lungi și birourile buncărului, unde „aveau loc ședințe zilnice cu militarii, apeluri telefonice, căutarea de soluții”.

Zelenski a amintit și de primele victime ale agresiunii ruse în Bucea, Irpin, Borodianka, Mariupol și în alte localități. „Bărbații nu luptă așa. Oamenii nu se comportă așa. Ucrainenii nu vor uita asta. Și să vadă aceste imagini toți cei cărora nu le apasă conștiința, cei care încă întind mâna răului rusesc și încă cumpără petrol de la Putin”, a adăugat Zelenski.

El a afirmat că Ucraina a parcurs drumul de la momentul în care primea veste antiglonț, până la momentul în care dispune de „Patriot”, „Iris”, „Nasams”, F-16, propriile arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, și produce peste 3 milioane de drone FPV pe an, doboară „Shahed” și este capabilă să execute o operațiune de tipul celei de la Kursk și „Păianjenul”.

Zelenski a amintit, de asemenea, de apărătorii ucraineni căzuți. „Dragi cetățeni, puterea care ne-a susținut în toți acești ani sunteți voi, oamenii noștri. Rezistența noastră – sunteți voi. Ucrainenii. Ucrainencele. Fiecare care nu se dă bătut… Vreau să mulțumesc fiecăruia și fiecăreia care poartă pe umerii săi independența. Fiecărui războinic – pentru putere. Părinților voștri, copiilor, soțiilor, soților – pentru răbdare. Mulțumesc tuturor celor care, prin munca lor, fac Ucraina mai puternică”, a declarat Zelenski.

El a adăugat că Ucraina trece acum prin „cea mai grea iarnă din istorie”, dar este „mai puțin de o săptămână până la primăvară”. „Putin nu și-a atins scopurile. Nu a înfrânt ucrainenii. Nu a câștigat acest război. Am păstrat Ucraina și vom face totul pentru a obține pacea. Și pentru a exista dreptate”, a conchis Zelenski.

***

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși trupele ruse nu controlează în totalitate teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs, până în prezent, rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război. Cel mai complicat subiect rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.

Facebook \ Igor Grosu

4 ani de război în Ucraina: deputați de la Chișinău au plecat la Kiev. Cine conduce delegația?

Deputați din Parlamentul Republicii Moldova – membri ai Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina – participă la evenimente comemorative organizate în contextul marcării a patru ani de la începutul războiului din Ucraina.

Delegația este condusă de președintele Grupului de prietenie, Alexandr Trubca. La Kiev, deputații vor participa, alături de parlamentari din mai multe țări, la evenimentele comemorative organizate de legislativul ucrainean.

În ajun, președintele Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spatari, a participat la Reuniunea specială a Forumului pentru Securitatea Mării Negre, organizată la Odesa. Evenimentul a fost dedicat analizării felului în care războiul remodelează parteneriatele și regulile puterii globale.

Reamintim, în seara zilei de 23 februarie, clădirea Parlamentului a fost iluminată în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate și susținere a poporului țării vecine.

Invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin. În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Maia Sandu

„Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare”. Maia Sandu, la patru ani de război în țara vecină

Ucraina merită o pace dreaptă. Iar Republica Moldova o va sprijini cu solidaritate neștirbită. Declarațiile au fost făcute de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe 24 februarie la patru ani de război în Ucraina.

„În zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare. Dârzenia poporului ucrainean este o lumină pentru întreaga lume liberă. Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor. Nu uităm chinul prizonierilor de război torturați și umiliți în captivitate”, se arată în mesajul șefei statului.

Maia Sandu a adăugat că „vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe”. „Ucraina merită o pace dreaptă. Iar noi vom sprijini Ucraina cu solidaritate neștirbită”, a mai declarat șefa statului.

***

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși trupele ruse nu controlează în totalitate teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs, până în prezent, rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război. Cel mai complicat subiect rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.

sfs.md/foto simbol

Controale la spălătoriile auto din Republica Moldova. Ministrul Mediului: Avem sesizări de la cetățeni

Începând cu luna martie și până în luna mai vor fi verificate toate spălătoriile auto din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, prin această acțiune, autoritățile își propun să afle unde este deversată apa provenită de la spălătorii și să se asigure că aceasta nu poluează mediul.

Potrivit oficialului, în perioada martie-mai, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va verifica toate spălătoriile din țară. „Am inițiat această acțiune amplă în urma multiplelor sesizări din partea cetățenilor. Într-adevăr, trebuie să cunoaștem unde se revarsă toată această cantitate de apă. (…) Prin această acțiune, dorim să ne asigurăm că toată apa revărsată este una tratată, curată și nu prezintă niciun pericol pentru oameni”, a declarat Hajder în seara zilei de 23 februarie.

Potrivit oficialului, o singură spălare poate consuma până la 300 de litri de apă. „Fără sisteme de tratare, detergenții și hidrocarburile ajung direct în sol și în râuri, afectându-ne sănătatea”, a adăugat ministrul, menționând că se va verifica utilizarea sistemelor de filtrare și tratare a apei, existența separatoarelor de hidrocarburi, procesul de deversarea apelor uzate și existența contractelor cu operatorii de evacuare a deșeurilor.

NewsMaker

NM Espresso: În Moldova au fost delapidate fondurile programului «Satul european», Plahotniuc a «desenat» schema furtului miliardului, la Dereneu se vor așeza la masa negocierilor?

Percheziții în Moldova

În Moldova au avut loc 40 de percheziții într-un dosar de delapidare a fondurilor naționale și europene, destinate reparației drumurilor, sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cadrul programului «Satul european». Perchezițiile s-au desfășurat în primăriile din Căușeni, Sângerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni, precum și la sediile Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală și al unei companii private din Chișinău.

În dosar au fost reținute cinci persoane.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, comentând perchezițiile, a declarat că «corupția ucide». El a subliniat că astfel de acțiuni «fură siguranța celor care circulă zilnic pe drumuri» și amenință «viitorul copiilor noștri».


Transnistria: deținuți politici, pază, România

După versiunea scrisă a istoriei fostului ministru de interne al Transnistriei, Ghenadi Kuzmiciov, pe care Tiraspolul îl ține în închisoare în pofida unei boli mortale, am publicat și ediția NM_explains pe această temă: «De ce îi trebuie „Sheriff“-ului un Kuzmiciov mort?».

Între timp, liderul nerecunoscutei rmn, Vadim Krasnoselski, a propus scoaterea limitei pentru numărul de agenți de pază pentru foștii conducători ai Transnistriei, invocând «caracterul dinamic al amenințărilor» și «schimbarea situației».

Iar ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a declarat că Rusia trebuie să-și retragă trupele din Transnistria, această poziție devenind una oficială pentru UE. Astfel, potrivit Oanei Țoiu, «locuitorii Transnistriei ar putea avea speranța pentru un viitor european».


Grațierea lui Șepeli: reacții

Ca răspuns la scandalul legat de grațierea de către Maia Sandu a lui Nicolae Șepeli, Administrația Prezidențială a comunicat că Procuratura Generală l-a prezentat drept «victimă a traficului de persoane în Rusia», iar acesta a fost un deținut exemplar și nu fusese condamnat anterior. Scandalul a izbucnit după ce Kievul și Chișinăul au anunțat destructurarea unei grupări criminale care pregătea atentate împotriva unor funcționari ucraineni, iar organizatorul ar fi fost Șepeli, coordonat de serviciile speciale ruse.

Fosta deputată Olesea Stamate a scris, nu fără ironie, că vina pentru cele întâmplate nu ar trebui pusă pe Maia Sandu, ci pe comisia de grațiere, în care «s-au infiltrat spioni ruși». Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, i-a răspuns lui Stamate amintindu-i că și ea «a votat pentru eliberarea unor infractori periculoși».

Iar Blocul «Alternativa» a propus crearea unei comisii parlamentare pentru a clarifica modul în care au fost luate deciziile de grațiere a persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, inclusiv a lui Șepeli.


Bani pentru combaterea dezinformării

Doina Gherman a mai anunțat că Moldova va primi 20 de milioane de euro din partea Danemarcei pentru consolidarea apărării, combaterea dezinformării și dezvoltarea capacităților de reacție în situații de criză. Ea și-a exprimat speranța că investițiile daneze vor deschide noi oportunități pentru economie.


Restricții privind numerarul

Autoritățile nu agreează propunerile opoziției de a relaxa restricțiile introduse anterior în Moldova privind plățile în numerar. Ministerul Finanțelor a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege al Blocului «Alternativa» care prevedea aceste modificări. Atât autorii proiectului, cât și Ministerul Finanțelor invocă aceleași directive ale UE. Mai multe detalii la acest subiect citiți în materialul «Legea anti-cash în Moldova».


Bugetul Chișinăului în schimbul funcțiilor?

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat, răspunzând acuzațiilor socialiștilor, că «nu a promis nimănui nimic» în schimbul votului pentru proiectul bugetului capitalei pentru 2026. Din contra, unii consilieri municipali i-ar fi făcut chiar ei astfel de propuneri.

Totodată, Ceban a anunțat că ședința Consiliului municipal, programată pentru astăzi, a fost amânată pentru perioada 9–15 martie, iar primul punct pe ordinea de zi va fi planul de mobilitate urbană durabilă.


Disputa din Dereneu: continuare

Ministerul Culturii a invitat reprezentanții Mitropoliei Moldovei și ai Mitropoliei Basarabiei la consultări pentru a soluționa disputa legată de biserica din satul Dereneu, raionul Călărași. Ministerul nu se opune organizării unui referendum local privind administrarea bisericii, dar consideră că «din cauza depopulării acesta ar putea să nu aibă loc». Ca și soluție, este propusă «folosirea în comun a bisericii», cu desfășurarea slujbelor conform unui orar.


Dosare judiciare

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate în dosarul furtului miliardului, a depus mărturii în instanță.

Despre ce a vorbit timp de trei ore, aflați din materialul «Totul a fost decis până la mine».


Vremea la final de iarnă

În ultima săptămână a lunii februarie, în Moldova se așteaptă vreme de iarnă, cu ploi și ninsori slabe. Ziua, temperaturile vor urca până la +10 grade, iar noaptea vor coborî până la minus 6 grade. În a doua jumătate a săptămânii se va încălzi până la +8…+10 grade ziua și +1…+2 grade noaptea.


Agenda zilei, 24 februarie:

  • 09:30 — Prezentarea de către Primăria Chișinău a proiectului de reconstrucție a străzii 31 August 1989;
  • 09:30 — Ședința Consiliului Superior al Magistraturii;
  • 10:30 — Ședința Comisiei parlamentare pentru integrare europeană;
  • 15:30 — Ședința CEC.
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: