Plățile și serviciile bancare digitale câștigă tot mai mult teren în Moldova, potrivit studiului Mastercard

Serviciile și plățile digitale devin tot mai prezente în viața de zi cu zi a moldovenilor — de la cumpărăturile zilnice din magazine până la interacțiunea cu banca prin aplicațiai mobilă, care oferă acces la o gamă largă de servicii financiare. Conform studiului anual MasterIndex 2025 realizat de Mastercard, fiecare al doilea locuitor al țării a plătit deja pentru cumpărături cu smartphone-ul, iar pentru 19% acestea au devenit principala modalitate de plată. În plus, 41% dintre respondenți au confirmat că au deschis și utilizează un card digital în aplicația mobilă a băncii, fără echivalentul său fizic.

„Moldova a făcut un adevărat salt digital în domeniul plăților fără numerar. Astăzi, fiecare a doua tranzacție cu cardurile Mastercard în punctele de vânzare fizice din țară este o plată contactless cu smartphone-ul, prin NFC. Aceasta nu este doar o tendință tehnologică, ci un indicator al gradului de deschidere a pieței către inovații și al rapidității cu care acestea sunt implementate. Observăm un interes deosebit de înalt din partea utilizatorilor de a încerca soluții digitale noi”, a subliniat Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova. 

Cum evoluează modalitățile de plată 

Tendința de a efectua plăți fără numerar în Moldova crește de la an la an. 78% dintre deținătorii de carduri utilizează cardul bancar zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Plățile fără numerar devin modalitatea preferată de plată în magazinele fizice: 36% plătesc cumpărăturile cu cardul fizic, alți 36% cu cardul digital din smartphone, în timp ce 29% preferă să plătească cu numerar. 

Posibilitatea de a plăti cu cardul influențează direct alegerea magazinului: 45% dintre moldoveni preferă magazinele în care pot achita cu cardul, cu 9 p.p. mai mult decât în anul precedent. Totodată, pentru 12% dintre respondenți, posibilitatea de a plăti cu cardul este esențială în alegerea magazinului.

Cumpărăturile online continuă, de asemenea, săcâștige popularitate  printre locuitorii din Moldova. 7 din 10 respondenți fac shopping online, iar 71% dintre aceștia cumpără cel puțin o dată pe lună, în creștere cu 12 p.p. față de anul precedent. 

Transformarea digitală a experienței bancare

Utilizatorii aleg din ce în ce mai des  soluțiile digitale de interacțiune cu banca. 70% dintre deținătorii de carduri utilizează deja serviciile bancare digitale, precum aplicații bancare mobile sau internet banking. În același timp, fiecare al doilea respondent declară că este pregătit să treacă complet la formatul digital de comunicare cu banca în următorii 2-3 ani.

Așteptările utilizatorilor privind funcționalitatea serviciilor bancare digitale cresc constant. Printre cele mai dorite opțiuni în aplicația mobilă se numără oferte personalizate (49%), analize detaliate ale cheltuielilor (41%), gestionarea conturilor de la diferite bănci într-o singură aplicație (39%), solicitarea unui card bancar online (38%) și recomandări pentru planificare financiară (35%). Astfel, utilizatorii își doresc ca aplicația bancară să devină un asistent multifuncțional, care să să le permită nu doar efectuarea tranzacțiilor necesare, ci și să le ofere consultanță și analize de calitate pentru gestionarea finanțelor.

De 25 de ani, Mastercard contribuie la dezvoltarea economiei digitale a țării  , prin implementarea serviciilor inovatoare de plată pentru consumatori și proiectelor smart city, susținerea soluțiilor pentru întreprinderile mici și mijlocii, dezvoltarea produselor de carduri și rețelei de acceptare a plăților, comerțului electronic și transferurilor de bani. În 2025, compania a semnat un Memorandum de colaborare cu Agenția de Guvernare Electronică (e-Governance Agency) pentru dezvoltarea plăților digitale în serviciile publice prin EVO și MPay, extinderea incluziunii financiare și modernizarea infrastructurii de plăți. Anul acesta, Mastercard a lansat și un nou serviciu fintech în retail, „Cash la casă”, care permite retragerea de numerar direct la casa punctului de vânzare atunci când se efectuează plata cu cardul.

Despre MasterIndex

MasterIndex — studiu anual privind atitudinea locuitorilor din Moldova față de plățile fără numerar, realizat de compania XPLANE la comanda Mastercard în perioada 26 iunie – 10 iulie 2025, prin intermediul unor interviuri telefonice. La sondaj au participat 500 de deținători de carduri bancare cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani din trei orașe: Chișinău, Bălți și Cahul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Noi tensiuni comerciale între Washington și Ottawa. Trump impune taxe de 50% pentru importuri din Canada

Statele Unite ale Americii au impus, în noaptea de 21 spre 22 august, taxe vamale de 50% pentru mai multe categorii de produse importate din Canada, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Potrivit AFP, măsura va afecta circa 5,5% din exporturile canadiene către piața americană. Noile tarife au intrat în vigoare după ce Washingtonul și Ottawa nu au reușit să ajungă la un nou acord comercial în cadrul unor negocieri desfășurate timp de trei zile în capitala SUA.

Canada a fost reprezentată la discuții de ministrul responsabil pentru relațiile comerciale cu Statele Unite, Dominic LeBlanc, iar partea americană de reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. După încheierea negocierilor din 21 august, Greer a declarat, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni”.

Potrivit BBC, Washingtonul era dispus să reducă taxele pentru oțelul și aluminiul canadian de la 50% la 25%, iar pentru automobile de la 25% la 15%. În schimb, Ottawa ar fi trebuit să permită din nou comercializarea băuturilor alcoolice americane pe piața canadiană.

Reuters, citând un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump, scrie că oferta americană ar fi oferit Canadei cele mai avantajoase condiții tarifare dintre toți marii exportatori care livrează produse pe piața SUA. Totuși, autoritățile canadiene au cerut concesii suplimentare, inclusiv reduceri mai mari ale taxelor pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Același oficial a precizat că, după intrarea în vigoare a noilor tarife, nu este prevăzută reluarea negocierilor.

Mark Carney: Modificările propuse de SUA au fost „nedrepte”

Pe 21 august, după eșecul negocierilor, dar înainte ca noile taxe să intre în vigoare, premierul canadian Mark Carney a reacționat printr-o declarație publică. El a afirmat că, în ultimele săptămâni, Canada a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, însă acestea nu au fost suficiente pentru a obține rezultatul dorit.

În această seară am decis să suspend negocierile comerciale cu Statele Unite și le-am cerut negociatorilor canadieni să revină la Ottawa. Modificările introduse de partea americană în ultimul moment au fost nedrepte, contrare principiilor economiei de piață și au ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea oricărui acord”, a declarat Carney, transmite DW.

Premierul canadian estimează că noile taxe americane vor afecta produse canadiene în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. „Canada va răspunde dolar pentru dolar pentru a-și proteja lucrătorii și companiile”, a adăugat acesta.

Trump amenința cu taxe vamale încă din iulie

Donald Trump a semnat pe 20 iulie ordinele executive care prevedeau introducerea unor taxe suplimentare pentru mai multe produse canadiene. Liderul de la Casa Albă a justificat măsura prin ceea ce a numit „tratamentul discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene băuturilor alcoolice, automobilelor și produselor lactate din Statele Unite.

Tarifele urmau să intre în vigoare pe 19 august, însă, cu puțin timp înainte de expirarea termenului, Trump a decis să amâne aplicarea lor cu trei zile, invocând progresele înregistrate la negocieri. Potrivit acestuia, una dintre înțelegerile preliminare dintre cele două părți viza reluarea proiectului conductei Keystone XL, destinată transportului de petrol din Canada către Statele Unite. Proiectul fusese abandonat în timpul administrației fostului președinte Joe Biden.

stiri.md

Comunitatea romă din Republica Moldova are un nou lider. Robert Cerari, ales baron

Robert Cerari a devenit noul baron al romilor din Republica Moldova. Acesta a fost ales sâmbătă, 22 august, în cadrul unei reuniuni la care au participat reprezentanți ai comunității rome din mai multe localități ale țării, transmite TV8.

Robert Cerari preia funcția după moartea lui Artur Cerari, care a fost lider al comunității rome din Republica Moldova din 1998 până la decesul său, în iulie 2026.

La reuniune au participat lideri și reprezentanți ai comunităților rome din Călărași, Basarabeasca, Rîșcani, Dondușeni, Talmaza și alte localități. De asemenea, au mai fost prezenți și reprezentanți ai autorităților centrale și locale, precum și invitați din România.

Reuniunea a început cu un minut de reculegere în memoria lui Artur Cerari. Fiica acestuia, Sonia Cerari, a declarat că susține alegerea lui Robert Cerari și că își dorește ca acesta să continue moștenirea lăsată de tatăl său.

În memoria regretatului baron Artur Cerari și pentru a asigura continuitatea comunității noastre, vă anunț că susțin cu toată încrederea preluarea rolului de baron de către verișorul tatălui meu, Robert Cerari. Sunt convinsă că va duce mai departe, cu demnitate, respect și dedicare, moștenirea și valorile lăsate de regretatul baron”, a spus Sonia Cerari.

În urma procedurii de alegere, Robert Cerari a obținut susținerea participanților și a fost desemnat noul baron al romilor din Republica Moldova.

Originar din Soroca, Robert Cerari este consilier local, judecător în Stabor și vicepreședinte al Asociației Bare-Rom. Acesta este implicat de mai mulți ani în promovarea tradițiilor și dezvoltarea comunității rome.

Guvernul Republicii Moldova/imagine simbol

Cum va fi marcată Ziua Independenței la Chișinău? Guvernul a publicat programul evenimentelor

De Ziua Independenței Republicii Moldova, marcată pe 27 august, în capitală vor avea loc mai multe festivități, inclusiv o paradă militară și un concert. Guvernul a publicat sâmbătă, 22 august, programul oficial al evenimentelor.

Programul oficial va începe la ora 08:30, cu depuneri de flori la monumentul „Maica Îndurerată” din cadrul Complexului Memorial „Eternitate”. La ora 09:30, vor fi depuse flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.

În Piața Marii Adunări Naționale, festivitățile vor continua la ora 16:30 cu o paradă militară. La aceasta vor participa peste 2 000 de militari și reprezentanți ai structurilor participante. De asemenea, vor fi prezentate peste 100 de unități de tehnică militară și specială din dotarea Armatei Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne.

Seara, de la ora 18:00, în Piața Marii Adunări Naționale va avea loc concertul dedicat Zilei Independenței, cu participarea mai multor artiști autohtoni.

Invităm și așteptăm toți cetățenii să participe la evenimentele din Piața Marii Adunări Naționale, să celebrăm împreună țara noastră, libertatea și independența care ne unesc”, a transmis Guvernul.

Republica Moldova și-a proclamat independența la 27 august 1991, când Parlamentul a adoptat Declarația de Independență față de Uniunea Sovietică.

Observator Constanța

Maia Sandu condamnă atacul rusesc asupra centrului comercial din Krivoi Rog. A provocat cel puțin 16 morți și peste 130 de răniți

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, condamnă atacul rusesc asupra orașului Krivoi Rog, Ucraina, soldat cu lovirea unui centru comercial, și îl califică drept un act „barbar”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șefa statului și-a exprimat solidaritatea cu familiile victimelor.

Îngroziți de atacurile barbare ale Rusiei asupra orașului Krivoi Rog și a altor orașe. Gândurile noastre sunt alături de familiile care își plâng apropiații și de toți cei răniți, inclusiv de atât de mulți copii”, a transmis Maia Sandu.

Amintim că, pe 21 august, drone rusești au lovit un centru comercial din Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski. Potrivit autorităților ucrainene, dronele au lovit în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță, când la fața locului se aflau deja echipele de intervenție.

Cele mai recente date arată că atacul s-a soldat cu cel puțin 16 morți și peste 130 de răniți, inclusiv copii. Alte nouă persoane, printre care doi copii, erau date dispărute în dimineața de 22 august.

Vladimir Zelenski a calificat bombardamentul drept unul „cinic” și a spus că folosirea celui de-al doilea val de drone, după sosirea salvatorilor, reprezintă un atac deliberat asupra celor care interveniseră pentru a ajuta victimele.

Uniunea Europeană a condamnat, de asemenea, atacul. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, l-a calificat drept „teroare prin design”.

Repetiție generală pentru parada militară de Ziua Independenței: peste 2 000 de participanți și 100 de unități de tehnică, în centrul capitalei

Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a găzduit, vineri seara, 21 august, repetiția generală pentru parada militară dedicată celor 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova. Peste 2 000 de angajați ai instituțiilor de forță, veterani și reprezentanți ai statelor partenere au defilat în cadrul repetiției, transmite Moldpres.

Repetiția s-a desfășurat între orele 22:00 și 00:00. Alături de militari au defilat 150 de veterani ai războiului pentru integritatea teritorială a țării și grupe port-drapel din opt state partenere.

În cadrul repetiției au fost prezentate și peste 100 de unități de tehnică militară și specială.

Parada militară va avea loc pe 27 august, cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: