Plățile și serviciile bancare digitale câștigă tot mai mult teren în Moldova, potrivit studiului Mastercard

Serviciile și plățile digitale devin tot mai prezente în viața de zi cu zi a moldovenilor — de la cumpărăturile zilnice din magazine până la interacțiunea cu banca prin aplicațiai mobilă, care oferă acces la o gamă largă de servicii financiare. Conform studiului anual MasterIndex 2025 realizat de Mastercard, fiecare al doilea locuitor al țării a plătit deja pentru cumpărături cu smartphone-ul, iar pentru 19% acestea au devenit principala modalitate de plată. În plus, 41% dintre respondenți au confirmat că au deschis și utilizează un card digital în aplicația mobilă a băncii, fără echivalentul său fizic.

„Moldova a făcut un adevărat salt digital în domeniul plăților fără numerar. Astăzi, fiecare a doua tranzacție cu cardurile Mastercard în punctele de vânzare fizice din țară este o plată contactless cu smartphone-ul, prin NFC. Aceasta nu este doar o tendință tehnologică, ci un indicator al gradului de deschidere a pieței către inovații și al rapidității cu care acestea sunt implementate. Observăm un interes deosebit de înalt din partea utilizatorilor de a încerca soluții digitale noi”, a subliniat Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova. 

Cum evoluează modalitățile de plată 

Tendința de a efectua plăți fără numerar în Moldova crește de la an la an. 78% dintre deținătorii de carduri utilizează cardul bancar zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Plățile fără numerar devin modalitatea preferată de plată în magazinele fizice: 36% plătesc cumpărăturile cu cardul fizic, alți 36% cu cardul digital din smartphone, în timp ce 29% preferă să plătească cu numerar. 

Posibilitatea de a plăti cu cardul influențează direct alegerea magazinului: 45% dintre moldoveni preferă magazinele în care pot achita cu cardul, cu 9 p.p. mai mult decât în anul precedent. Totodată, pentru 12% dintre respondenți, posibilitatea de a plăti cu cardul este esențială în alegerea magazinului.

Cumpărăturile online continuă, de asemenea, săcâștige popularitate  printre locuitorii din Moldova. 7 din 10 respondenți fac shopping online, iar 71% dintre aceștia cumpără cel puțin o dată pe lună, în creștere cu 12 p.p. față de anul precedent. 

Transformarea digitală a experienței bancare

Utilizatorii aleg din ce în ce mai des  soluțiile digitale de interacțiune cu banca. 70% dintre deținătorii de carduri utilizează deja serviciile bancare digitale, precum aplicații bancare mobile sau internet banking. În același timp, fiecare al doilea respondent declară că este pregătit să treacă complet la formatul digital de comunicare cu banca în următorii 2-3 ani.

Așteptările utilizatorilor privind funcționalitatea serviciilor bancare digitale cresc constant. Printre cele mai dorite opțiuni în aplicația mobilă se numără oferte personalizate (49%), analize detaliate ale cheltuielilor (41%), gestionarea conturilor de la diferite bănci într-o singură aplicație (39%), solicitarea unui card bancar online (38%) și recomandări pentru planificare financiară (35%). Astfel, utilizatorii își doresc ca aplicația bancară să devină un asistent multifuncțional, care să să le permită nu doar efectuarea tranzacțiilor necesare, ci și să le ofere consultanță și analize de calitate pentru gestionarea finanțelor.

De 25 de ani, Mastercard contribuie la dezvoltarea economiei digitale a țării  , prin implementarea serviciilor inovatoare de plată pentru consumatori și proiectelor smart city, susținerea soluțiilor pentru întreprinderile mici și mijlocii, dezvoltarea produselor de carduri și rețelei de acceptare a plăților, comerțului electronic și transferurilor de bani. În 2025, compania a semnat un Memorandum de colaborare cu Agenția de Guvernare Electronică (e-Governance Agency) pentru dezvoltarea plăților digitale în serviciile publice prin EVO și MPay, extinderea incluziunii financiare și modernizarea infrastructurii de plăți. Anul acesta, Mastercard a lansat și un nou serviciu fintech în retail, „Cash la casă”, care permite retragerea de numerar direct la casa punctului de vânzare atunci când se efectuează plata cu cardul.

Despre MasterIndex

MasterIndex — studiu anual privind atitudinea locuitorilor din Moldova față de plățile fără numerar, realizat de compania XPLANE la comanda Mastercard în perioada 26 iunie – 10 iulie 2025, prin intermediul unor interviuri telefonice. La sondaj au participat 500 de deținători de carduri bancare cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani din trei orașe: Chișinău, Bălți și Cahul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova a predat Principatului Monaco Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Ce decizii au fost adoptate la Chișinău

Republica Moldova a transmis oficial pe 15 mai Principatului Monaco Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, la finalul unei sesiuni ministeriale desfășurate la Chișinău, cu participarea a peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri ai afacerilor externe.

La conferința de presă comună care a urmat, viceprim-ministrul Mihai Popșoi a subliniat că mandatul Moldovei a reprezentat „o oportunitate de a demonstra maturitatea democratică și angajamentul ferm față de valorile europene”. Acesta a precizat că în cadrul mandatului au fost organizate peste 40 de evenimente la Chișinău și Strasbourg, iar în cadrul sesiunii ministeriale au fost adoptate mai multe decizii importante.

„Cel mai important rezultat al reuniunii ministeriale este decizia privind Tribunalul Special pentru Ucraina. Tragerea la răspundere pentru agresiunea Rusiei este tot mai aproape”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.

Printre alte decizii adoptate se numără un instrument juridic pentru combaterea manipulării informațiilor și ingerințelor străine, Declarația de la Chișinău privind migrația și Convenția europeană a drepturilor omului, Strategia privind acțiunea externă a Consiliului Europei și Protocolul adițional la Convenția de la Varșovia privind confiscarea averilor.

Ministrul relațiilor externe al Principatului Monaco, Isabelle Berro-Amadeï, a declarat că noua Președinție va fi orientată spre „protecția tuturor, printr-o organizație eficientă, pentru a răspunde provocărilor contemporane”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Al cincilea avion, mai multe zboruri și un orar mai flexibil. Planurile Wizz Air pentru Republica Moldova

Compania low-cost din Ungaria Wizz Air continuă să își dezvolte baza de la Chișinău și, începând din septembrie, va staționa aici al cincilea avion — un Airbus A321neo. Noua aeronavă va permite creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare și un orar mai comod pentru pasageri. La conferința de presă din 14 mai și într-o discuție cu NM, directorul comercial Wizz Air, Jan Malin, a vorbit despre planurile companiei pentru Republica Moldova și a explicat cum reușește compania low-cost să mențină tarife accesibile.

Al cincilea avion pentru baza Wizz Air de la Chișinău

În acest an, Wizz Air intenționează să își consolideze poziția pe piața moldovenească și să transporte aproape 3 milioane de pasageri spre și dinspre Moldova — cu 74% mai mult decât anul trecut. În acest scop, transportatorul pune accent pe creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare existente, pentru a oferi pasagerilor mai multă flexibilitate în planificarea călătoriilor. Acest lucru va deveni posibil datorită plasării la Chișinău a celui de-al cincilea avion — Airbus A321neo, care urmează să sosească la mijlocul lunii septembrie.

Compania va mări numărul de zboruri pe zece rute solicitate. Spre Paris (Beauvais), Wizz Air va zbura de zece ori pe săptămână în loc de șapte, iar spre Berlin — de nouă ori în loc de șapte. Zborurile spre Bologna, Veneția, Bruxelles (Charleroi), Praga și Milano (Bergamo) vor deveni zilnice, iar frecvența zborurilor spre Verona și Larnaca va crește de la trei la cinci pe săptămână, iar spre Nisa — de la două la trei.

Compania explică că majorarea frecvenței zborurilor ar trebui să facă rețeaua mai fiabilă. Scopul principal este ca pe rutele-cheie pasagerii să poată zbura mai des, iar în unele cazuri să aleagă între un zbor de dimineață și unul de seară. Potrivit lui Jan Malin, acest lucru este deosebit de important pentru cei care călătoresc în interes de serviciu și doresc, de exemplu, să meargă într-un alt oraș pentru o singură zi.

„Cu al cincilea avion, cota noastră de piață va depăși 60%. 35 de destinații în 16 țări — aceasta este o alegere mare pentru Moldova. Cinci avioane înseamnă mai multe zboruri, mai mulți pasageri, fiabilitate mai mare și punctualitate mai mare”, a spus Jan Malin, adăugând că în Moldova Wizz Air depășește deja propriul indicator țintă de fiabilitate operațională: 99,7% față de obiectivul de 99,5%.

Cum menține compania aeriană tarife accesibile

Wizz Air se dezvoltă activ nu doar în Moldova, ci și în Europa Centrală și de Est. Ultimii ani au fost dificili pentru întreaga industrie a aviației: pandemia, războiul din Ucraina, instabilitatea geopolitică, precum și problemele cu lanțurile de aprovizionare și producția de motoare au exercitat presiuni asupra companiilor aeriene din toată Europa. Cu toate acestea, compania low-cost continuă să crească. După pandemie, compania s-a extins de mai mult de două ori, iar în 2026 se așteaptă la o creștere a rețelei de aproximativ 30%. În anii următori, Wizz Air intenționează să mențină un ritm de creștere de 10–20%.

Astăzi, transportatorul gestionează 40 de baze și o flotă de peste 260 de avioane, efectuând zilnic aproximativ 1.100 de zboruri în întreaga rețea. Totodată, după cum subliniază compania, principala sa strategie competitivă rămâne aceeași — să ofere pasagerilor zboruri accesibile. Pentru aceasta, Wizz Air mizează pe costuri operaționale reduse. Unul dintre factorii cheie este flota unică Airbus și noile avioane economice, care consumă mai puțin combustibil și permit transportul mai multor pasageri per zbor.

În plus, compania utilizează intens avioanele pe parcursul zilei: potrivit lui Jan Malin, în medie aeronavele Wizz Air zboară aproximativ 12,5 ore pe zi. Aceasta permite o distribuire mai eficientă a costurilor de deținere a avionului. Un rol important îl joacă și alte elemente ale modelului low-cost: vânzarea biletelor prin intermediului site-ului și aplicației, servicii suplimentare, grad ridicat de ocupare a zborurilor, externalizarea unor procese și colaborarea cu aeroporturi unde transportatorul se poate dezvolta pe termen lung.

„Nu încercăm să concurăm în ceea ce privește calitatea șampaniei sau clasa întâi. Pe rutele europene, oamenii au nevoie să ajungă în siguranță și la timp dintr-un oraș în altul — la cel mai mic preț. Acesta este modul în care concurăm. Dacă avem cele mai mici costuri, putem oferi cele mai mici tarife. Tot ceea ce facem la Wizz Air este orientat spre reducerea costurilor”, a explicat Jan Malin.

Potrivit acestuia, un astfel de model permite companiei să crească și, în același timp, să mențină tarife accesibile pentru pasageri. Compania low-cost investește, de asemenea, în piețele unde își dezvoltă bazele, angajează personal local și colaborează cu parteneri locali. În Moldova, Wizz Air are în prezent aproximativ 140 de angajați, iar adăugarea celui de-al cincilea avion la Chișinău ar trebui să creeze încă aproximativ 14 locuri de muncă directe. În total, compania are peste 10.000 de angajați.

„Acum suntem aici pentru a dezvolta Moldova”

În discuția cu NM, Jan Malin a explicat că decizia de a adăuga al cincilea avion este legată de rezultatele bune ale bazei moldovenești. Potrivit acestuia, dacă piața nu ar fi corespuns așteptărilor Wizz Air, compania nu ar fi direcționat capacități suplimentare aici. Cu atât mai mult cu cât plasarea unui nou avion reprezintă o investiție costisitoare: nu este vorba doar de aeronavă în sine, ci și de investiții în echipaje și locuri de muncă.

Directorul comercial a subliniat că în prezent Wizz Air dorește să dezvolte în Moldova nu doar numărul de zboruri, ci calitatea întregii rețele de rute. Compania mizează pe rute stabile, orar convenabil și o frecvență mai mare a zborurilor. Rute noi sunt posibile și în viitor, dar, potrivit lui Malin, acestea ar trebui să apară atunci când rețeaua devine suficient de matură și stabilă.

„Ideea este să ne asigurăm că avem rutele potrivite cu orarul potrivit. Când aceste rute vor deveni mai mature, vom putea adăuga altele noi. Acum este mai degrabă vorba despre calitate și profunzime, decât despre lărgimea rețelei”, a explicat directorul comercial Wizz Air.

Răspunzând la întrebarea despre concurența dintre Chișinău și Iași și alte aeroporturi din regiune, Jan Malin a precizat că compania nu privește dezvoltarea unui aeroport ca pe un mijloc de a slăbi altul. Potrivit acestuia, Wizz Air analizează cererea în întreaga rețea, însă extinderea de astăzi vizează în mod specific Moldova.

Compania recunoaște, de asemenea, că rutele din Chișinău sunt astăzi importante nu doar pentru pasagerii moldoveni. Acestea sunt utilizate și de ucraineni care, din cauza războiului, aleg aeroporturile din Moldova și România pentru călătoriile în Europa. Prin urmare, dezvoltarea bazei de la Chișinău oferă un „dublu efect” — pentru pasagerii din Moldova și pentru traficul regional.

În Moldova se nasc tot mai puțini copii. Cu cât a scăzut numărul timp de un an și care e vârsta medie a mamelor

În Moldova se nasc tot mai puțini copii. Datele Biroului Național de Statistică arată că în 2025 s-au înregistrat 22.100 de nașteri, cu aproximativ 1.500 mai puțin față de 2024, adică o scădere de 6,6%. Fiecare al treilea copil s-a născut în afara căsătoriei, vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 26,7 ani, iar mamele din Chișinău nasc primul copil cel mai târziu din țară la 29,5 ani în medie.

„Din numărul copiilor născuți-vii, 51,2% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete”, mai spun datele statistice.

Datele BNS arată și o schimbare în structura nașterilor după numărul de copii din familie. Primul copil a reprezentat 35,4% din totalul nașterilor în 2025, în scădere față de 2024 cu 1,7 puncte procentuale. În același timp, ponderea celui de-al doilea copil a crescut la 31,7%, a celui de-al treilea la 20,4%, iar a celui de-al patrulea și peste la 12,6%, cu, respectiv, 5,6 p.p., 4,0 p.p. și 2,8 p.p.

Mai mulți copii s-au născut la sat decât la oraș: 11.300 față de 10.800. La sat, ponderea primului copil este mai mică de 31,2%, față de 39,7 la sută în mediul urban. În schimb, familiile cu patru sau mai mulți copii sunt preponderant în mediile rurale: din totalul celor 2.700 de nașteri de rangul IV și peste, 73,4% au avut loc la sat.

Repartizarea nașterilor în funcție de vârsta mamei arată că cele mai multe au avut loc în intervalul 25-34 de ani, care acoperă 52,7% din totalul nașterilor. La oraș, această grupă este dominantă — 57,3% din nașteri, adică 6.200 de copii. La sat, intervalul predominant este 20-29 de ani, cu 5.700 de nașteri, reprezentând 49,9%.

Ponderea nașterilor la mame sub 20 de ani a scăzut ușor față de 2024, ajungând la 5,1% din total.

Totodată, anul trecut, din numărul total de copii născuți, 61,5 % sau 13,6 mii de copii s-au născut în cadrul căsătoriei. Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut față de 2024, de la 25,6 la 26,7 ani.

În același timp, diferențele dintre medii sunt semnificative: mamele din orașe nasc primul copil la 28,5 ani, față de 24,4 ani în mediul rural. La Chișinău, vârsta medie la prima naștere este cea mai ridicată din țară, de 29,5 ani.

Amintim că în 2024 s-au înregistrat 23.600 de nașteri, cu 2% mai puțin față de 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Генштаб ВСУ

Ucraina va primi drone de €6 mlrd din prima tranșă a creditului UE de €90 mlrd

Circa două treimi din prima tranșă de 9,1 miliarde de euro din creditul Uniunii Europene pentru Ucraina vor fi destinate achiziționării de drone de la producători ucraineni. Politico, care citează doi oficiali UE familiarizați cu planurile, scrie că Comisia Europeană pregătește un memorandum de înțelegere în care vor fi expuse condițiile privind acordarea și utilizarea banilor.

Memorandumul de înțelegere ar urma să fie prezentat marți, 19 mai, iar după aprobarea sa de către UE și Rada Supremă a Ucrainei, fondurile ar putea deveni disponibile spre utilizare la mijlocul lunii iunie.

Din prima tranșă a creditului de 90 de miliarde de euro, pe care UE a decis să îl acorde garantându-l cu propriul buget, 5,9 miliarde de euro vor fi direcționate către achiziția de drone pentru Ucraina de către Bruxelles. Ulterior, Comisia Europeană va transfera Kievului restul de 3,2 miliarde de euro, pe care guvernul ucrainean le va putea folosi pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, inclusiv pentru plata militarilor. „Comisia intenționează să efectueze prima tranșă cât mai curând posibil în trimestrul al doilea al anului 2026. Aceasta va fi folosită pentru achiziționarea de drone în Ucraina pentru Ucraina”, a confirmat pentru Politico un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Creditul UE, care va fi acordat în mod egal în acest an și anul viitor, va acoperi două treimi din deficitul bugetar estimat al Ucrainei, evaluat la 135 de miliarde de euro. Săptămâna viitoare, când miniștrii de finanțe ai statelor din G7 se vor reuni, Comisia Europeană va continua să solicite Canadei, Japoniei, Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii să acopere partea rămasă a deficitului, a declarat unul dintre oficiali.

Cu ajutorul dronelor, Forțele Armate ale Ucrainei elimină aproximativ 80% din efectivele inamice de pe linia frontului. În condițiile deficitului de soldați și ale eforturilor de a proteja viețile militarilor aflați deja pe front, Ucraina dezvoltă intens și utilizarea complexelor robotizate terestre (NRC). „Infanteriștii pot și trebuie retrași din linia focului. Obiectivul nostru pentru 2026 este să înlocuim până la 30% din efectivele umane din cele mai dificile sectoare ale frontului prin tehnologii”, a declarat Nicolai Zinchevici, comandantul primei unități de NRC din Ucraina, în aprilie.

Dronele au devenit principalul tip de armament nu doar pe front, ci și în operațiunile la distanțe medii și lungi, notează The Moscow Times. Pe front, acestea distrug depozite, rute logistice și sisteme de apărare antiaeriană ale armatei ruse. Astfel, este afectată aprovizionarea trupelor ruse de pe linia frontului și este facilitată acțiunea dronelor cu rază lungă de acțiune, care, încă de anul trecut, desfășoară atacuri masive asupra infrastructurii energetice și de export a Rusiei, inclusiv asupra rafinăriilor, terminalelor portuare, depozitelor de petrol, precum și asupra uzinelor militare și chimice.

Moldova1.md

VIDEO Apelul lui Satoshi înainte de finala Eurovision: „Mobilizați-i pe cei din diaspora. E momentul nostru”

Vlad Sabajuc, cu numele de scenă Satoshi, s-a adresat cetățenilor Republicii Moldova înainte de finala Eurovision, care va avea loc pe 16 mai. Interpretul a cerut susținerea cetățenilor stabiliți peste hotare, precum și sprijinul celor de acasă în mobilizarea diasporei.

„Pe 16 mai votăm 16. Haideți să o facem. E momentul nostru. (…) Eu vă promit să transmit toată energia pe care o am și pe care o transmite poporul nostru. (…) Mobilizați-i pe cei din diasporă. Cei de acasă – anunțați-vă rudele. Voi, cei care sunteți peste hotare, mulțumim mult pentru suport: vă mai chem încă o dată să vă adunați, să-i puneți pe toți la cale și să demonstrăm cât de puternici și uniți putem să fim noi. (…) Dragi compatrioți din toată lumea, vă chem să ne unim întru a ne proslăvi țara”, a declarat interpretul.

Conform regulilor, telespectatorii din Republica Moldova nu își pot susține reprezentantul de acasă. În schimb, diaspora poate susține reprezentantul Republicii Moldova, participând la vot din țara în care se află.

Vezi mai jos mai multe detalii:

Marea finală va avea loc pe 16 mai, începând cu ora 22:00, și va reuni 25 de țări. Republica Moldova, reprezentată de Satoshi cu piesa „Viva, Moldova!”, s-a calificat în urma primei semifinale. În finală s-au calificat și România și Ucraina.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: