Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

„Prețul de livrare a gazelor pentru noiembrie va fi de aproximativ 450 $ pentru 1000 m3”. Andrei Spînu, detalii despre contractul cu Gazprom

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a făcut bilanțul negocierilor dintre Gazprom și Republica Moldova privind livrarea gazelor naturale. Pe 1 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă, Andrei Spânu a menționat că prețul de livrare prognozat pentru luna noiembrie urmează să fie de aproximativ 450 de dolari pentru mia de m3, iar pentru luna decembrie, sub 400 de dolari.

„Ca și cifră de orientare prețul de piață la moment este de aproximativ 1089 de dolari. Pentru luna decembrie, pe piețe este prognozat un preț de 728 de dolari. Prețul mediu al achiziții efectuate în ultima sătpămînă de către Energocom a fost de 994 de dolari. Din punctul meu de vedere am reușit să rezolvăm o problemă care era să devină extrem de costisitoare pentru consumatorii casnici și industriali. Au fost negocieri extrem de dificile și trebuie să recunoaștem că poziția noastră nu era extrem de avantajoasă, dat fiind dinamica pieței și deficitul de gaze în toată Europa”, a declarat ministrul.

În cadrul acestor negocieri Republica Moldova avut trei obiective de bază. Este vorba de obținerea celui mai bun preț în actualele condiții de piață, neadmiterea creșterii la tarifele achitate de cetățeni și entitățile economice. De asemenea, ministrul Infrastructurii a menționat că contractul să fie discutat din perspectivă strict comercială, fără condiționalități politice în defavoarea țării noastre.

„S-au semnat două documente. Un protocol al negocierilor și contractul de livrare a gazelor dintre Moldovagaz și Gazprom. În protocol sunt menționate  4 aspecte principale și opt decizii la care s-a convenit”, remarcă Andrei Spânu.

Printre aspectele enunțate se regăsește efectuarea de către partea moldovenească a unui audit independent la datoriile pe care le are Moldovagaz față de Gazprom.

„Este rațională prelungirea relațiilor contractuale în baza unei formule similare. Implementarea pachetului 3 energetic este o obligație internațională asumată de Republica Moldova. Legislația RM prevede protejarea drepturilor investitorului. Aceste mențiuni au un rol de preambul pentru partea de bază a protocoluli care e format din opt puncte”, a mai spus Spînu.

Astfel, Guvernul va convoca în noiembrie ședința comisiei interguvernamentale moldo-ruse iar partea moldovenească va propune părții ruse organizarea procesului de lucru asupra tratatului interguvernamental de colaborare în domeniul energetic. Un alt punct, prevede ca părțile să semneze până la finele anului 2021 o înțelegere între Guvernul RM și Guvernul Federației Ruse în domeniul energetic. Acesta va include păstrarea statului SA Moldovagaz, inclusiv neaplicarea unor sancțiuni sau reorganizări forțate a Moldovagaz până la reglementarea datoriei Moldovagaz.

Ministrul a precizat că în Protocol nu este indicată o sumă exactă a datoriei.

„Până nu avem un audit independent la toată suma datoriei nu poate fi semnat un acord de reglementare a datoriei”, a spus Andrei Spînu.

Pentru a nu acumula datorii curente suplimentare, Guvernul va compensa o parte din tariful la gaze pentru luna octombrie, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Amintim că contractul precedent dintre țara noastră și Gazporm a expirat la 30 octombrie. Pe 22 octombrie, Parlamentul a declarat stare de urgență în Republica Moldova, din cauza deficitului de gaz. Premierul Natalia Gavrilița a prezentat în plenul legislativului 8 măsuri pe care urmează să le adopte Comisia pentru Situații Excepționale în următoarele 30 de zile. Ucraina a anunțat că este gata să ofere Moldovei gaz pe datorie, fiind vorba despre 15 mln m3.

În condițiile sus enumerate și din cauza scăderii presiunii din rețeaua națională de distribuție, Moldova a procurat gaz din surse alternative, lucru care a  menținut livrarea de gaze naturale către consumatori.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: