Tudor Mardei/NewsMaker

Prodan explică de ce Lăutarii lui Botgros au fost remunerați cu 100 mii lei, iar orchestra TRM cu 5 mii

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a venit cu reacție, după ce pe 10 iulie în presă au apărut informații cu privire la onorariile achite artiștilor care au evoluat pe 21 mai în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), la concertul dedicat evenimentului „Moldova Europeană”. Oficialul confirmă sumele vehiculate, nu și numele artiștilor care le-ar fi ridicat.

„Sumele sunt adevărate, pentru că sunt bazate pe răspunsul nostru. Ceea ce ține de lista și atribuția unei sume către un artist sau altul, înțeleg că este o presupunere a dânșilor. (…) Noi am făcut publice onorariile instituțiilor publice, hașurând informațiile despre artiștii privați, dar nu e greu de presupus cine și cât a primit. De aceea nu putem nici să confirmăm, nici să infirmăm informația expusă în acea schemă făcută publică. (…) Mie în genere nu îmi place să ne uităm în buzunarul artistului, pentru că oricât de mult nu ar primi, oricum valoarea artistului este mai mare”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Oficialul a comentat acuzațiile potrivit cărora statul ar fi achitat diferit artiștii care au evoluat în cadrul evenimentului. În mod special, Prodan s-a referit la banii ridicați de „Lăutarii” lui Botgros (100 mii lei) și Orchestra Companiei „Teleradio-Moldova” (5 mii lei). Potrivit ministrului, corul de la TRM ar fi evoluat pro-bono (gratuit), astfel încât banii trecuți în răspunsul oficial ar fi, de fapt, cheltuielile pentru transport – „ca să nu vină cu troleibuzul”. Prodan explică, de asemenea, că prezența scenică a celor două colective a fost diferită. Potrivit lui, în timp ce Orchestra TRM a cântat un singur cântec, cu o durată de aproximativ 3-4 minute, „Lăutarii” lui Botgros s-au aflat pe scenă în jur de 2 ore.

Oficialul declară că în timp ce unii artiști au solicitat onorari, alții au ales să cânte pro-bono. Între ei este și soprana Valentina Nafornița. „Persoanelor fizice care au participat în acest concert li s-a propus un onorariu mai comun. Pe de altă parte, avem și formații care prevăd mai mulți oameni, cu sonorizare, etc, avem și formații sau artiști care dețin drepturi de autor. (…) Nu am putut impune și nu vrem să impunem participarea pro-bono. Toate onorariile au la baza lor atât bunul simț, cât și transparența și legalitatea”.

Amintim că activistul Vitalie Sprînceană a publicat pe 10 iulie răspunsul Ministerului Culturii pentru Asociația Obștească Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări „Platforma” pe care o conduce. Conform documentului, Ministerul ar fi cheltuit pentru prestația artiștilor în jur de 470 mii lei. Astfel, în timp ce unii artiști care au evoluat pe scenă pe 21 mai au fost remunerați cu câte șase mii, alții au ridicat și câte 100 mii lei. Onorariile acordate au stârnit un val de critici în societate. Drept urmare, activistul Ion Andronachi a cerut demisia lui Prodan din funcție. Potrivit Guvernului, statul a cheltuit, în total, 4,7 milioane lei pentru organizarea evenimentului, inițiat de președinta Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: