Secretul afacerii dulci a „Bucuria”: arta de a transforma zahărul în emoții plăcute

Ecaterina Cechina dezvăluie de ce ciocolata din Dubai este în trend.

Ciocolata neagră fermecătoare, bomboane seducătoare cu cremă delicată, bezele aerisite, fursecuri parfumate și friabile, marmeladă colorată, carameluri lipicioase, waferuri crocante și bomboane dulci – ce poate concura cu aceste delicii când avem nevoie să ne îmbunătățim rapid starea de spirit? Acestea sunt bucuriile inimii noastre, care ne transportă în copilăria noastră plină de amintiri dulci… Vă amintiți cum alegeți cele mai gustoase bomboane din pachetele de Crăciun? „Favoritul” vostru de Anul Nou era „Meteoritul” sau „Chișinăul de seară”? Este unul dintre acele momente când numele bomboanelor evocă imediat senzații gustative… și emoții nostalgice ne copleșesc. „Bucuria” este gustul și bucuria copilăriei noastre.

Care sunt perspectivele companiei pe piața din Moldova și pe cea de export? Va apărea un nou gust în gama „Meteorit”? De ce este ciocolata din Dubai în trend? Și cum reușește compania să-și mențină poziția pe piață în competiția cu companiile multinaționale? Despre toate acestea am discutat cu Ecaterina Cechina, directorul general al companiei. Ecaterina lucrează în companie de 14 ani în diverse poziții și știe că „fericirea dulce” se câștigă prin muncă asiduă și perseverență.

Vasile Crețu: Ecaterina, fabrica „Bucuria” este un simbol al bucuriei și dulceaței, cunoscut de multe generații, o carte de vizită a Moldovei. Cadourile principale din Moldova nu sunt doar vinul, ci și, cu siguranță, o cutie cu bomboane de la voi. Multe întreprinderi mari cu o istorie bogată nu au reușit să reziste. Anul trecut, în Austria, a fost închisă fabrica de bomboane Mozart, care funcționa din secolul al XIX-lea. Cum ați reușit să rezistați? Cum ați consolidat poziția?

Ecaterina Cechina: Mulțumesc pentru cuvintele frumoase, Vasile. Într-adevăr, „Bucuria” este mai mult decât o simplă fabrică. Astăzi suntem cei mai mari producători de dulciuri din Moldova. Păstrăm loialitatea față de tradiții, dar privim cu încredere spre viitor. Suntem mândri că „Bucuria” a devenit o comoară națională și un simbol al țării noastre. Pentru mine, personal, este nu doar o afacere iubită, ci și o sursă de mândrie și inspirație.

Secretul succesului nostru constă în câteva factori. Calitatea ridicată și constantă. Rețetele bomboanelor noastre sunt neschimbate de zeci de ani. Cumpărătorul știe că gustul bomboanelor va fi același ca acum 5 ani. Și credeți-mă, aceasta este o parte dificilă a muncii, deoarece nu întotdeauna furnizorii de ingrediente ne pot îndeplini cerințele.

De asemenea, urmărim tendințele și extindem sortimentul, adaptându-ne noilor grupuri țintă de cumpărători. Actualizăm designul, lucrăm cu noi componente și ingrediente, studiem piața și investim în marketing. Este important să nu ne blocăm în clasic, ci să căutăm inovații în industrie – să testăm și să implementăm constant ceva nou. Și trebuie să fim pregătiți că un produs de succes pe piețele străine nu va fi neapărat la fel de popular în Moldova.

Vasile Crețu: Este plăcut să văd bomboanele voastre în diferite țări ale lumii. Care este geografia vânzărilor astăzi? Cum reușiți să obțineți noi parteneri în străinătate?

Ecaterina Cechina: Desigur, în țările vecine, România și Ucraina, bomboanele noastre sunt bine cunoscute și apreciate. Dar chiar și acolo este uneori dificil să ne menținem poziția. Costurile mai mici ale producției locale, datorate energiei și ingredientelor mai ieftine, ne pun într-o poziție dezavantajoasă. De asemenea, suntem prezenți în magazinele din Germania, Israel, SUA, Canada, Bosnia și Herțegovina, Letonia, Estonia, Slovacia, Bulgaria, Irlanda, Italia, Franța, Croația și alte țări. Desigur, companiile multinaționale, datorită efectului de scară, pot manipula ușor prețurile. Și în această privință, este important să alegem nișa potrivită – atât în ceea ce privește segmentul de vânzări, cât și studiul categoriilor de produse pentru publicul țintă al potențialului partener – distribuitorul din altă țară.

Vasile Crețu: În copilărie, toți colegii mei de clasă visau să ajungă la fabrica voastră. Se spunea că angajații voștri mănâncă constant dulciuri. Chiar trebuie să gustați totul?

Ecaterina Cechina: În industria alimentară, organoleptica este un parametru cheie al succesului. Și în producția de alimente, un producător de succes face degustările un proces sistematic. Pentru noi, este important ca fiecare bomboană, fiecare tabletă de ciocolată să fie armonioasă. Alegem cu grijă ingredientele – umpluturi naturale și arome. Dar secretul principal este că creăm produse cu dragoste și grijă! Aceasta nu este doar o afacere, este o artă în care fiecare decizie contează.

Da, suntem diferiți. Produsele noastre nu seamănă cu nicio tabletă de ciocolată a companiilor multinaționale. Dar nu trebuie să alergăm după asta. Altfel, ne vom pierde. Consumatorul ne iubește pentru echilibru. Echilibrul dintre dulceață, textură și aromă – acesta este ceea ce ne diferențiază.

Vasile Crețu: Tocmai ați spus asta, și deja mi-a venit poftă de ciocolată…

Ecaterina Cechina: Gustul este ceea ce rămâne în memorie, ceea ce îi face pe oameni să revină la produsul tău. Un gust plăcut evocă asocieri clare. Desigur, majoritatea sunt individuale. Dar închideți ochii și încercați să vă imaginați ce asocieri vă provoacă bomboanele „Moldova”. Ar putea fi prăjitura de ciocolată făcută de mama sau desertul „Baba Neagră”. „Meteoritul” – o livadă de nuci. „Pasărea Măiastră” – nori pufoși. „Chișinăul de seară” – prune din livada bunicului.

Vasile Crețu: Ciocolata este baza multor produse ale voastre. Fabricii consideră că calitatea ciocolatei este cheia succesului întregii întreprinderi.

Ecaterina Cechina: Calitatea ciocolatei este fundamentul pentru crearea bomboanelor. Colaborăm cu furnizori de încredere de cacao. La fabrica noastră lucrează tehnologi calificați, care monitorizează fiecare etapă a producției. Știm că gustul general al bomboanelor depinde de calitatea ciocolatei, așa că aici nu pot exista compromisuri. Nu avem ciocolată care se topește rapid în mână sau își schimbă forma. În condițiile verii fierbinți din Moldova, ciocolata moale își pierde rapid calitatea. Și nu putem permite acest lucru.

Aceasta este mândria noastră – să oferim clienților un produs care să corespundă așteptărilor lor.

Vasile Crețu: Ați fost primii care ați făcut din fructele uscate în ciocolată un trend al artei cofetărești moldovenești. Ați început cu „Chișinăul de seară” și stafide în ciocolată, apoi au apărut prune întregi și caise în ciocolată, cireșe și alte fructe și fructe de pădure. Acum sunt peste zece fabricii care fac astfel de dulciuri în Moldova. Nu vă supărați că ați fost copiați?

Ecaterina Cechina: Absolut deloc. Dacă ești copiat, înseamnă că faci totul corect și cu succes. Consumatorul nostru va rămâne loial. Iar alte întreprinderi – să crească. Suntem bucuroși că industria este dinamică. Acest lucru ne ține în priză și nu ne permite să ne relaxăm.

De asemenea, trebuie să înțelegem că producătorii mici pot permite să facă dulciuri de nișă, ca produse unice. Noi suntem o fabrică mare și lansăm produse pentru piața de masă.

Vasile Crețu: De ce a devenit ciocolata din Dubai un trend atât de mare?

Ecaterina Cechina: Există mai multe motive. În primul rând, rețeta originală și interesantă, cu umplutură naturală și moale, și un termen de valabilitate scurt. În al doilea rând, marketingul de succes, care folosește influenceri pentru promovare. În al treilea rând, crearea unei versiuni limitate – un aflux artificial. Ciocolata se vinde doar pe baza comenzilor online, care pot fi făcute doar în 2-3 minute pe un site special. Combinația acestor trei elemente a creat trendul.

Cu toate acestea, am decis să corectăm faptul că puțini oameni pot gusta această ciocolată și am creat un analog. Sunt sigură că veți aprecia umplutura incredibilă, moale și crocantă de fistic.

Vasile Crețu: Care sunt principalele bariere în dezvoltarea afacerii Dvs în Moldova?

Ecaterina Cechina: Costurile ridicate ale resurselor energetice, zahărului și lipsa forței de muncă. De exemplu, în Ucraina vecină, o tonă de zahăr costă 450-480 USD/tonă. La noi – 900-930 USD/tonă. Și zahărul este un ingredient cheie al produselor noastre. Astfel, puteți înțelege cât de inegali suntem față de fabricii din țările vecine. Dacă am cumpăra zahăr la prețurile libere ale pieței internaționale, acest lucru ar crește semnificativ competitivitatea întregii industrii din țară. Și ne-ar elibera resursele pentru a investi în linii noi, cu o productivitate mai mare.

În acest context, suntem în comunicare constantă cu Guvernul și sperăm la sprijinul industriei.

Știm ce să producem, cum și unde să vindem produsele noastre. Dar costurile ridicate nu ne permit să fim la egalitate chiar și cu companiile regionale. Aceasta este o barieră serioasă pentru dezvoltarea întregii industrii.

Vasile Crețu: Care sunt cele mai semnificative produse ale „Bucuria” din ultimii ani?

Ecaterina Cechina: De-a lungul activității sale, fabrica „Bucuria” își încântă consumatorii cu noutăți. În ultimii ani, am dezvoltat și introdus în producție bezele „Bucuria” cu gust de caisă și căpșune, precum și bezele delicate de cireșe, acoperite cu glazură clasică.

Am prezentat bomboanele „Chișinăul de seară” (cu vișina), în care sunt ascunse pomușoare suculente, care captivează cu gustul și aroma lor intensă.

Bomboanele cu wafer „Arlechin” ascund sub două waferuri crocante o umplutură delicată de halva.

Pentru iubitorii fructelor glazurate, am extins gama de bomboane „Coșuleț”, adăugând portocală soarelui și boabe de cireșe suculente.

Iubitorii bomboanelor clasice „Pasărea Măiastră” au fost, de asemenea, încântați de noutăți: am dezvoltat bomboane din masă spumoasă delicată, cu adaos de cocos și umplutură naturală de banane, care evocă plaja cu nisip alb și oceanul albastru nesfârșit.

Noutatea din 2024 este bomboana „Caravan”, care a cucerit deja inimile consumatorilor noștri. Este o adevărată comoară pentru iubitorii de dulciuri, ascunzând în interior un gust intens de curmale, îmbibate de soare. „Caravan” – nu este doar o bomboană, este o călătorie în lumea dulciurilor.

Vasile Crețu: Văd că „Bucuria” lansează anual noi game de produse. Ce planuri aveți pentru viitor?

Ecaterina Cechina: Anul acesta, anunțăm cu plăcere lansarea unei noi game de produse pe bază de vafe. Deocamdată nu vom dezvălui toate detaliile, dar suntem siguri că va fi o surpriză plăcută pentru clienții noștri.

Anul 2026 va fi un an emblematic pentru fabrica noastră, deoarece sărbătorim 80 de ani de activitate! În preajma acestui eveniment important, ne străduim să dezvoltăm și să introducem noi tipuri de produse de cofetărie, care să încânte consumatorii noștri pentru mulți ani. Suntem siguri că aceste noutăți ne vor consolida reputația și vor deveni dulciurile preferate ale tuturor. Rămâneți alături de noi, în fața noastră sunt multe lucruri interesante!

Vedem că lumea se schimbă, iar odată cu ea se schimbă și preferințele consumatorilor. În următorii ani, plănuim să dezvoltăm direcții de export, astfel încât produsele „Bucuria” să fie disponibile chiar și în cele mai îndepărtate țări. De asemenea, plănuim să extindem sortimentul în categoria dulciurilor funcționale – cu conținut scăzut de zahăr și ingrediente naturale. Dar cel mai important – vom rămâne întotdeauna fideli tradițiilor noastre și vom încânta clienții cu produse care aduc bucurie și inspirație.

Vasile Crețu: În ultima vreme circulă zvonuri că fabrica s-a mutat deja în Turcia. Aveți producție și acolo?

Ecaterina Cechina: Fabrica noastră nu s-a mutat nicăieri, iar acționarii nu au un astfel de obiectiv, dar cred că această idee a apărut deoarece pe piață au fost lansate câteva bomboane produse în Turcia la comanda noastră (de exemplu „Nunta” și „Dubai”).

Producția de dulciuri este un proces costisitor, mai ales având în vedere prețurile ridicate la materiile prime, precum produsele din cacao, zahărul și energia, precum și investițiile necesare pentru echipamente moderne – o linie de producție poate costa peste 4,5 milioane de euro. În plus, piața este dinamică și trebuie să ne adaptăm continuu. Acești factori ne-au determinat să plasăm comenzi pentru anumite produse noi la fabrici din alte țări, dar toate sunt realizate conform rețetelor noastre și respectă standardele de calitate. Pe viitor, odată cu instalarea unor linii noi, vom produce aceste bomboane și în Moldova.

Victor Crețu: Ecaterina, pentru final: ce înseamnă fabrica „Bucuria” pentru dumneavoastră, la nivel personal?

Ecaterina Cechina: „Bucuria” este o parte din viața mea, din familia mea, din țara mea. Nu este doar o afacere, ci un simbol al bucuriei, care aduce oamenii împreună, generație după generație. Fiecare bomboană, fiecare ambalaj poartă în spate ani de muncă, experiență și creativitate. Sunt convinsă că „Bucuria” este un adevărat patrimoniu național și va continua să aducă zâmbete pe chipurile oamenilor mulți ani de acum înainte.

Victor Crețu: Ecaterina, vă mulțumesc pentru acest interviu cald și plin de inspirație. Mult succes în această industrie dulce!

Ecaterina Cechina: Mulțumesc, Victor! Ne face mereu plăcere să împărtășim bucurie cu iubitorii noștri de dulciuri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

photos.casata.md

Aqua park-ul din Sociteni, verificat după incidentul cu fetița aflată la un pas de înec: ce nereguli au fost depistate

Aqua park-ul din Sociteni, unde o fetiță a fost la un pas de înec după ce părul i-a fost prins în sistemul de filtrare al piscinei, a fost verificat de inspectorii Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC). Controlul a scos la iveală mai multe încălcări, inclusiv lipsa panourilor de avertizare și a informațiilor despre riscurile pentru vizitatori.

Potrivit unui comunicat al ISSPNPC, controlul inopinat a fost dispus imediat după incident, pentru verificarea respectării cerințelor legale privind siguranța serviciilor prestate consumatorilor.

Inspectorii au verificat condițiile de prestare a serviciilor, funcționarea instalațiilor și echipamentelor, precum și modul în care vizitatorii sunt informați despre eventualele riscuri.

În urma verificărilor, au fost constatate mai multe încălcări. Printre acestea se numără lipsa panourilor de avertizare privind pericolele la echipamentele de agrement acvatic, dar și lipsa instrucțiunilor de utilizare și protecție pentru consumatori.

De asemenea, inspectorii au depistat deficiențe privind informarea vizitatorilor despre serviciile oferite și riscurile asociate, pentru care agentul economic a fost sancționat contravențional.

ISSPNPC precizează că au fost identificate și alte neconformități care nu țin de competența instituției, acestea fiind transmise autorităților responsabile.

Inspectoratul anunță că va monitoriza procesul de remediere a deficiențelor și conformarea operatorului economic cu prevederile legale.

Incidentul de la aqua park-ul din Sociteni a avut loc la sfârșitul lunii iunie, când o fetiță a rămas blocată sub apă după ce părul i-ar fi fost aspirat de sistemul de filtrare al piscinei. Potrivit martorilor oculari, copila a fost scoasă din bazin de salvatori, în stare inconștientă, și transportată la spital.

screenshot

Recorder: Persoane din România, manipulate să cumpere suplimente naturiste printr-o rețea de call-centre. Un DJ de radio din Republica Moldova ar fi implicat în schemă

Persoane bolnave din România sunt contactate și manipulate să cumpere suplimente naturiste promovate ca alternative la tratamentele prescrise de medici, prin intermediul unei rețele de call-centre. În schema de înșelătorie ar fi implicat și un DJ de radio din Republica Moldova, Pavel Morozan, care a coordonat recrutarea operatorilor pentru această rețea. Dezvăluirile apar într-o investigație jurnalistică publicată de Recorder, luni, 13 iulie.

Potrivit investigației, produsele sunt promovate pe diverse pagini de internet și vândute telefonic de operatori care pretind că au competențe medicale. În timpul convorbirilor, clienții ar fi încurajați să înlocuiască medicamentele recomandate de specialiști cu suplimente naturiste care nu sunt omologate de instituțiile competente din România.

Pentru a documenta activitatea rețelei, un reporter Recorder a aplicat pentru un post de operator într-unul dintre call-centre. Conform investigației, procesul de recrutare a inclus un interviu de angajare coordonat de Pavel Morozan, un DJ de radio de la Chișinău. Interviul de angajare a fost o simplă formalitate, toți candidații fiind admiși în etapa următoare.

Aceasta a constat într-un program de instruire de trei zile, în cadrul căruia participanților le-au fost prezentate tehnici de persuasiune și un soft care generează răspunsuri pentru diferite obiecții formulate de potențialii clienți. Potrivit Recorder, trainerul i-a învățat pe viitorii operatori să accentueze gravitatea simptomelor descrise de interlocutori pentru a-i determina să cumpere suplimentele promovate.

Contactat de NM, Pavel Morozan a declarat că nu mai activează pentru rețeaua de call-centre.

Acesta a precizat că, inițial, a activat ca operator, apoi ca manager de resurse umane, dar a încheiat colaborarea atunci când a aflat despre ilegalitățile comise. „Nici nu bănuiam să se ajungă la așa cazuri”, a spus el.

Apa și canalizarea s-ar putea scumpi în Chișinău cu peste 2 lei. Tarifele propuse

Serviciile de alimentare cu apă și canalizare din Chișinău s-ar putea scumpi. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a supus consultărilor publice proiectul noilor tarife, după ce S.A. „Apă-Canal Chișinău” a solicitat majorarea acestora.

Operatorul cere un tarif de 15,55 lei/m³ pentru apa potabilă, față de 12,99 lei/m³, cât achită în prezent consumatorii casnici. ANRE propune însă un tarif mai mic – 13,99 lei/m³, ceea ce ar însemna o majorare cu 1 leu față de tariful actual.

Majorări sunt propuse și pentru serviciul de canalizare. „Apă-Canal Chișinău” solicită un tarif de 7,68 lei/m³, iar ANRE propune 7,40 lei/m³. În prezent, tariful pentru canalizare este de 5,63 lei/m³.

Reamintim, ultima oară, tarifele la apă și canalizare în Chișinău au crescut în martie 2025. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
stiri.md

Coroanele funerare din plastic ar putea fi interzise: proiect de lege

Colectarea separată a hârtiei, plasticului, sticlei, metalelor, textilelor și biodeșeurilor ar putea deveni obligatorie, iar unele produse din plastic de unică folosință, inclusiv pungile de transport și coroanele funerare din plastic, ar putea fi interzise pe piață. Prevederile figurează într-un proiect de modificare a legii privind deșeurile elaborat de Ministerul Mediului, care se află în consultări publice.

Una dintre direcțiile principale ale proiectului este reducerea cantității de deșeuri generate. Autoritățile propun promovarea produselor mai durabile, care pot fi reparate, reutilizate sau reciclate, dar și aplicarea unor mecanisme economice care să încurajeze reducerea deșeurilor și valorificarea acestora.

Documentul prevede și obiective pentru diminuarea risipei alimentare. Până la sfârșitul anului 2030, Republica Moldova ar urma să reducă volumul deșeurilor alimentare cu cel puțin 10% în etapa de producție și prelucrare și cu cel puțin 30% pe cap de locuitor în comerțul cu amănuntul, sectorul alimentației publice și gospodării. Pentru monitorizarea progresului, vor fi introduse obligații de evidență și raportare a datelor privind alimentele aruncate și cele donate.

O altă schimbare importantă vizează colectarea separată a deșeurilor. Proiectul stabilește că hârtia, plasticul, sticla, metalele, textilele și biodeșeurile trebuie colectate separat pentru a facilita reciclarea și reutilizarea acestora. În cazul biodeșeurilor sunt prevăzute soluții precum compostarea și alte metode de valorificare.

Proiectul stabilește și ținte pentru reducerea depozitării deșeurilor. Până în anul 2045, cantitatea de deșeuri municipale eliminate prin depozitare ar trebui să fie redusă la cel mult 10% din totalul deșeurilor generate anual.

Autoritățile propun și extinderea responsabilității producătorilor. Aceștia ar urma să suporte o parte mai mare din costurile de colectare și gestionare a deșeurilor rezultate din produsele pe care le introduc pe piață. Pentru anumite categorii de produse, inclusiv unele din plastic de unică folosință, ar putea fi introdusă o taxă pe produs.

Un capitol separat al proiectului se referă la produsele din plastic de unică folosință. Ministerul Mediului propune interzicerea introducerii pe piață a unor astfel de produse, printre care cele fabricate din plastic oxodegradabil, produsele din polistiren expandat, pungile de transport din plastic și coroanele sau ornamentele funerare din plastic.

Pentru alte produse din plastic sunt prevăzute cerințe suplimentare. De exemplu, recipientele pentru băuturi ar urma să aibă dopuri și capace atașate, iar producătorii vor trebui să respecte cerințe privind utilizarea materialului reciclat și colectarea separată a acestor ambalaje.

Proiectul introduce reguli noi și pentru deșeurile textile, cele provenite din construcții și demolări, dar și pentru deșeurile periculoase. În cazul materialelor care conțin azbest, sunt prevăzute obligații privind identificarea acestora înainte de lucrări de renovare sau demolare, colectarea separată, transportarea și eliminarea doar prin operatori autorizați.

Pentru o evidență mai clară a fluxurilor de deșeuri, Ministerul Mediului propune dezvoltarea Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor”. În cadrul acestuia ar urma să fie creată și o „Bursă de resurse”, unde vor fi evidențiate subprodusele și materiile prime secundare care pot fi reutilizate.

Ministerul Mediului susține că modificările sunt necesare pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu cerințele Uniunii Europene și pentru crearea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor.

După finalizarea consultărilor publice, proiectul urmează să fie transmis Guvernului și Parlamentului pentru examinare.

nota-de-fundamentare-209-2016-01072026-7_6a4f6b8c8ef44 by Ana-Maria

screenshot

„Eu sunt deschis”: președintele APG vrea dialog cu Chișinăul și propune un mecanism pentru alegeri

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a declarat că alegerile pentru viitorul legislativ de la Comrat trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie și că, după decizia Curții Constituționale, Adunarea consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”. Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea propune formarea unui organ electoral al Găgăuziei, format din reprezentanți ai Adunării, Comitetului Executiv al Găgăuziei și instanțelor judecătorești sau ai Comisiei Electorale Centrale a R. Moldova. El a spus că este deschis pentru un dialog cu Chișinăul și a respins ideea că, în cazul în care nu va fi găsit un compromis, sunt posibile proteste în regiune.

Gaidarji a spus că, urmare a deciziei Curții Constituționale, Adunarea Populară consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”.

„Adunarea Populară își exprimă poziția principială: alegerile nu trebuie să fie tergiversate și trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie. (…) Adunarea Populară este gata ca, în zilele următoare, să propună inițierea unui grup de lucru comun cu participarea reprezentanților Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale, pentru elaborarea unui mecanism (…) pentru desfășurarea alegerilor”, a comunicat Gaidarji pe 13 iulie, în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea Populară propune formarea unui organ electoral central al Găgăuziei, în componența a 9 persoane. Trei persoane să fie de la Adunarea Populară a Găgăuziei, 3 de la Comitetul Executiv al Găgăuziei și 3 de la instanțele judecătorești sau Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. El a spus că, printre criteriile stabilite pentru membrii organului electoral, trebuie să se regăsească cunoașterea limbii găgăuze.

Gaidarji a spus că, în grupul de lucru format anterior, „nu a fost găsit un compromis”.

Întrebat cum comentează declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a spus că nu poate „negocia cu persoane asociate lui Șor și Kremlinului” după apelul său de relansare a dialogului dintre Comrat și Chișinău, Gaidarji a spus: „Azi, Găgăuzia este făcută nu știu de ce teritoriul lui Șor și nimeni nu vede că noi cerem un dialog. Dorim să trăim în Republica Moldova cu toate principiile democratice. (…) Haideți să ne așezăm la masă. (…) Eu sunt deschis”.

La întrebarea dacă sunt posibile proteste în regiune în cazul în care nu va fi găsit un compromis, Gaidarji a răspuns: „Eu sunt aici nu pentru a ridica oamenii la proteste. Noi suntem aleși de popor pentru a rezolva întrebări concrete. În această situație, noi nu vedem (nota red. necesitatea protestelor). (…) Noi credem că va fi găsit un consens, dar trebuie de lucrat”.

***

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Reamintim, Valentin Gaidarji a fost ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji. Imediat după alegerea sa, acesta a lansat un apel către conducerea de vârf a R. Moldova pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: