Securitatea este o necesitate fundamentală a omului, de rând cu necesităţile sale fiziologice. Sistemul de securitate națională trebuie să le garanteze cetăţenilor condiţii favorabile de realizare a potenţialului lor, apărarea vieţii, libertăţii, proprietăţii față de acţiunile agresive din partea oricărei alte persoane, a societăţii sau a statului. Mai multe despre securitatea națională și ce beneficii aduce ea societății vezi în infograficul de mai jos.
Acest infografic este parte a Campaniei de informare pentru unitate și coeziune socială «toți pentru Moldova!», realizată de Asociația Presei Independente (API). Scopul nostru este să contribuim la consolidarea unității și a securității naționale. Te invităm să fii alături de noi.
Câte unul ne va fi greu, dar împreună vom reuși să construim siguranța și prosperitatea acasă.
Blocul electoral „Blocul Unirea Națiunii” (BUN) a intrat în cursa pentru parlamentare cu un obiectiv ambițios: să declare Republica Moldova „al doilea stat românesc” și să apropie mai rapid țara de Uniunea Europeană prin reunificarea spațiului național românesc. Lista lor, care cuprinde 79 de candidați, îi aduce în prim-plan pe foști deputați și semnatari ai Declarației de Independență, dar și juriști, medici și chiar un mecanic. Pe lângă promisiunile făcute, aceștia au pus pe masa CEC și declarațiile de avere și interese. NM a analizat veniturile și averile primilor cinci candidați ai BUN – cei care, dacă vor obține mandate de deputați, promit să transforme obiectivele formațiunii din promisiuni electorale în realitate.
Silvestru: Salariu și pensie – peste un milion, economii – modeste
Cap de listă al Partidului BUN la alegerile parlamentare este Aurelian Silvestru – scriitor, psiholog, publicist, pedagog, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova și director al Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu-Protalent” din Chișinău.
Pentru anul 2024, Silvestru a declarat venituri de peste 567 de mii de lei din salariul primit de la Liceului „Prometeu”, la care se adaugă aproape 6 700 de lei obținuți din publicații și 372 de mii de lei din alocații nominale și pensie. Soția sa a raportat, la rândul ei, un salariu de aproape 568 de mii de lei și o pensie de 350 de mii de lei. De asemenea, familia a inclus în declarația de avere și pensia de peste 40 de mii de lei a soacrei candidatului, aflată la întreținere.
În proprietatea familiei se află două terenuri – unul agricol, din 2003, și unul extravilan, din 2004 – evaluate împreună la aproape 39 de mii de lei. Totodată, Aurelian Silvestru declară o casă de locuit de 117 m², dobândită în 2017 și estimată la 450 de mii de lei, precum și o debara de 4 m², evaluată la circa 11 mii de lei.
Candidatul mai declară economii: peste 63 de mii de lei pe cardul salarial și aproximativ 55 de mii de lei pe cardul de pensie.
Țăranu: donații – de peste două ori mai mari decât veniturile
Pe locul doi pe lista BUN se află Anatol Țăranu, istoric, comentator politic și fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.
Pentru anul 2024, Țăranu declară venituri modeste: puțin peste 31 de mii de lei din salarii și 12 mii de lei din pensie. La acestea se adaugă 100 de mii de lei, declarate la rubrica „donații și moșteniri”. Soția sa a raportat, la rândul ei, venituri reduse – 15 mii de lei din salariu.
Candidatul BUN nici terenuri, nici mașină și nici economii. Declară, însă, o locuință de 60 m², dobândită în 2018 și evaluată la 300 de mii de lei, din care deține o cotă-parte de ½.
Dolganiuc: terenuri, case și un Mercedes – toate la preț de 1 leu
Pe locul trei pe lista BUN se află Valentin Dolganiuc – analist politic, fost deputat în primul Parlament și în următoarele două legislaturi, ex-viceprim-ministru și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova. În prezent, acesta este președinte al Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă”.
Conform declarației de avere depuse la CEC, în 2024 Dolganiuc a obținut venituri de aproape 114 mii de lei din salariul la compania WVP-ASIG-SERV SRL. La acestea s-au adăugat circa 33 de mii de lei din pensie și aproximativ 6 mii de lei din alocații nominale pentru merite deosebite față de stat.
Candidatul declară două terenuri intravilane, dobândite în 1973 și 2009, fiecare cu valoarea simbolică de 1 leu. Tot la preț simbolic, el a indicat și două case de locuit, de 55 m² și 101 m², intrate în proprietate în aceeași perioadă.
Din 1996, Dolganiuc deține ¼ cotă-parte dintr-un apartament de 111 m², evaluat la peste 586 de mii de lei. În declarație figurează și o „altă avere imobilă” de 17 m², trecută, la fel, cu valoarea de 1 leu.
În garaj, politicianul are un Mercedes E200 fabricat în 2015 și cumpărat în 2021, pentru care a indicat tot suma de 1 leu. În dreptul justificării pentru diferența dintre valoarea declarată și cea de piață a notat: „Cererea și oferta dictează prețul”.
De asemenea, Dolganiuc deține 10% din acțiunile companiei WVP-ASIG-SERV SRL, evaluate la 100 de mii de lei.
Iuri-Apostol: pensia bate salariul de șapte ori. În garaj, cu VAZ din ’83
Pe locul patru pe lista BUN se află Iuri-Apostol Andrei, matematician de profesie și director al companiei CAPS SRL.
Pentru anul 2024, acesta declară un salariu modest, de aproape 14 mii de lei, de la firma pe care o conduce, precum și o pensie de peste 92 de mii de lei. Veniturile familiei sunt completate de pensia soției, în valoare de peste 59 de mii de lei.
Familia deține, din 1987, un apartament de 71 m², evaluat oficial la puțin peste 1 300 de lei.
În garaj, candidatul BUN păstrează un autoturism VAZ 21013, fabricat în 1983 și care este estimat la 10 mii de lei.
Arseni: venituri modeste, casă și vilă – în proprietate
Pe locul cinci pe lista Blocului Unității Naționale (BUN) candidează Alexandru Arseni – jurist de profesie, fost deputat în primul Parlament și semnatar al Declarației de Independență.
Pentru anul 2024, Arseni a raportat venituri de aproximativ 120 de mii de lei din salariul de la Universitatea de Stat din Moldova.
La capitolul proprietăți, candidatul declară două terenuri intravilane, o vilă pe care o deține din 1993 și pe care o evaluează la 100 de mii de lei, precum și o casă de locuit intrată în posesia sa în 2010, cu o valoare declarată de 500 de mii de lei.
În garaj, din 2010, Arseni are un automobil Renault, estimat la 100 de mii de lei.
Serviciul Fiscal de Stat a blocat oficial conturile bancare ale președintei Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah. Se întâmplă după ce Guvernul a decis alinierea la sancțiunile impuse de Canada, pentru cooperare cu Rusia în acțiuni de destabilizare ale Republicii Moldova, relatează Moldpres.
Potrivit sursei citate, în baza Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a emis primele decizii de blocare a fondurilor și resurselor economice, ce au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Printre cei vizați se află fostul bașcan al UTA Găgăuzia, Irina Vlah, precum și activistul Veaceslav Valico, jurnalistul Dmitri Buimistru, alături de alte nume incluse pe lista Consiliului Interinstituțional de Supervizare.
Documentele oficiale, semnate de directoarea SFS, Olga Golban, prevăd suspendarea accesului la conturi bancare, bunuri imobile și alte resurse.
Spre exemplu, în cazul lui Veaceslav Valico, decizia stipulează explicit: „Se dispune blocarea fondurilor/resurselor economice ale cet. Veaceslav Valico, după cum urmează: contul bancar nr. (…) USD și contul bancar nr. (…) MDL. Prezenta decizie se remite pentru executare băncii comerciale și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu depersonalizarea datelor”.
Măsuri similare au fost dispuse și în cazul Irinei Vlah, unde mai multe conturi deschise la bănci comerciale din țară au fost blocate, iar decizia este transmisă către Banca Națională, Serviciul de Informații și Securitate și instituțiile de supraveghere financiară.
Amintim că, la sfâșitul lui august, Canada a anunțat sancțiuni împotriva mai multor persoane și structuri din Republica Moldova. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă” înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Măsurile restrictive prevăd înghețarea bunurilor, interzicerea oricăror tranzacții financiare cu persoanele și organizațiile vizate, precum și declararea acestora drept inadmisibile pe teritoriul canadian.
Pe lista sancțiunilor au fost incluse 16 persoane: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznețov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Chiril Guzun. De asemenea, au fost sancționate două entități: Blocul politic „Victoria/Pobeda” și asociația obștească „Asociația Persoanelor cu Epoleți «Scutul Poporului»”.
Fostul deputat democrat, Constantin Țuțu, are interdicție de a părăsi Grecia. Informația a fost comunicată de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în cadrul ediției din 15 septembrie a emisiunii „Moldova LIVE” de la Exclusiv TV. „Nu-mi imaginez cum ar urca în avion și ar pleca, atât timp cât statul elen i-a interzis părăsirea teritoriului său, decât să urce într-un mijloc de transport și să utilizeze traseul fără frontieră că e spațiul Schenghen”, a spus Cernăuțeanu.
În timpul emisiunii, Cernăuțeanu a fost întrebat dacă deține informații despre motivul pentru care Țuțu nu a ajuns la Chișinău, în contextul în care acesta și-a procurat bilete spre Republica Moldova.
„Trebuie să răspundă cred că dumnealui. Un lucru ce pot să vă spun eu, la moment, este că într-adevăr a avut bilet pentru ziua de joi (nota red. 4 septembrie), contramandat pentru duminică (nota red. 7 septembrie) și ulterior alt bilet achiziționat pentru joia trecută (nota red. 11 septembrie). Din informațiile care le deținem noi, de fapt el a fost eliberat din arest, dar cu nepărăsirea statului elen. Dacă respectă sau nu respectă această prevedere el, urmează de văzut. Nu-mi imaginez cum ar urca în avion și ar pleca atât timp cât statul elen i-a interzis părăsirea teritoriului său, decât să urce într-un mijloc de transport și să utilizeze traseul fără frontieră că e spațiul Schenghen”, a declarat Cernăuțeanu.
Întrebat dacă în prezent Țuțu se află în Grecia, șeful IGP a spus: „Nu pot să răspund unde se află, că în Grecia sau în altă parte. Un lucru cunosc, comunicat de statul elen, că are interdicție de a părăsi statul”.
***
Constantin Țuțu a fost reținut pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, alături de Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit, în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care o închiriau în Elveția, zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferite valute.
Între timp, Țuțu a fost eliberat de autoritățile elene. Pe 3 septembrie, Jurnal TV a scris, pe surse, că Țuțu urma să ajungă la Chișinău în dimineața zilei de 4 septembrie. Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat atunci că fostul deputat democrat și-a procurat bilete spre Republica Moldova. Totuși, Constantin Țuțu nu a mai ajuns la Chișinău.
Ion Perju, fost polițist condamnat la 10 ani de închisoare pentru lovitura fatală aplicată lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009, a fost reținut în dimineața zilei de 16 septembrie, scrie Ziarul de Gardă cu referire la surse. Conform publicației, Perju, dat în urmărire internațională din 2015, a fost descoperit în urma unor percheziții la membrii rețelei „Șor”.
Potrivit sursei citate, Perju folosea mai multe identități și își schimba frecvent domiciliul. În cadrul grupării „Șor”, acesta avea rol de coordonator și se ocupa de transformarea criptomonedelor în numerar, notează publicația.
Potrivit Ziarul de Gardă, Perju era ascuns în podul casei sale din Chișinău.
NewsMaker a solicitat confirmarea informației de la reprezentanții Inspectoratului General al Poliției. Deocamdată nu avem un răspuns.
Amintim că, potrivit informațiilor oficiale, în urma protestelor violente care au izbucnit în aprilie 2009 a murit un singur tânăr, Valeriu Boboc. Lovitura fatală ar fi venit de la polițistul Ion Perju. Acesta a fost judecat şi condamnat, definitiv şi irevocabil, la 10 ani de închisoare cu executare. Acesta a plecat însă din sala de judecată înainte de pronunţarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău, nefiind găsit de organele de drept.
Polițiștii și procurorii desfășoară pe 16 septembrie percheziții în capitala Republicii Moldova. Acțiunile au loc într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani ce vizează un agent economic. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP).
Reprezentanții IGP au anunțat că, la această oră, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații și polițiștii din Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”, împreună cu procurorii din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și angajații Serviciului Fiscal de Stat, desfășoară percheziții în capitală.
Acestea au loc în cadrul unei cauze penale pornită pentru evaziune fiscală și spălare de bani, în care figurează un agent economic.
